Președintele american Joe Biden a semnat marți un ordin pentru accelerarea construirii de noi centre de date specializate în Inteligența Artificială (IA), pentru a se asigura că Statele Unite vor continua să domine această tehnologie, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Statele Unite sunt lider mondial în domeniul inteligenței artificiale (AI). Inteligența artificială de ultimă generație va avea implicații profunde asupra securității naționale și un potențial enorm de a îmbunătăți viața americanilor, dacă va fi exploatată în mod responsabil, de la vindecarea bolilor până la menținerea comunităților în siguranță prin atenuarea efectelor schimbărilor climatice. Cu toate acestea, nu ne putem lua avansul de bunăvoie. Nu vom permite ca America să fie depășită în ceea ce privește tehnologia care va defini viitorul și nici nu ar trebui să sacrificăm standardele de mediu esențiale și eforturile noastre comune de a proteja aerul curat și apa curată”, a declarat Joe Biden într-un comunicat publicat de Casa Albă.

Ordinul le dă dispoziție Pentagonului și Ministerului Energiei să închirieze situri federale unde companii vor putea construi rapid, pe cheltuiala lor, centre de date IA cu servere avansate, alimentate din surse energetice curate.

Administrația Biden al cărei mandat se încheie în această lună a prezentat luni noi norme privind exportul de cipuri informatice avansate utilizate în domeniul inteligenței artificiale, anunță Deutsche Welle.

Acest cadru este văzut ca un efort de a împiedica China și alte țări să aibă acces la tehnologii avansate.

”În prezent, SUA este lider mondial în domeniul inteligenței artificiale – atât în ceea ce privește dezvoltarea inteligenței artificiale, cât și proiectarea cipurilor de inteligență artificială – și este esențial să păstrăm această poziție”, a declarat reporterilor Gina Raimondo, secretarul pentru comerț.

Această politică de ultim moment a administrației Biden se bazează pe măsurile introduse în 2023, care limitau exportul anumitor cipuri IA către China.

Cu toate acestea, noile norme depășesc granițele Chinei.

Uniunea Europeană și-a exprimat îngrijorarea cu privire la noile norme privind exportul de cipuri pentru inteligența artificială impuse de Washington care ar putea afecta unele țări membre și companiile acestora, insistând că Europa nu reprezintă un ”risc de securitate” pentru Statele Unite.

”Suntem îngrijorați cu privire la măsurile adoptate astăzi de SUA de restricționare a accesului la exporturile de cipuri avansate de inteligență artificială pentru anumite state membre ale UE și pentru întreprinderile acestora. Considerăm că este, de asemenea, în interesul economic și de securitate al SUA ca UE să cumpere cipuri AI avansate din SUA fără restricții: cooperăm strâns, în special în domeniul securității, și reprezentăm o oportunitate economică pentru SUA, nu un risc de securitate”, au transmis vicepreședintele executiv Henna Virkkunen, responsabilă pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, și Maros Sefcovic, care se ocupă de comerț și securitate economică, precum și de relații interinstituționale și transparență.

Cei doi au anunțat că au transmis deja preocupările lor actualei administrații SUA și și-au arătat nerăbdarea de a colabora în mod constructiv cu următoarea administrația, sub conducerea lui Trump.

Ministrul afacerilor externe Emil Hurezeanu l-a primit marți, 14 ianuarie 2025, pe James O’Brien, asistent pentru afaceri europene și eurasiatice al secretarului de stat al SUA, prilej cu care partea română a apreciat cele mai recente realizări ale Parteneriatului Strategic româno-american, informează un comunicat al MAE, remis CaleaEuropeana.ro.

Ambii interlocutori au apreciat substanța și dinamica dialogului bilateral, care au determinat succese semnificative precum includerea României în Programul Visa Waiver, dezvoltarea cooperării economice și în materie de energie, acțiunea coordonată România-SUA-UE și state din regiunea Mării Negre pentru îmbunătățirea conectivității la nivel regional, cu potențial de a crea noi oportunități economice pentru România.

