Fregata “Regina Maria” pleacă sâmbătă din portul militar Constanţa pentru a se integra în gruparea navală permanentă NATO SNMG-2 (Standing NATO Maritim Group).

Nava va desfăşura, în perioada 27 octombrie – 7 decembrie, misiuni de supraveghere a traficului naval şi de descurajare a unor potenţiale ameninţări pe flancul sudic al Alianţei Nord-Atlantice, în bazinul estic al Mării Mediterane, informează un comunicat transmis de Forţele Navale Române.

În perioada dislocării în Marea Mediterană, fregata “Regina Maria”, cu un elicopter IAR 330 Puma Naval şi un detaşament de Forţe pentru Operaţii Speciale la bord, va participa la Operaţia NATO “Sea Guardian”, sub conducerea Comandamentului Maritim Aliat al NATO (MARCOM), precum şi la exerciţiul multinaţional de luptă antisubmarin “Mavi Balina 20”, organizat de Forţele Navale ale Turciei, în perioada 2 – 9 noiembrie, precizează sursa citată.

Operaţia NATO “Sea Guardian” a fost lansată în anul 2016 ca răspuns la evoluţiile mediului de securitate, iar România participă la acest efort conjugat al aliaţilor de asigurare a securităţii maritime în Marea Mediterană, anual, din 2017, cu o fregată.

Fregata, cu un echipaj alcătuit din 240 de militari, este comandată de comandorul Victor Durea şi are planificate escale în porturile Aksaz (Turcia), Souda (Grecia), Alexandria (Egipt), Haifa (Israel), pentru refacerea capacităţii de luptă.

Pregătirea pentru plecarea navei în misiune s-a desfăşurat în conformitate cu măsurile de prevenire a infectării echipajului cu SARS-CoV-2, iar pe parcursul escalelor în porturile menţionate militarii vor rămâne în izolare, la bord. 

Regatul Unit și Japonia au semnat vineri, la Tokyo, primul acord comercial post-Brexit, într-un moment în care negocierile între Londra și Bruxelles au intrat într-o etapă accelerată în încercarea de a evita relații comerciale guvernate de reglementările Organizației Mondiale a Comerțului, anunță AFP și Reuters, citat de Agerpres.

Acordul a fost semnat în cursul unei scurte ceremonii la Tokyo, în prezenţa ministrului britanic pentru comerţul internaţional, Liz Truss, şi a şefului diplomaţiei nipone, Toshimitsu Motegi.

Tratatul comercial, anunţat la 11 septembrie de Guvernul britanic, reproduce în mare parte tratatul UE-Japonia existent, care nu i se va mai aplica Regatului Unit începând de la 1 ianuarie.

Textul a fost prezentat de Londra drept un mijloc de a creşte schimburile comerciale cu Japonia cu 15,2 miliarde de lire sterline (16,8 miliarde de euro).

Acesta va intra în vigoare la 1 ianuarie 2021, dată care coincide cu încheierea perioadei de tranziție convenite cu Uniunea Europeană după ieșirea oficială din comunitatea europeană, la 31 ianuarie 2020.

Conform Londrei, acordul le va permite firmelor britanice să evite taxele vamale la 99% din exporturile lor către Japonia.

Principalele beneficiare vor fi industria, sectoarele agroalimentar şi tehnologic.

Textul mai necesită ratificarea de către Dieta japoneză, până la finalul anului, pentru a intra ăn vigoare.

Negocierile pentru stabilirea prevederilor unui acord comercial au fost demarate la începutul lunii iunie, în încercarea de a identifica noi parteneri comerciali care să acopere golul lăsat de desprinderea celui mai important partener al Londrei, Uniunea Europeană.

Regatul Unit speră astfel ca acest acord comercial cu Japonia să fie o trambulină pentru a adera la Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP).

