Connect with us

SUA

SUA cer Germaniei și Uniunii Europene să impună “un moratoriu” asupra construcției gazoductului Nord Stream 2

Published

on

© The White House/ Flickr

Statele Unite cer Germaniei şi Uniunii Europene un “moratoriu” asupra construcţiei gazoductului Nord Stream 2, un “instrument politic al Kremlinului”, a afirmat sâmbătă ambasadoarea americană interimară la Berlin, relatează AFP.

A venit momentul ca Germania şi UE să impună un moratoriu asupra construcţiei unui gazoduct“, a declarat Robin Quinville pentru cotidianul economic Handelsblatt, citat de Agerpres.

Întrerupte de aproape un an din cauza ameninţărilor cu sancţiuni americane, lucrările pentru construcţia gazoductului care leagă Rusia de Germania urmează să fie reluate în acest weekend, în condițiile în care rămân câţiva kilometri de construit în Marea Baltică, în largul Germaniei, spune sursa citată.

Potrivit lui Robin Quinville, care asigură interimatul la ambasada americană din luna iunie, un “moratoriu” ar arăta că Europa nu mai tolerează “continuarea comportamentului răuvoitor al Rusiei”. “Acest gazoduct nu este numai un proiect economic, ci şi un instrument politic al Kremlinului pentru a ocoli Ucraina şi a diviza Europa”, avertizează ea.

Poziția ambasadoarei americane vine să întărească politica statornică a administrației Trump, aflată pe picior de plecare, cu privire la construcția acestui gazoduct, cunoscute fiind declarațiile liderului de la Casa Albă pe marginea acestui subiect. În ajunul summitului NATO din 2018, Donald Trump a spus că este acest proiect este susceptibil să facă din Germania o “prizonieră” a Moscovei, țară aliată pe care nu de puține ori a criticat-o pentru “delincvență” în relația comercială cu SUA și în privința nivelului scăzut al cheltuielilor sale militare în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

Nord Stream 2, a cărui dare în funcţiune era prevăzută iniţial la începutul lui 2020, este un gazoduct menit să dubleze capacităţile de livrare de gaz rusesc a Nord Stream 1, operaţional din 2012, şi să garanteze securitatea aprovizionării Europei occidentale prin Marea Baltică. Proiectul este criticat în Europa, în majoritate de statele de pe flancul estic al Uniunii Europene și al NATO.

Mai mult, contextul tentativei de otrăvire a opozantului rus Aleksei Navalnîi a determinat mai mulți lideri europeni, politicieni și foști oficiali să ceară instituirea de sancțiuni împotriva Rusiei și a gazoductului Nord Stream 2.

Germania, țara care asigură președinția Consiliului UE și care s-a oferit să-l trateze pe Navalnîi, a anunțat la data de 2 septembrie că analizele toxicologice de sânge efectuate în cadrul unui laborator militar german au relevat ”dovezi fără echivoc” că Aleksei Navalnîi a fost otrăvit cu Noviciok. După acest anunț, cancelarul german Angela Merkel și ministrul de externe din cabinetul său Heiko Maas au dat de înțeles că Germania nu exclude impunerea de sancțiuni asupra gazoductului Nord Stream 2 după otrăvirea lui Aleksei Navalnîi, deși Berlinul a criticat sancțiunile extrateritoriale impuse de SUA pentru a întârzia sau bloca Nord Stream 2.

Apoi, două figuri importante ale mediului politic și diplomatic german au solicitat reconsiderarea proiectului Nord Stream 2.

Norbert Röttgen, președintele Comisiei pentru afaceri externe din Bundestag, și Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München, au pledat pentru ideea unei reacţii comune a Uniunii Europene şi a NATO și pentru reconsiderarea gazoductului. Mai mult, Wolfgang Ischinger a afirmat că sunt insuficiente gesturile mai reţinute, cum ar fi expulzarea unor diplomaţi.

Mesajele lor au fost precedate de un apel din partea fostului secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen care a cerut Germaniei să oprească construcția gazoductului Nord Stream 2.

Ulterior, prim-ministrul Poloniei a spus că otrăvirea lui Aleksei Navalnîi ar trebui să reprezinte ”alarma finală de trezire” pentru Germania și că renunțarea la Nord Stream 2 ”ar trebui să fie la mintea cocoşului”. În schimb, Austria a afirmat că nu dorește să renunțe la proiectul Nord Stream 2, după otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi, în contextul în care compania petrolieră austriacă OMV participă la finanțarea acestui gazoduct.

Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei. 

Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald), ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.

Companiile europene implicate alături de Gazprom în acest proiect sunt: Engie (Franța), N.V. Nederlandse Gasunie (Olanda), Wintershell Dea și E.on (ambele din Germania) și OMV (Austria).

Proiectul este finanţat în proporție de 51,9% de Gazprom, iar companiile europene au fiecare o participație cuprinsă între 9% și 15,5%.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Joe Biden și Emmanuel Macron au discutat despre “consolidarea Europei apărării în complementaritate cu NATO”

Published

on

© Photo Collage (Emmanuel Macron/ Twitter & White House/ Flickr)

Preşedintele american Joe Biden şi omologul său francez Emmanuel Macron au avut vineri o convorbire telefonică în care ‘au discutat cu privire la eforturile necesare pentru a întări Europa apărării, asigurând în acelaşi timp o complementaritate cu NATO”, a informat Casa Albă într-un comunicat în care administrația de la Washington a confirmat și vizita vicepreşedintei Kamala Harris la Paris în perioada 11-12 noiembrie pentru discuții cu Emmanuel Macron “despre importanţa relaţiei transatlantice pentru pace şi securitate în lume”.

Convorbirea dintre cei doi lideri urmează discuției pe care au avut-o luna trecută și culminată cu un comunicat comun care a aplanat diferendele cauzate de criza submarinelor australiene. De asemenea, ei au pregătit terenul pentru o întâlnire bilaterală, la Roma, în perioada 30-31 octombrie, când ambii președinți vor participa la summitul G20. Conversația telefonică a fost anunțată anterior de președintele francez, care a specificat că își scurtează conferința de presă de la finalul Consiliului European de la Bruxelles pentru a participa la o discuție cu omologul american.

Cei doi lideri au trecut în revistă eforturile depuse în prezent de echipele lor pentru a sprijini stabilitatea și securitatea în Sahel și pentru a consolida cooperarea în Indo-Pacific“, arată Casa Albă. SUA și Franța au dezamorsat criza submarinelor pe 22 septembrie, când Joe Biden și Emmanuel Macron au decis să lanseze un proces de consultări, iar SUA au reafirmat că “angajamentul Franţei şi al Uniunii Europene în regiunea indo-pacifică are o importanţă strategică”

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. Astfel, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, fapt ce a stârnit indignare și furie la Paris. În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent “contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice. Reacția furioasă a Franței pentru această “lovitură în spate” a culminat cu rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei reuniuni a miniștrilor apărării francez și britanic, prevăzută a avea loc la Londra. Această dispută a fost stinsă și prin vizita recentă la Washington a șefului diplomației UE, Josep Borrell, care a decis împreună cu omologul american, Antony Blinken, au decis să lanseze dialoguri strategice UE-SUA privind securitatea și apărarea și regiunea Indo-Pacifică.

În convorbirea telefonică de vineri, Biden și Macron “au discutat cu privire la eforturile necesare pentru a întări Europa apărării, asigurând în acelaşi timp o complementaritate cu NATO”, după ce în comunicatul precedent, SUA au recunoscut “importanța unei apărări europene complementare cu NATO”.

Această discuție a fost precedată de o întâlnire, la Bruxelles, în marja reuniunii miniștrilor apărării din NATO, între secretarul american al apărării, Lloyd Austin, și ministrul francez al armelor, Florence Parly, după cum a informat Pentagonul.

La NATO, Parly şi-a îndemnat omologii din Alianța Nord-Atlantică să nu se teamă de planurile Uniunii Europene în sfera apărării, afirmând că Statele Unite ale Americii vor beneficia de pe urma lor şi că orice capacităţi militare europene vor întări Alianţa. Semnalul demnitarului de la Paris a venit după ce presa germană a relatat că Germania și alte patru state UE vor lansa o iniţiativă vizând crearea unei forţe de reacţie rapidă a Uniunii Europene ce preconizează extinderea actualelor grupuri de luptă în forţe capabile de reacţie rapidă la crize.

Solicitat să comenteze acest aspect, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că nu a văzut această propunere, însă a amintit că Alianța “a triplat dimensiunea Forței de reacție a NATO, peste 40.000 de soldați” și a subliniat că atâta timp cât mai multe capacități sunt disponibile și pentru misiunile și operațiunile NATO, atunci “este un lucru pe care îl salutăm”.

