Connect with us

SUA

SUA doresc să colaboreze cu țările europene pentru a contracara amenințările de pe orbită din partea Rusiei și Chinei: Spațiul devine un mediu competitiv și disputat

Published

on

© ACM Sir Mike Wigston/ Twitter

Forţele Spaţiale din Statele Unite doresc să dezvolte parteneriate cu țările europene pentru a contracara amenințările de pe orbită venite din partea Rusiei și Chinei, potrivit generalului John W. Raymond, șeful operațiunilor spațiale ale Pentagonului, potrivit Politico Europe.

”Am văzut ce au reușit China și Rusia în dezvoltarea unei suite de capabilități menite să ne interzică accesul nostru la spațiu”, a declarat Raymond jurnaliștilor, în urma unor întâlniri în Luxemburg, Belgia, Spania și Olanda, menite să obțină sprijin pentru măsuri care să asigure ”stabilitate” pe orbită.

Raymond a declarat că atât Beijingul, cât și Moscova au dezvoltat sisteme de bruiaj, arme cu energie direcționată și sateliți cu armament ofensiv, precum și rachete cu baza pe Pământ capabile să doboare nave spațiale.

”Spațiul trece de la un mediu pașnic și benign la unul mult mai complicat, competitiv și disputat”, a completat oficialul american.

Acesta a sublinit că intenția Forțelor Spațiale americane, lansate la finalul anului 2020, este aceea de a descuraja declanșarea conflictelor și extinderea acestora în spațiu, dar a completat că este nevoie de un efort de echipă cu alte țări pentru ”a menține avansul în fața unei amenințări în creștere”.

Franța și Marea Britanie au lansat, de asemenea, unități militare spațiale în ultimii ani, iar Raymond a declarat că SUA au deja un dialog cu ambele țări. Planul este de a lărgi acum această cooperare pentru a include și alte națiuni prietene. În această lună, Germania și-a deschis, de asemenea, în mod oficial propria divizie militară spațială.

”Partenerii sunt importanți pentru noi și există oportunități pentru națiunile care gândesc la fel”, a declarat Raymond.

Forțele Spațiale americane au în prezent 6.400 de angajați activi – toți supranumiți oficial ”gardieni” – care ajută la operarea și apărarea sateliților militari, împreună cu sistemele de navigație și observare, cum ar fi Serviciul de poziționare globală.

La summitul aniversar al NATO de la Londra, din 3-4 decembrie 2019, liderii statelor au declarat spațiul cosmic drept domeniu operațional, într-o decizie formală pe care șefii de state sau de guverne au inclus-o în Declarația de la Londra de la finalul reuniunii ce a marcat 70 de ani de la înființarea NATO.

Ulterior, miniștrii apărării din țările NATO au decis în octombrie 2020 crearea unui nou centru spaţial în Germania, la Ramstein, pentru a proteja sistemele spațiale ale aliaților împotriva potențialelor amenințări, în contextul în care Rusia și China reprezintă provocări majore în acest domeniu.

La distanță de câteva luni, Ministerul Armatelor francez şi Centrul Naţional de Studii Spaţiale din Franţa (CNES) a anunțat că Alianţa Nord-Atlantică îşi va instala la Toulouse, în sud-vestul Franţei, un centru de instruire şi de experimente în domeniul spaţial.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

SUA

SUA și Franța dezamorsează criza submarinelor: Joe Biden și Emmanuel Macron au decis să lanseze un proces de consultări. SUA recunosc importanța unei apărări europene complementare cu NATO

Published

on

© Emmanuel Macron/ Twitter

Președinții Franței și Statelor Unite, Emmanuel Macron şi Joe Biden, au difuzat miercuri o declarație comună în urma unei conversații telefonice în care au convenit asupra faptului că efectuarea de ”consultări deschise între aliaţi” ar fi ”permis evitarea” crizei provocate de afacerea submarinelor și alianța de securitate și apărare AUKUS.

“Consultări deschise între aliaţi asupra chestiunilor de interes strategic pentru Franţa şi partenerii europeni ar fi permis evitarea acestei situaţii. Preşedintele Biden şi-a exprimat angajamentul de durată pe această temă”, se precizează într-un comunicat comun difuzat de Casa Albă și Palatul Elysee.