De altfel, în vederea atingerii acestui obiectiv, la mijlocul lunii iunie, premierul britanic Boris Johnson și secretarul pentru Comerț Internațional Liz Truss au anunțat iniţierea tratativelor cu Australia și Noua Zeelandă în vederea stabilirii unui acord comercial ale cărui prevederi să intre în vigoare după data de 31 decembrie, moment în care expiră perioada de tranziție post-Brexit.

În prezent, Acordul Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP) reunește sub umbrela sa 11 țări, și anume Canada, Australia, Japonia, Mexic, Noua Zeelandă, Singapore, Malaezia, Peru, Chile, Vietnam şi Brunei. Odată ce va fi deplin implementat, acest acord de liber schimb va servi intereselor a 495 de milioane de consumatori, reprezentând 13,5% din PIB-ul global.

Regatul Unit se numără printre principalii parteneri comerciali ai Japoniei, al doilea din Uniunea Europeană, după Germania. În 2018, exporturile nipone totale către Marea Britanie se ridicau la 14 miliarde de dolari (1.53 trilioane de yeni). De asemenea, Japonia a importat din Regatul Unit, în 2018, bunuri în valoare de peste opt miliarde de dolari (909.4 miliarde de yeni).

În plus, Marea Britanie găzduiește reprezentanțe a aproape 1.000 de companii nipone, potrivit Organizației Comerțului Exterior Japonez.

România deja este pe poziția a doua în topul producătorilor de petrol și gaze din Europa, a declarat miercuri Adrian Zuckerman, ambasadorul SUA în România, la Conferința Anuală “Parteneriatul Strategic Româno-American în domeniul securității cibernetice”.

Potrivit acestuia, anul viitor va începe extracția gazelor din Marea Neagră, care ulterior va crește la capacitate maximă, la fel ca și centrala nucleară de la Cernavodă, care va ajunge să lucreze la capacitate maximă. Astfel, România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa, consideră ambasadorul.

“Rezervele sale (n.r. – României) de gaze naturale din platforma Mării Negre sunt foarte însemnate! România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa de îndată ce va începe realmente extracția anul viitor și va crește ulterior la capacitate maximă, iar la Cernavodă se va putea lucra la capacitate maximă! Ce realizare uluitoare!”, a spus Zuckerman, conform discursului său.

Acesta a amintit că la 9 octombrie România şi SUA au parafat, la Washington, un acord interguvernamental extins care permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US.

“Proiectul de la Cernavodă reprezintă o paradigmă a viitoarelor colaborări româno-americane pentru construirea marilor proiecte de infrastructură”, a mai afirmat ambasadorul.

În același context, ambasadorul american în România a afirmat că țara noastră va găzdui în curând mai mulți militari americani și că SUA vor investi într-un proiect de conectare a Mării Baltice de Marea Neagră printr-o linie de cale ferată și o autostradă Gdansk-Constanța. 

Potrivit datelor Comisiei Europene, Olanda este principalul producător de gaze naturale din UE cu circa 33 miliarde metri cubi anual, urmată de România cu 10 miliarde metri cubi, informează Hotnews.ro.

În Marea Neagră s-ar afla zăcăminte de gaze estimate la circa 200 miliarde metri cubi. Americanii de la Black Sea Oil & Gas se pregătesc deja pentru extracție, urmând ca primele cantități de gaze din perimetrul Midia să ajungă în sistemul național de transport undeva pe la mijocul anului viitor. Pentru gazele aflate la mare adâncime, din perimetrul Neptun, deciziile de investiție au întârziat foarte mult din cauza legislației nefavorabile companiilor care dețin licențele. OMV Petrom, care deține licență pentru perimetrul Neptun, alături de americanii de la Exxon, au amânat de la an la an decizia de investiții. Companiile solicită modificarea Legii Offshore, însă până acum a lipsit voința politică. Actualul Guvern spune că vrea modificare prin Parlament, însă după alegeri, când va fi schimbată actuala configurație politică.