Ministrul Emil Hurezeanu a apreciat contribuția SUA la securitatea și apărarea Flancului Estic al NATO, precum și la dezvoltarea abordării strategice privind regiunea Mării Negre, prin elaborarea unei Strategii privind Marea Neagră, având ca obiectiv securitatea și dezvoltarea acestei regiuni. A menționat implicarea României în promovarea unei Strategii UE privind regiunea, precum și importanța acțiunii complementare și coordonate UE-SUA-state riverane în materie de asigurare a securității și prosperității regionale.

Cei doi oficiali și-au arătat încrederea în soliditatea Parteneriatului Strategic România-SUA și în capacitatea de dezvoltare în continuare a acestuia, pe baza proiectelor bilaterale în curs. Ministrul român a subliniat că o relație transatlantică puternică este vitală pentru România, iar politica externă a României va continua să aibă ca prioritate principală promovarea acestui obiectiv.

Amintim că secretarul american pentru securitate internă, Alejandro Mayorkas, în consultare cu secretarul de stat Antony Blinken, a desemnat săptămâna trecută, în mod oficial, România ca țară participantă la Programul Visa Waiver, marcând intrarea României în programul care facilitează circulația fără vize a cetățenilor români în Statele Unite, țara noastră devenind al 43-lea stat din lume inclus în acest program, iar începând cu 31 martie 2025 românii vor pot călători în SUA fără vize.

Citiți și: Premierul Marcel Ciolacu a discutat cu secretarul de stat adjunct al SUA pentru Europa și Eurasia despre Parteneriatul Strategic și programul Visa Waiver

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a întâlnit luni cu James O’Brien, secretar de stat adjunct pentru afaceri europene și eurasiatice în Departamentul de Stat al SUA, pentru a discuta despre parteneriatul strategic dintre cele două țări și sprijinul oferit de Statele Unite.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale de la Chișinău, dialogul a vizat ”asistența americană pentru modernizarea economiei, securitatea energetică și consolidarea democrației”.

”Statele Unite rămân un aliat de încredere al Moldovei și un susținător al parcursului său european”, subliniază instituția, amintind că ”asistența americană acordată începând cu luna februarie 2022 se apropie de un miliard de dolari, iar contribuția totală la dezvoltarea Republicii Moldova depășește 2,6 miliarde de dolari”.

Președinta Maia Sandu a evidențiat ”importanța continuării acestui parteneriat solid, inclusiv în contextul tranziției către o nouă administrație americană, reafirmând angajamentul de a întări cooperarea bilaterală pentru un viitor mai sigur și mai prosper”.

Statele Unite se numără printre partenerii Chișinăului care au depus eforturi considerabile pentru a sprijini Republica Moldova în fața acțiunilor hibride ale Rusiei, cel mai recent exemplu fiind criza energetică provocată de Moscova în țara de peste Prut prin oprirea furnizării de gaze către regiunea separatistă Transnistria.

Republica Moldova testează deja noi surse alternative de aprovizionare cu energie, printre partenerii către care se uită fiind Statele Unite, dar și România.

Un alt demers întreprins de Washington pentru sprjinirea Chișinăului se numără parteneriatul încheiat cu Republica Moldova pentru a combate dezinformarea și informațiile manipulatorii, mai ales că mica țară se pregătește anul acesta pentru alegeri parlamentare, după ce, anul trecut, a trecut prin alegeri prezidențiale care au reconfirmat-o pe Maia Sandu în funcție și printr-un referendum de includere a vectorului european în Constituție.

Citiți și: Republica Moldova și SUA au încheiat un parteneriat în vederea combaterii dezinformării și a informațiilor manipulatorii

SUA și R. Moldova își aprofundează relația pentru a combate eforturile Rusiei de a influența alegerile prezidențiale și referendumul de aderare la UE

Eforturi în această direcție de sprijin depune și Uniunea Europeană, care a anunțat un plan de plan financiar de 1,8 miliarde de euro pentru R. Moldova, cel mai mare de la independența țării, și care a condamnat printr-o rezoluție a Parlamentului European ingerința Rusiei în alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la UE din Republica Moldova.