Ca urmare a discuției telefonice mult așteptate pentru a dezamorsa criza provocată, cei doi şefi de stat “au hotărât să lanseze un proces de consultări aprofundate vizând instituirea unor condiţii care să garanteze încrederea şi să propună măsuri concrete pentru atingerea obiectivelor comune”.

Acest proces de consultări ar urma să fie lansat luna viitoare, când cei doi lideri se vor întâlni în Europa, la summitul G20 de la Roma.

Pentru aplanarea acestei situații care a provocat furia Franței, Emmanuel Macron a decis că ambasadorul francez în SUA, Philippe Etienne, să revină la Washington “săptămâna viitoare”.

Drept răspuns la decizia Australiei de a anula “contractului secolului” pentru francezi și a achiziționa submarine nucleare americane în locul celor convenționale franceze, Parisul a anunţat vineri rechemarea ambasadorilor în SUA şi în Australia, o decizie fără precedent faţă de doi aliaţi istorici.

În finalul comunicatului se arată că Joe Biden a reafirmat că “angajamentul Franţei şi al Uniunii Europene în regiunea indo-pacific are o importanţă strategică”.

Statele Unite recunosc, de asemenea, importanța unei apărări europene mai puternice și mai capabile, care să contribuie în mod pozitiv la securitatea transatlantică și globală și care să fie complementară cu NATO“, conchide comunicatul citat prin care este indicată o soluție pentru depășirea celei mai grave crize diplomatice franco-americane din ultimele decenii.

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. Astfel, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, fapt ce a stârnit indignare și furie la Paris. În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent “contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice.

Miniştrii de externe din UE au examinat luni seară consecinţele acestui pact, anunțat în aceeași zi în care Uniunea și-a prezentat Strategia indo-pacifică, în cursul unei reuniuni la New York în marja Adunării Generale a ONU. În urma acesteia, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a indicat că miniștrii de externe din UE au exprimat o solidaritate clară cu Franța, reiterând că “acest anunț contravine apelului pentru o mai mare cooperare cu Uniunea Europeană în Indo-Pacific”.

Prezenți și ei la New York, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European au denunțat această situație. Ursula von der Leyen a considerat luni drept “inacceptabil” modul în care a fost tratată Franţa, iar Charles Michel a acuzat SUA de “lipsă de loialitate” și a cerut clarificări cu privire la intențiile din spatele alianței de securitate AUKUS.

Reacția furioasă a Franței pentru această “lovitură în spate” a culminat cu rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei reuniuni a miniștrilor apărării francez și britanic, prevăzută a avea loc la Londra.

Între timp, Ministerul francez al Apărării a anunțat că au început discuţii între compania franceză Naval Group şi autorităţile australiene privind posibile despăgubiri financiare după ruperea acestui mega-contract.

Continue Reading

CHINA

Sondaj ECFR: Europenii cred că un nou Război Rece este în desfășurare între SUA și rivalii China și Rusia și văd “UE drept cel mai de nădejde aliat al Americii”

Published

on

© European Union 2021

În timp ce Statele Unite, Marea Britanie și Australia se pregătesc să înfrunte China prin intermediul AUKUS – noua lor alianță de securitate și apărare indo-pacifică – cetățenii europeni păstrează o abordare ambivalentă în ceea ce privește discuțiile despre un nou Război Rece, potrivit unui nou sondaj realizat de think tank-ul European Council on Foreign Relations în 12 state membre ale UE care reprezintă împreună peste 300 de milioane de cetățeni și reprezintă 80% din PIB-ul blocului european.

Sondajul, dat publicității pe fondul scandalului afacerii submarinelor dintre Franța, SUA și Austria și crizei transatlantice determinate de anunțarea unei alianțe care îi exclude pe europeni, arată că majoritatea europenilor văd un nou “război rece” între Statele Unite și rivalii lor internaționali, China și Rusia. 

Realizat însă înainte ca pactul de apărare AUKUS să fie anunțat săptămâna trecută, sondajul a arătat că, deși majoritatea europenilor consideră că are loc un nou “război rece” între Statele Unite și rivalii lor internaționali, China sau Rusia, foarte puțini cred că țara lor este un participant direct la aceste conflicte.

De exemplu, sondajul ECFR a constatat că doar 15% dintre europenii care și-au exprimat opinia consideră că țara lor se află în prezent într-un nou “război rece” cu China, această cifră ajungând la 25% doar în ceea ce privește Rusia. De asemenea, sondajul a detectat o evaluare pozitivă în Bulgaria și Ungaria a modului în care aceste autocrații se descurcă în ceea ce privește principalele provocări politice actuale.

