Nemulțumirea socială a evoluat într-o formă de izolare colectivă, arată ediția din 2026 a Barometrului de Încredere al companiei de comunicare Edelman, potrivit căreia șapte din zece persoane declară că nu sunt dispuse sau ezită să aibă încredere în oameni cu valori, opinii sociale, medii sau surse de informare diferite.

Fenomenul este cel mai accentuat în economiile dezvoltate, în special în Japonia (90%) și Germania (81%), fiind peste media globală și în Regatul Unit (76%) și Canada (73%), în timp ce Statele Unite se situează la nivelul mediei globale, cu 70%. Tendința traversează toate categoriile de venit, gen și vârstă.

Patru forțe care alimentează izolarea

Raportul identifică patru factori majori care alimentează această „insularitate”: anxietatea economică, prăbușirea optimismului, erodarea încrederii în instituții și criza informațională. Două treimi dintre angajați se tem că politicile comerciale și tarifele vor afecta angajatorii, iar peste jumătate dintre persoanele cu venituri mici cred că vor fi lăsate în urmă de inteligența artificială generativă (IA).

Doar 32% dintre respondenți cred că următoarea generație va avea o viață mai bună, înregistrându-se minime istorice în Franța (6%), Germania (8%), Canada (16%) și SUA (21%). Persoanele cu venituri mici percep instituțiile ca fiind semnificativ mai puțin competente și etice decât cele cu venituri mari, iar 65% se tem că actori străini răspândesc dezinformare pentru a amplifica diviziunile interne.

„În ultimii cinci ani, am coborât de la frică la polarizare, apoi la nemulțumire și acum la izolare. Oamenii se retrag din dialog și compromis, alegând siguranța familiarului în locul riscului schimbării. Favorizăm naționalismul în locul conexiunii globale și câștigul individual în locul progresului comun. Mentalitatea noastră s-a mutat de la «noi» la «eu». Insularitatea a devenit următoarea criză a încrederii”, , a declarat Richard Edelman, CEO al grupului.

În acest context, încrederea se concentrează tot mai mult în cercurile apropiate: „directorul meu” (66%), „concetățenii mei” (64%) și „vecinii mei” (64%), în timp ce aproape șapte din zece respondenți se tem că liderii instituționali induc deliberat publicul în eroare.

Angajatorul devine principalul mediator al încrederii

Cu un nivel de 78% de încredere în rândul angajaților, angajatorul se situează semnificativ peste guvern și peste alte instituții, iar directorul general este perceput drept principalul actor care poate conduce acest proces de reconstrucție a încrederii.

Izolarea alimentează naționalismul

Izolarea alimentează naționalismul și reduce încrederea în companiile străine. Diferența de încredere dintre firmele locale și cele externe este cea mai mare în Canada, Japonia și Germania.

Peste o treime dintre respondenți doresc mai puține companii străine în propria țară, chiar dacă acest lucru presupune prețuri mai mari și opțiuni mai limitate. 42% refuză să investească în firme care nu le împărtășesc valorile, iar 42% dintre angajați ar prefera să își schimbe departamentul decât să raporteze unui manager cu convingeri diferite.

Alte concluzii-cheie

Raportul arată că diferența de încredere dintre persoanele cu venituri mari și cele cu venituri mici este mai mult decât dublată din 2012 până în 2026, cele mai mari dezechilibre fiind înregistrate în SUA, Indonezia, Nigeria, Franța și Arabia Saudită. Inflația, dezinformarea, pandemia, războaiele comerciale și extinderea inteligenței artificiale generative (IA) sunt principalele evenimente care au afectat încrederea în oameni și instituții.

În același timp, liderii instituționali au înregistrat pierderi nete de credibilitate, în special guvernele naționale și marile organizații media, în timp ce încrederea a crescut în cercurile apropiate (familie, prieteni, colegi și lideri direcți).

Pentru al doilea an consecutiv, economiile dezvoltate se află la coada clasamentului global al încrederii, în timp ce piețele emergente domină topul. În premieră, mediul de afaceri este perceput drept mai etic decât ONG-urile, fiind considerat totodată cea mai competentă instituție.

Raportul Edelman Trust Barometer 2026 se bazează pe aproape 34.000 de interviuri realizate în 28 de țări dezvoltate și în curs de dezvoltare, în perioada octombrie–noiembrie 2025.

Casa Albă a respins criticile dure formulate de premierul britanic Keir Starmer la adresa declarațiilor președintelui american Donald Trump privind rolul aliaților NATO în Afganistan, afirmând că Statele Unite ar fi contribuit mai mult decât oricare alt stat la efortul Alianței, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Întrebată despre reacția liderului de la Londra, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Taylor Rogers, a evitat un răspuns direct și a susținut că „Statele Unite au făcut mai mult pentru NATO decât toate celelalte țări la un loc”.

„Președintele Trump are perfectă dreptate; Statele Unite au făcut mai mult pentru NATO decât toate celelalte țări din alianță la un loc”, a insistat ea.

Replica vine după ce Keir Starmer a calificat afirmațiile lui Trump, potrivit cărora aliații ar fi „rămas puțin cam departe de linia frontului” în Afganistan, drept „insultătoare” și, „sincer, îngrozitoare”. „Dacă aș fi spus aceste cuvinte, cu siguranță mi-aș fi cerut iertare”, a adăugat premierul britanic.

Regatul Unit a pierdut 457 de militari în Afganistan, iar Reuters notează că tonul critic al lui Starmer este cu atât mai semnificativ cu cât acesta a evitat până acum confruntările publice directe cu Trump.

Citiți și Pentru fiecare doi soldați americani morți în Afganistan, un militar din altă țară NATO nu s-a mai întors acasă, îi spune Rutte lui Trump: “Mă doare dacă nu crezi că aliații vor fi alături de SUA”

Ministrul de externe al Olandei, David van Weel, a condamnat la rândul său declarațiile președintelui american, numindu-le neadevărate și lipsite de respect.

În Marea Britanie, prințul Harry, care a fost dislocat în Afganistan, a intervenit în dezbatere, transmițând: „Merită să vorbim despre aceste sacrificii cu sinceritate și respect.”

La rândul său, prim-ministrul danez Mette Frederiksen a calificat criticile lui Trump drept „insuportabile”.

„Înțeleg prea bine că veteranii danezi au spus că nu există cuvinte care să poată descrie cât de mult doare acest lucru”, a scris ea pe Facebook. „Este insuportabil că președintele american pune la îndoială angajamentul soldaților aliați în Afganistan”, a adăugat șefa guvernului de la Copenhaga.

Asociația Veteranilor Danezi a anunțat că a rămas „fără cuvinte” la auzul declarațiilor lui Trump: „Danemarca a fost întotdeauna alături de Statele Unite și am răspuns crizelor din întreaga lume atunci când Statele Unite ne-au cerut acest lucru”, a transmis asociația.

Veteranii danezi au convocat un marș al tăcerii pentru 31 ianuarie, la Copenhaga, în semn de protest.

Potrivit Departamentului Apărării al SUA, aproximativ 2.460 de soldați americani au murit în Afganistan, o cifră care, raportată la dimensiunea populației, este similară cu pierderile suferite de Regatul Unit și Danemarca.

Conform Forțelor Armate Daneze, 44 de militari danezi au murit în Afganistan, iar Mette Frederiksen a subliniat că „Danemarca este una dintre țările NATO care a suferit cele mai mari pierderi raportate la nivelul populației”.

În perioada misiunii, aproximativ 12.000 de soldați și civili danezi au fost detașați în Afganistan.

NATO intenționează să își extindă semnificativ stocurile de arme și muniții de-a lungul flancului estic și să creeze o nouă zonă defensivă bazată pe tehnologii robotizate și automatizate, a declarat generalul de brigadă Thomas Lowin, înalt oficial al Alianței, într-un interviu acordat publicației germane Welt, citat de dpa, preluat de Agerpres.

Măsurile urmăresc consolidarea capacității de descurajare în fața Rusiei, în cadrul unui nou concept de apărare multistratificat, menit să oprească sau să încetinească un potențial atac încă din fazele inițiale.

De-a lungul frontierelor NATO cu Rusia și Belarus va fi creată o zonă defensivă care se va baza în mare măsură pe sisteme de supraveghere și pe tehnologii operate de la distanță sau semiautonome, pe care un adversar ar trebui să le depășească înainte de a putea avansa.

Lowin, adjunct al șefului de stat major pentru operațiuni la Comandamentul Terestru al NATO din Izmir, a precizat că supravegherea flancului estic va integra date colectate „la sol, în aer, în spațiu și în domeniul digital”.

Informațiile vor fi puse la dispoziția aliaților în timp real, printr-o rețea de sisteme fixe și mobile, care va include senzori radar, acustici și optici, alături de date furnizate de sateliți, drone și aeronave de recunoaștere.

Chiar la granițele Alianței, NATO intenționează să creeze ceea ce Lowin a numit o „zonă fierbinte”, concepută pentru a opri sau încetini un atacator încă din primele momente.

Această zonă ar putea include drone înarmate, vehicule de luptă semiautonome, sisteme robotizate și capacități automate de apărare aeriană.

Lowin a subliniat însă că deciziile privind folosirea forței vor rămâne întotdeauna în responsabilitatea oamenilor, în conformitate cu regulile de angajament și standardele etice.

Oficialul NATO a mai precizat că Alianța pre-poziționează deja echipamente militare, dar intenționează acum să creeze stocuri mult mai mari în statele din prima linie, inclusiv arme și muniții destinate atât sistemelor automate, cât și forțelor convenționale.

În ciuda extinderii utilizării tehnologiei autonome, numărul trupelor nu va fi redus, a adăugat el, explicând că sistemele fără pilot nu sunt suficiente pentru a descuraja sau opri un adversar pe termen lung.