La summitul UE-SUA din luna iunie, liderii celor doi aliați strategici și-au asumat angajamentul de a demara negocierile pentru încheierea unui acord între Statele Unite și Agenția Europeană de Apărare pentru ca SUA să se alăture proiectelor de apărare ale Uniunii Europene.

2022 a fost decretat de liderii instituțiilor UE drept anul apărării europene. În spiritul acestei tematici, președinția franceză a Consiliului UE va găzdui un summit european consacrat apărării, unde liderii vor adopta Busola strategică a UE, care va contribui la consolidarea unei culturi europene comune în materie de securitate și apărare și la definirea obiectivelor corecte și a scopurilor concrete pentru politicile UE. Ea va aborda patru domenii diferite, interconectate: – misiuni de gestionare a crizelor; reziliență; instrumente și capabilități; cooperarea cu partenerii.

Din această perspectivă, ea se aseamănă cu documentul programatic al NATO – Conceptul Strategic – care statuează trei piloni: apărare colectivă, gestionarea crizelor și securitate prin cooperare. De altfel, adoptarea Busolei strategice a UE va fi urmată de adoptarea următorului Concept Strategic al NATO, la summitul de la Madrid din 29-30 iunie 2022. În egală măsură, Uniunea Europeană și NATO au demarat lucrările pentru adoptarea unei noi declarații comune de cooperare după cele convenite la Varșovia, în 2016, și la Bruxelles, în 2018.

Continue Reading

ROMÂNIA

Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA: Ne vom adapta împreună cu România pentru a ne proteja economiile și popoarele de amenințarea cibernetică

Published

on

© U.S. Embassy Bucharest/ Facebook

Ne vom adapta împreună cu România pentru a ne proteja economiile și popoarele de amenințarea cibernetică, a declarat David Muniz, Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România, la conferința „Parteneriatul Strategic Româno-American în domeniul Securității Cibernetice”, potrivit unui mesaj pe Facebook.

„Subliniez cât de mult apreciază Statele Unite parteneriatul cu România. Împreună vom continua să ne adaptăm și să rafinăm eforturile bilaterale de stimulare a securității cibernetice și să ne protejăm economiile și popoarele de această amenințare”, a declarat astăzi David Muniz, Chargé d’Affaires al SUA, la conferința „Parteneriatul Strategic Româno-American în domeniul Securității Cibernetice”.

 

La eveniment au participat experți din sectorul public, privat și din mediul academic, care au discutat despre importanța cooperării în domeniul securității cibernetice, provocările și tendințele din domeniu și despre programe de formare.

„Securitatea cibernetică reprezintă o prioritate de top pentru Guvernul SUA, iar ambasada colaborează susținut cu Guvernul României pe inițiative care țin de securitate cibernetică”, mai transmite Ambasada SUA.

Menționăm că la 14 octombrie, la inițiativa SUA, miniștrii și reprezentanții Uniunii Europene, României și ai altor 30 de state, printre care Germania, Franța, Canada au adoptat o declarație comună prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că „fenomenul ransomware reprezintă o amenințare tot mai mare la adresa securității globale, cu consecințe economice și de securitate grave.”

Declarația, consfințită la finalul evenimentului „Inițiativa internațională privind combaterea fenomenului ransomware” care a avut loc în perioada 13-14 octombrie, sub coordonarea Casei Albe, relevă creșterea alarmantă a fenomenului ransomware, ale cărui efecte cantitative și calitative pot afecta o gamă largă de infrastructuri IT&C cu valențe critice, servicii sociale, viața privată a cetățenilor și chiar dezvoltarea economică. Caracterul global și complex al fenomenului impune atât consolidarea capacităților și a rezilienței statelor și societăților, cât și acțiune coordonată la nivel internațional.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, România abordează domeniul securității cibernetice ca o dimensiune importantă a securității naționale și contribuie constant la eforturile desfășurate la nivel internațional, regional și în cadrul Uniunii Europene.

La nivelul cooperării bilaterale cu SUA, cooperarea în domeniul securității cibernetice se desfășoară în cadrul unui grup de lucru, care activează sub egida Parteneriatului Strategic România-SUA.

