Statele Unite alocă o finanțare militară suplimentară de 2 miliarde de dolari pentru Ucraina, a anunțat secretarul de stat american Antony Blinken, în cadrul unei conferințe de presă comune cu ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba, la Kiev, relatează Reuters și AFP, preluat de Agerpres.

„Avem, bineînțeles, suplimentul, iar asistența din supliment este pe drum. De fapt, ne ocupăm de ea. O parte din ea a fost deja livrată. Dar astăzi vreau să adaug ceva în plus, anunțând că vom oferi o finanțare militară externă suplimentară de 2 miliarde de dolari pentru Ucraina. Și am pregătit totul în cadrul unui fond de investiții pentru apărare, primul de acest fel”, a declarat Blinken.

Potrivit lui Blinken, această finanțare va consta din trei componente.

În primul rând, acest fond va oferi asistență în prezent, astfel încât Ucraina să poată procura arme; în al doilea rând, va permite o concentrare asupra investițiilor în infrastructura de apărare a Ucrainei; și în al treilea rând, va construi o bază a industriei de apărare care va contribui la consolidarea în continuare a capacității de a produce ceea ce Ucraina are nevoie acum.

„Și, în cele din urmă, utilizarea acestui fond pentru a ajuta Ucraina să achiziționeze echipamente militare din alte țări, nu doar din Statele Unite, pentru uzul Ucrainei. Toate acestea, în special când ne gândim la baza industrială de apărare, se bazează pe un spirit incredibil de inovație, de ingeniozitate, de antreprenoriat, pe care îl vedem aici, în Ucraina, și pe care am avut din nou ocazia să îl văd cu ochii mei”, a adăugat șeful diplomației americane.

Marți, secretarul de stat american Antony Blinken a subliniat, în timpul vizitei sale la Kiev, că partea americană este angajată să asigure succesul Ucrainei pe câmpul de luptă.

Acordul pentru cel mai recent ajutor vine în contextul în care forțele rusești își intensifică atacurile de-a lungul liniilor de front din nordul și estul Ucrainei.

Blinken a declarat miercuri că Statele Unite „urgentează” o mare parte din ajutorul militar din pachetul de 60 de miliarde de dolari pe care președintele Joe Biden l-a aprobat în aprilie.

„Suplimentul de 60 de miliarde de dolari, știm, sosește într-un moment critic”, a spus el. „Ucraina se confruntă cu acest nou atac brutal al Rusiei și vedem din nou lovituri fără sens asupra civililor și clădirilor rezidențiale”.

Blinken a mai anunţat că o întâlnire între preşedinţii american şi ucrainean, Joe Biden şi Volodimir Zelenski, ar putea avea loc în săptămânile următoare, iar în acelaşi orizont de timp ar putea fi semnat un acord de securitate între SUA şi Ucraina, după ce Kievul a încheiat deja acorduri de acest fel cu mai multe state occidentale care-i oferă ajutor militar în războiul cu Rusia.

Cât despre folosirea de către Kiev armelor primite ca ajutor pentru a ataca direct teritoriul Rusiei, secretarul american de stat a susţinut că aceasta este o decizie ce revine Ucrainei. „Noi nu am încurajat sau favorizat lovituri în afara Ucrainei, dar în cele din urmă revine Ucrainei să ia deciziile asupra modului în care duce acest război”, a spus Blinken, după ce Rusia a avertizat ţările occidentale cu privire la orice atac asupra teritoriului său cu armele acestora.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken s-a întâlnit la Kiev și cu președintele Volodimir Zelenski. La întâlnire a participat, de asemenea, reprezentantul special al SUA pentru redresarea economică a Ucrainei, Penny Pritzker, care face parte din delegația americană.