La nivelul întregului bloc, ECFR a constatat că doar 25% și, respectiv, 15% cred că țara lor este implicată în prezent într-un conflict cu Rusia sau China. Opinia predominantă, în aproape toate statele membre, este că acest lucru “nu se întâmplă” – acest punct de vedere fiind cel mai pronunțat în Bulgaria, Ungaria, Austria, Portugalia și Italia.

Autorii raportului, Mark Leonard și Ivan Krastev, avertizează că, “dacă Washingtonul și Bruxelles-ul se pregătesc pentru o luptă generațională “a întregii societăți” împotriva autocrațiilor de la Beijing și Moscova”, ar putea descoperi că “nu au în spate un consens societal”.

Datele ECFR relevă că, în întreaga Europă, 62% dintre cetățeni cred că are loc un nou “război rece” între SUA și China și că 59% văd o schismă comparabilă care se manifestă între SUA și Rusia.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat cu privire la un potențial nou război rece, înaintea reuniunii Adunării Generale a ONU din această săptămână.

Această teză a unui nou Război Rece a fost respinsă în dese rânduri de președintele american Joe Biden, cel mai recent în discursul pe care l-a susținut marți, în premieră de la tribuna Adunării Generale a ONU. La New York, liderul de la Casa Albă a subliniat că SUA “nu caută un nou Război Rece sau o lume divizată în blocuri rigide”.

Ruptura apărută pe frontispiciul relației transatlantice din cauza afacerii submarinelor și a alianței AUKUS a oferit un nou prilej pentru Franța și pentru șeful diplomației europene să invoce nevoia construirii autonomiei strategice europene ca alternativă la dependența față de SUA.

Dar constatarea sondajului ECFR arată că mulți dintre cetățenii europeni văd Bruxelles-ul ca fiind cel mai de nădejde aliat al Americii, mai degrabă decât ca pe un pol alternativ.

Atunci când vine vorba de o confruntare cu Rusia sau China, europenii tind să vadă Bruxelles-ul, și nu propriile lor țări, ca fiind cel mai activ participant al Europei în aceste conflicte. 31% dintre europeni cred că Bruxelles-ul este probabil sau cu siguranță într-un război rece cu China, ceea ce înseamnă că de două ori mai mulți oameni cred că UE se află într-un război rece cu China decât cred acest lucru despre propria lor țară.

În ceea ce privește Rusia, mai mulți respondenți afirmă că UE este implicată într-un război rece: 44% sunt de acord că acesta are loc, în timp ce doar 26% nu sunt de acord.

Țările participante la sondaj au fost: Austria, Bulgaria, Danemarca, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania și Suedia.

Continue Reading

SUA

Joe Biden a salutat noile legături americane în materie de securitate: SUA nu au un aliat mai apropiat sau mai de încredere decât Australia

Published

on

© President Biden/Twitter

Președintele american Joe Biden și premierul australian Scott Morrison au salutat noile lor legături în materie de securitate, după anunțul de săptămâna trecută conform căruia Washingtonul va furniza Canberrei tehnologie avansată pentru submarinele cu propulsie nucleară în cadrul unui acord trilateral cu Marea Britanie (AUKUS).

„Statele Unite nu au un aliat mai apropiat sau mai de încredere decât Australia”, a declarat marți Biden înaintea unei întâlniri bilaterale cu Morrison în marja Adunării Generale a Națiunilor Unite de la New York.

Președintele american, care anterior a declarat la Națiunile Unite că Washingtonul se concentrează pe construirea de alianțe și pe diplomație după ce a pus capăt războiului eșuat de 20 de ani din Afganistan, a declarat că situația geopolitică necesită o monitorizare atentă.

„Statele Unite și Australia lucrează cot la cot”, a spus el. „Democrația și stabilirea regulilor de conduită pentru secolul 21 – mă refer la ceea ce am spus: ne aflăm într-un punct de inflexiune. Lucrurile se schimbă”.

Cu toate acestea, Biden nu a făcut nicio referire directă la noul și controversatul pact de securitate, în cadrul căruia SUA au acceptat să împărtășească tehnologia de propulsie nucleară pentru submarine, într-o acțiune menită să îngrădească China, dar care a stârnit furia Franței și indignarea Uniunii Europene. 