Continue Reading

CHINA

Viitorul ambasador al SUA în China avertizează că „nu se poate avea încredere” în Beijing: Genocidul din Xinjiang și hărțuirea Taiwanului trebuie să înceteze

Published

on

© The White House/ Flickr

Diplomatul Nicholas Burns, desemnat de preşedintele Joe Biden ambasador al SUA în China, a declarat miercuri – la audierea sa în Comisia de afaceri externe din Senat, care trebuie să confirme numirea sa la post – că „nu se poate avea încredere” în Beijing în privinţa Taiwanului și a recomandat suplimentarea vânzărilor de arme insulei pentru ca aceasta să-şi poată consolida capacităţile de apărare, informează Agerpres.

Acesta a denunţat recentele incursiuni chineze în zona de identificare a apărării aeriene taiwaneze (ADIZ), calificându-le drept „reprobabile”.

„Este cert că nu putem avea încredere în chinezi în această problemă. Responsabilitatea noastră este de a face din Taiwan un adversar puternic, furnizându-i în continuare armament pentru a-şi consolida capacităţile de apărare”, a afirmat Burns.

Audiat în Comisia pentru afaceri externe din Senat, el a rostit cuvinte dure la adresa regimului chinez, pe care l-a acuzat de „agresiune împotriva Indiei, de-a lungul frontierei himalayene, împotriva Vietnamului, Filipinelor şi altor state riverane mării Chinei de Sud, împotriva Japoniei în Marea Chinei de Est”.

„Beijingul a lansat o campanie de intimidare împotriva Australiei şi chiar recent împotriva Lituaniei, care a acceptat deschiderea pe teritoriul său a unui birou de reprezentare a autorităţilor taiwaneze. Genocidul Republicii Populare Chineze în Xinjiang, violenţele sale în Tibet, reprimarea autonomiei şi a libertăţilor în Hong Kong şi hărţuirea Taiwanului sunt nedrepte şi trebuie să înceteze”, a adăugat el.

Citiți și: Summitul SUA-Rusia și elefantul din încăpere numit “China”. Joe Biden: Ultimul lucru pe care Putin îl dorește este un Război Rece cu SUA. Are o graniță de mii de kilometri cu China, care vrea să devină cea mai mare putere

În luna iunie, președintele american Joe Biden a agreat împreună cu aliații SUA din G7, NATO și UE o serie de declarații comune ale summit-urilor la care a participat în care amenințarea și provocarea reprezentate de China să fie gestionate din perspectiva unei alianțe a democrațiilor aflată în competiție cu modelele autocrațiilor.

Joe Biden a avut, luna trecută, o convorbire telefonică „deschisă și strategică” cu omologul chinez, Xi Jinping, prima între cei doi lideri din luna februarie. Cei doi au discutat despre domeniile „în care interesele converg, dar și despre aspectele în care interesele, valorile și perspectivele” celor două țări sunt divergente.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.21 mins ago

Comisia Europeană stabilește portofoliul celor mai promițătoare 10 mijloace terapeutice împotriva COVID-19

U.E.43 mins ago

Premierul Poloniei acuză UE că are ”un pistol îndreptat spre tâmpla” țării sale: Ne vom apăra drepturile cu toate armele de care dispunem

ROMÂNIA1 hour ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO2 hours ago

Premierul desemnat și ministrul apărării Nicolae Ciucă, de Ziua Armatei României: Vom continua să întărim rolul României de pol de stabilitate în regiunea Mării Negre

Marian-Jean Marinescu2 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia de mai multă transparență din partea CE privind vaccinurile: Va creștere încrederea oamenilor că vaccinarea este cea mai sigură măsură de protecție

U.E.3 hours ago

Charles Michel a încurajat din nou comunitatea globală să susțină un tratat internațional privind pandemiile în cadrul Summitului Mondial al Sănătății

Daniel Buda3 hours ago

Comisia de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului din Parlamentul European va dezbate două proiecte al căror raportor este eurodeputatul Daniel Buda

POLITICĂ3 hours ago

Ziua Armatei României. Cristian Diaconescu: România respectată este o țară care elogiază eroii și faptele lor de curaj pentru apărarea țării

U.E.4 hours ago

Viktor Orban acuză UE și SUA de amestec în politica internă a Ungariei pentru ca el să piardă alegerile din 2022: Este timpul să înțeleagă că nici măcar comuniștii nu ne-au putut învinge

POLITICĂ4 hours ago

Centenarul nașterii Regelui Mihai I. Președintele Klaus Iohannis: Figura emblematică a Regelui dă chip strădaniei noastre pentru un destin european

ROMÂNIA1 hour ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO3 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ4 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi4 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi4 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi5 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO5 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

Team2Share

Trending