Șeful statului i-a mulțumit lui Antony Blinken pentru vizita sa periodică în Ucraina, care reprezintă un semnal important al sprijinului constant și puternic al Statelor Unite pentru țara sa, relatează Administrația Prezidențială ucraineană. Volodimir Zelenski și-a exprimat, de asemenea, recunoștința față de președintele Joe Biden și administrația sa, față de ambele partide și camere ale Congresului, față de președintele Camerei Reprezentanților Mike Johnson și față de întregul popor american pentru aprobarea recentă a pachetului de ajutor pentru Ucraina, întrucât este extrem de important pentru soldații ucraineni aflați pe linia frontului.

Casa Albă și-a exprimat marți ”îngrijorarea profundă” față de adoptarea în Georgia a unei controversate legi privind ”influența străină”, atrăgând atenția că SUA ar putea ”reevalua” relația lor cu această țară din Caucaz, anunță AFP, citat de Agerpres.

Washingtonul se așteaptă ca ”președinția (georgiană) să facă uz de dreptul de veto”, a subliniat pentru presă purtătoarea de cuvânt Karine Jean-Pierre.

Momentan, SUA așteaptă să vadă dacă Parlamentul ”va încerca să treacă peste un eventual veto”, dar această lege ”ne va obliga să reevaluăm fundamental relaţia noastră cu Georgia”, a adăugat ea, argumentând că legislația ”contravine valorilor democratice şi care va îndepărta şi mai mult Georgia de valorile Uniunii Europene, ca să nu mai vorbim de NATO”.

Parlamentarii georgieni au aprobat marți planurile controversate de a califica sute de ONG-uri și instituții media drept agenți străini, deschizând calea ca proiectul să devină o lege de inspirație rusească.

Legiuitorii din această țară au ignorat astfel avertismentele venite din partea Occidentului și nemulțumirea manifestată de populație, care a ieșit în stradă pentru a-și manifesta opoziția față de legislația care riscă să deturneze parcursul european al țării.

Citiți și: Parlamentul Georgiei a adoptat legea “agenților străini” inspirată din Rusia, sfidând avertismentele UE. Protestele din Tbilisi iau amploare

De altfel, despre acest aspect vorbesc și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, și comisarul european pentru extindere Olivér Várhelyi.

”UE a afirmat în mod clar și repetat că spiritul și conținutul legii nu sunt în conformitate cu normele și valorile fundamentale ale UE. Aceasta va submina activitatea societății civile și a mass-mediei independente, în timp ce libertatea de asociere și libertatea de exprimare sunt drepturi fundamentale care se află în centrul angajamentelor Georgiei în cadrul Acordului de asociere și al oricărei căi de aderare la UE. Adoptarea acestei legi are un impact negativ asupra progresului Georgiei pe calea UE. Alegerea privind calea de urmat este în mâinile Georgiei. Îndemnăm autoritățile georgiene să retragă legea, să își mențină angajamentul față de calea către UE și să avanseze reformele necesare detaliate în cele 9 etape. UE este pregătită să continue să sprijine georgienii care lucrează pentru un viitor european”, reacționează cei doi oficiali europeni într-un comunicat al Comisiei Europene.

Urmând exemplul Kievului, Tbilisi a decis la 3 martie 2022 să depună cererea de aderare la Uniunea Europeană, angajându-se pe o cale cu sens unic a valorilor democratice.

La distanță de câteva luni, mai precis pe 17 iunie 2022, Comisia Europeană a luat hotărârea de a-i oferi acestei țări din Caucaz o perspectivă de a deveni membră a Uniunii Europene, pentru ca pe 8 noiembrie 2023, să decidă recomandarea acordării statului de țară candidată, după ce a constat progresele înregistrate de Tbilisi, decizie adoptată ulterior de liderii UE la 15 decembrie 2023. 

Administrația Biden le-a transmis principalilor parlamentari că va trimite Israelului arme și muniții suplimentare în valoare de peste 1 miliard de dolari, au declarat marți trei consilieri ai Congresului. Cu toate acestea, nu se știe deocamdată cât de repede vor fi livrate armele, informează CNN.

Este primul transport de arme către Israel care a fost dezvăluit de când administrația a pus în așteptare un alt transfer de arme, constând în 3.500 de bombe de până la 2.000 de kilograme fiecare, în această lună. Administrația Biden, invocând preocuparea pentru victimele civile din Gaza, a declarat că a pus în așteptare acel transfer de bombe pentru a împiedica Israelul să folosească aceste muniții specifice în ofensiva sa în orașul Rafah, în sudul aglomerat al Gazei.

Pachetul dezvăluit marți include aproximativ 700 milioane de dolari pentru muniție pentru tancuri, 500 milioane de milioane de dolari pentru vehicule tactice și 60 milioane de dolari pentru mortiere, au declarat consilierii din Congres. Aceștia au vorbit sub rezerva anonimatului deoarece transferul de arme nu a fost încă făcut public.

Momentan nu a fost indicat când vor fi trimise armele. Doi consilieri ai Congresului au declarat că transportul nu face parte din pachetul de ajutor extern mult întârziat pe care Congresul l-a adoptat și președintele Joe Biden l-a semnat luna trecută. De asemenea, nu se știe dacă transportul a fost ultima tranșă dintr-o vânzare de arme existentă sau este ceva nou.

Administrația Biden a fost criticată de ambele părți ale spectrului politic din cauza sprijinului său militar pentru războiul pe care Israelul îl poartă deja de șapte luni împotriva Hamas în Gaza – într-un moment în care Biden se luptă pentru realegere împotriva fostului președinte Donald Trump.

Unii dintre colegii democrați ai lui Biden l-au împins pe acesta să limiteze transferurile de arme ofensive către Israel pentru a face presiuni asupra aliatului american să facă mai mult pentru a proteja civilii palestinieni. Protestele din campusurile universitare din întreaga SUA au impulsionat transmiterea mesajului în această primăvară.

Parlamentarii republicani au profitat de pauza impusă de administrație în ceea ce privește transferurile de bombe, spunând că orice diminuare a sprijinului SUA pentru Israel – cel mai apropiat aliat al său în Orientul Mijlociu – slăbește această țară în lupta împotriva Hamas și a altor grupuri susținute de Iran. În Cameră, aceștia intenționează să avanseze săptămâna aceasta un proiect de lege care să impună livrarea de armament ofensiv pentru Israel.

În ciuda suspendării punctuale a transportului de bombe, Biden și oficialii administrației au precizat că vor continua alte livrări de arme și sprijinul militar general pentru Israel, care este cel mai mare beneficiar al ajutorului militar american.

Biden va avea grijă ca „Israelul să dispună de toate mijloacele militare de care are nevoie pentru a se apăra împotriva tuturor dușmanilor săi, inclusiv împotriva Hamas”, a declarat luni reporterilor purtătorul de cuvânt pentru securitate națională, John Kirby. „Pentru el, acest lucru este foarte simplu: va continua să furnizeze Israelului toate capacitățile de care are nevoie, dar nu dorește ca anumite categorii de arme americane să fie folosite într-un anumit tip de operațiune într-un anumit loc. Și, din nou, el a fost clar și consecvent în această privință”.

Ca răspuns la planul republicanilor din Camera Reprezentanților de a merge mai departe cu un proiect de lege care să impună livrarea de arme ofensive pentru Israel, Casa Albă a declarat marți că Biden se va opune prin veto proiectului de lege dacă acesta va fi adoptat de Congres.

Proiectul de lege nu are practic nicio șansă în Senatul controlat de democrați. Însă, democrații din Camera Reprezentanților sunt oarecum divizați pe această temă, iar aproximativ 24 de parlamentari au semnat o scrisoare adresată administrației Biden, în care se declară “profund îngrijorați de mesajul” transmis prin întreruperea expedierii de bombe.