La rândul său, Morrison a subliniat faptul că țara sa are „mai mult de 100 de ani de parteneriat (cu SUA, n.r.), în care am fost împreună în cele mai dificile perioade și în cele mai prospere perioade”. Totuși, premierul australian a declarat că aceasta nu este o relație exclusivă și că valorile americano-australiene sunt împărtășite cu „atât de multe alte state”.

De altfel, nici Morrison nu a menționat furia continuă a Franței în legătură cu pierderea unui contract de vânzare a submarinelor convenționale Australiei în urma deciziei guvernului Morrison de a lucra cu Statele Unite la construirea unei flote de submarine cu propulsie nucleară.

Ulterior întâlnirii dintre Biden și Morrison, șeful de la Casa Albă a transmis pe Twitter că „a fost o plăcere să mă întâlnesc astăzi la New York cu prim-ministrul australian” și a reiterat intenția SUA și a Australiei de a coopera pentru securitatea și stabilitatea regiunii Indo-Pacific. „Națiunile noastre au fost unite timp de peste 70 de ani – și ne-am angajat să lucrăm împreună pentru a asigura o regiune Indo-Pacific liberă și deschisă și pentru a aborda provocările comune cu care ne confruntăm”, a adăugat președintele american.

Cei doi lideri se vor întâlni din nou vineri la Casa Albă, la prima sesiune în persoană a liderilor din grupul Quad – Australia, India, Japonia și Statele Unite – care este, de asemenea, dedicat păstrării stabilității în regiunea Indo-Pacific.

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. Astfel, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, fapt ce a stârnit indignare și furie la Paris. În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent “contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice.

Miniştrii de externe din UE au examinat luni seară consecinţele acestui pact, anunțat în aceeași zi în care Uniunea și-a prezentat Strategia indo-pacifică, în cursul unei reuniuni la New York în marja Adunării Generale a ONU. În urma acesteia, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a indicat că miniștrii de externe din UE au exprimat o solidaritate clară cu Franța, reiterând că „acest anunț contravine apelului pentru o mai mare cooperare cu Uniunea Europeană în Indo-Pacific”.

Prezenți și ei la New York, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European au denunțat această situație. Ursula von der Leyen a considerat luni drept „inacceptabil” modul în care a fost tratată Franţa, iar Charles Michel a acuzat SUA de „lipsă de loialitate” și a cerut clarificări cu privire la intențiile din spatele alianței de securitate AUKUS.

Reacția furioasă a Franței a culminat cu rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei reuniuni a miniștrilor apărării francez și britanic, prevăzută a avea loc la Londra, iar Emmanuel Macron este așteptat să discute cu Joe Biden în zilele următoare.

Între timp, Ministerul francez al Apărării a anunțat că au început discuţii între compania franceză Naval Group şi autorităţile australiene privind posibile despăgubiri financiare după ruperea acestui mega-contract.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ONU6 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

SUA7 hours ago

SUA și Franța dezamorsează criza submarinelor: Joe Biden și Emmanuel Macron au decis să lanseze un proces de consultări. SUA recunosc importanța unei apărări europene complementare cu NATO

Dragoș Pîslaru10 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Criza submarinelor. De la Washington, Boris Johnson încearcă să-l calmeze pe Emmanuel Macron în “frangleză”: “E timpul să își revină. Donnez-moi un break”

ONU11 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

CHINA12 hours ago

Sondaj ECFR: Europenii cred că un nou Război Rece este în desfășurare între SUA și rivalii China și Rusia și văd “UE drept cel mai de nădejde aliat al Americii”

Daniel Buda12 hours ago

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda privind sprijinirea turismului în UE

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană a adoptat propunerea privind îmbunătățirea instrumentului comercial unilateral care facilitează accesul la piața unică a produselor din țările cu venituri mici

MEDIU12 hours ago

Octavian Berceanu: Prioritatea mea nu se schimbă. Voi milita în continuare pentru protejarea mediului

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisia Europeană propune revizuirea normelor UE în materie de asigurări pentru a favoriza investițiile pe termen lung ale societăților de asigurări în redresarea Europei

ONU6 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru10 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU11 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI13 hours ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU20 hours ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL1 day ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI5 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending