Connect with us

INTERNAȚIONAL

SUA doresc ”să reconstruiască relația” cu palestinienii, clădită pe convingerea că ”palestinienii şi israelienii merită în egală măsură securitate, libertate şi demnitate”

Published

on

©Secretary Antony Blinken/ Twitter

Statele Unite doresc să își ”reconstruiască” relația cu palestinienii, recunoscând în același timp ”dreptul” Israelului de a se apăra, a pledat marți secretarul de stat american Antony Blinken la finalul întrevederilor cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, și președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, informează AFP, citat de Agerpres.

”Președintele Biden m-a rugat să vin astăzi (n.r. marți) aici din patru motive: pentru a demonstra angajamentul Statelor Unite față de securitatea Israelului, pentru a începe să lucrăm pentru a asigura o mai mare stabilitate și pentru a reduce tensiunile din Cisiordania și Ierusalim, pentru a sprijini asistența umanitară și de reconstrucție pentru Gaza, în beneficiul poporului palestinian, și pentru a continua să reconstruim relația noastră cu poporul palestinian și cu Autoritatea Palestiniană. Diplomația intensă din culise, condusă de președintele Biden, care a cooperat îndeaproape cu prim-ministrul, a contribuit la încetarea focului de săptămâna trecută”, a transmis secretarul de stat american în cadrul unei conferințe de presă cu premierul Israelului, potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat.

Antony Blinken a subliniat în acest context că SUA consideră că ”palestinienii și israelienii merită în egală măsură să trăiască în siguranță, să se bucure de măsuri care să garanteze libertatea, oportunități egale, democrația”.

Acesta a semnalat că este nevoie implicare din partea leadership-ului fiecărei ramuri a societății, ”de la oficiali aleși la lideri comunitari” pentru a ”vindeca rănile” violențelor ”intercomunitare care au izbucnit în Israel în timpul conflictului”.

În urma întâlnirii cu premierul Benjamin Netanyahu, secretarul de stat american a avut o întrevedere cu preşedintele Autorităţii Palestiniene la Ramallah, în Cisiordania ocupată.

”Aşa cum i-am spus preşedintelui (Abbas), mă aflu aici pentru a sublinia angajamentul Statelor Unite de a reconstrui relaţia cu Autoritatea Palestiniană şi cu poporul palestinian”, a declarat oficialul american. Această relaţie trebuie ”construită pe respectul reciproc”, deoarece palestinienii şi israelienii merită în egală măsură ”securitate, oportunitate pentru libertate şi demnitate”, potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat al SUA. 

Spre deosebire de poziţia fostului preşedinte Donald Trump, care îşi înmulţise gesturile faţă de Israel, şeful diplomaţiei de la Washington a anunţat dorinţa ”de a avansa în procesul de redeschidere a consulatului de la Ierusalim”, responsabil cu afacerile palestiniene, închis în 2019, în pofida criticilor internaţionale.

În ceea ce priveşte ajutorul financiar, administraţia americană va solicita Congresului să deblocheze pentru palestinieni 75 de milioane de dolari (aproximativ 61 de milioane de euro).

Această sumă face parte din ajutorul economic, de dezvoltare și umanitar acordat palestinienilor și întrerupt în timpul președinției lui Donald Trump, ajutor al cărui cuantum este de 235 de milioane de dolari (aproape 200 de milioane de euro).

Într-un efort comun de sprijinire a palestinienilor, mai ales în contextul recentelor violențe, Uniunea Europeană a suplimentat asistența umanitară destinată persoanelor vulnerabile din Palestina cu 8 milioane de euro, aceasta ajungând la un total anual de 34,4 milioane de euro. 

Finanțarea suplimentară va fi dedicată sprijinirii victimelor violențelor recente, ajutorul umanitar oferit de UE în acest an contribuind astfel la protejarea celor mai vulnerabili palenstiniei, la furnizarea de asistență pentru slavarea de vieți și la menținerea demnității umane.

”În urma anunțării încetării focului, este vital să asigurăm acces la ajutor umanitar pentru a ușura suferința numeroaselor victime nevinovate. Nimic nu poate să aducă înapoi civilii care au decedat în aceste ultime ciocniri violente și suntem consternați de moartea atâtor copii, inclusiv cei 11 copii din Gaza care beneficiau de un program de vindecare a traumei, sprijinit de UE. Uniunea Europeană menține sprijinul vital pentru programele de protecție, asistență medicală, educație, accesul la apă potabilă și asistență financiară. UE insistă ca dreptul internațional să fie respectat și nu acceptă ca civilii să fie strămutați uc forța sau ca locuințele ori școlile lor să fie demolate”, a transmis comisarul european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, conform unui comunicat al Executivului european. 

Suplimentarea asistenței umanitare reprezită o dovadă a agajamentului ferm al UE față de soluția cu două state în diferendul dintre Israel și Palestina. Orientul Mijlociu a fost zguduit timp de aproape două săptămâni de atacuri cu rachetă, generate de tensiuni cu privire la restricţiile din Ierusalim, accesul la locurile sfinte şi evacuarea familiilor palestiniene din casele din oraş.

Citiți și:
Liderii din UE își reiterează angajamentul ferm față de soluția cu două state în disputa dintre Israel și Palestina

Acordul de încetare a focului a intrat în vigoare vineri la 02.00, după mai multe zile de violențe armate între cele două părți care au dus la moartea a sute de oameni. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

NATO respinge categoric cererea Rusiei privind retragerea militară aliată din România și Bulgaria și denunță ideea sferelor de influență

Published

on

© NATO/ Twitter

NATO a respins vineri cererea Rusiei privind o retragere a trupelor străine ale Alianţei Nord-Atlantice prezente în Bulgaria şi România şi a denunţat ideea sferelor de influenţă în Europa, a transmis purtătoarea sa de cuvânt, Oana Lungescu, potrivit AFP.

“NATO rămâne vigilentă şi va continua să evalueze necesitatea de a întări flancul estic al Alianţei noastre”, a avertizat ea, potrivit Agerpres.

“Cererile Rusiei ar crea membri ai NATO de prima clasă şi clasa a doua, lucru pe care nu îl putem accepta”, a explicat purtătoarea de cuvânt.

NATO “nu va renunţa la capacitatea sa de a ne proteja şi de a ne apăra reciproc, inclusiv prin prezenţa de trupe pe flancul estic al Alianţei”, a adăugat Oana Lungescu.

“Vom răspunde mereu la orice înrăutăţire a mediului nostru de securitate, în special prin întărirea apărării noastre colective”, a încheiat ea.

Ca o ilustrare a complexităţii situaţiei de securitate din Europa, diplomaţia rusă a ales chiar ziua de vineri a întrevederii dintre ministrul de externe Serghei Lavrov şi  secretarul de statamerican Antony Blinken pentru a insista asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria, dar lista cuprinde în total 14 ţări din fostul bloc comunist, o cerință respinsă însă cu fermitate de România și Bulgaria.

România a reacționat prompt, prin Ministerul Afacerilor Externe care a respins ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO, iar președintele Klaus Iohannis a decis convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării pe tema situației de securitate de la Marea Neagră și de pe flancul estic.

“O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri”, a transmis MAE român, care precizat suplimentar că “autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate”.

Și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a exclus vineri orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre din Europa de Est.

Anterior acestei poziții din partea MAE rus, președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, gest salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. “Avem o obligație sacră în Articolul 5 de a apăra aceste țări”, a spus Biden.

Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care prin intermediul președintelui Emmanuel Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. La rândul său, acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannispremierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

De asemenea, pe fondul concentrării de trupe rusești în regiune, Spania trimite nave de război și ia în calcul trimiterea de avioane de luptă, iar Franța va desfășura nave și avioane în apropiere de România.

Continue Reading

NATO

Secretarul general adjunct al NATO exclude orice negociere a prezenței militare aliate în România: Nu este problema Federaţiei Ruse

Published

on

© NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a exclus vineri orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre din Europa de Est, după ce Rusia a cerut ca toate trupele străine și echipamentele militare grele să fie retrase din ţările care au aderat la Alianţa Nord-Atlantică după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria.

”Răspunsul nostru a fost şi rămâne la fel de clar şi de transparent: nu există în niciun fel o modalitate de a negocia, de a compromite postura militară a NATO pe teritoriul ţărilor NATO. Este treaba NATO unde şi în ce configuraţie, în funcţie de nevoile de securitate, ne aşezăm prezenţa militară în ţările NATO”, a scris el pe pagina sa de Facebook, cu referire la o intervenție pe care a avut-o la postul de televiziune Digi24.

Ca o ilustrare a complexităţii situaţiei de securitate din Europa, diplomaţia rusă a ales chiar ziua de vineri a întrevederii dintre ministrul de externe Serghei Lavrov şi  secretarul de statamerican Antony Blinken pentru a insista asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria, dar lista cuprinde în total 14 ţări din fostul bloc comunist, o cerință respinsă însă cu fermitate de România și Bulgaria.

România a reacționat prompt, prin Ministerul Afacerilor Externe care a respins ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO, iar președintele Klaus Iohannis a decis convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării pe tema situației de securitate de la Marea Neagră și de pe flancul estic. “O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri”, a transmis MAE român, care precizat suplimentar că “autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate”.

”Nu este problema Federaţiei Ruse, aşa cum noi nu spunem Federaţiei Ruse unde să îşi pună sau să nu îşi pună propriile forţe pe teritoriul său. Ceea ce spunem Federaţiei Ruse este că e totalmente anacronic şi este o întoarcere în timp istoric către zone complicate ale istoriei europene, ideea că poţi să ameninţi cu incursiune militară un stat vecin, suveran, independent şi democratic din Europa”, a adăugat Mircea Geoană.

”Aceasta este linia cu adevărat roşie, nu cea pe care o spune şeful diplomaţiei de la Moscova”, a insistat secretarul general adjunct al NATO.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, şi ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, au avut vineri o întâlnire de o oră şi jumătate, la Geneva, considerată o reuniune de “cod roșu diplomatic” pe fondul tensiunilor în creștere și al riscurilor unei invazii militare a Rusiei în Ucraina, la capătul căreia cei doi șefi ai diplomațiilor au afirmat, în conferinţe de presă separate, că Statele Unite au promis un răspuns scris săptămâna viitoare asupra cererilor Moscovei cu privire la arhitectura de securitate europeană, după care va avea loc o nouă întâlnire la acelaşi nivel. Cu toate acestea, răspunsul SUA va avea în vedere o “regulă inviolabilă”, după cum a fost descrisă de Blinken: “nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Antony Blinken și Serghei Lavrov au stabilit că SUA vor oferi un răspuns la propunerile Rusiei, însă Washington-ul invocă o “regulă inviolabilă”: Nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa

Published

on

© Antony Blinken/ Twitter

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, şi ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, au avut vineri o întâlnire de o oră şi jumătate, la Geneva, considerată o reuniune de “cod roșu diplomatic” pe fondul tensiunilor în creștere și al riscurilor unei invazii militare a Rusiei în Ucraina, la capătul căreia cei doi șefi ai diplomațiilor au afirmat, în conferinţe de presă separate, că Statele Unite au promis un răspuns scris săptămâna viitoare asupra cererilor Moscovei cu privire la arhitectura de securitate europeană, după care va avea loc o nouă întâlnire la acelaşi nivel. Cu toate acestea, răspunsul SUA va avea în vedere o “regulă inviolabilă”, după cum a fost descrisă de Blinken: “nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa”.

Am convenit asupra prezentării unor răspunsuri scrise săptămâna viitoare pentru propunerile noastre”, a spus Lavrov la conferinţa de presă ulterioară întrevederii cu Blinken, subliniind că au convenit amândoi că ”un dialog rezonabil este necesar” astfel încât ”emoţia să scadă”.

Ministrul de externe rus a fost primul care s-a adresat presei după reuniunea desfășurată la Hotelul Wilson din Geneva.

”Nu ştiu dacă suntem pe calea cea bună, voi şti când vom avea răspunsul” din partea SUA, a indicat Lavrov, adăugând că a mai stabilit cu Blinken ca ulterior să se desfăşoare ”un nou contact la (acelaşi) nivel”, apreciind totodată că o întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Joe Biden deocamdată este prematură. Conform agenţiei RIA, o nouă întrevedere Lavrov-Blinken ar urma să fie organizată în februarie, informează Agerpres.

Deși a indicat că Rusia nu are pretenții asupra unor zone de influență, Moscova a cerut Washingtonului în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi renunţarea la manevrele şi desfăşurările de trupe ale NATO în Europa de Est.

Ca o ilustrare a complexităţii situaţiei, diplomaţia rusă a ales chiar această zi a întrevederii dintre Lavrov şi Blinken pentru a insista asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria, dar lista cuprinde în total 14 ţări din fostul bloc comunist, o cerință respinsă însă cu fermitate de România și Bulgaria. România a reacționat prompt, prin Ministerul Afacerilor Externe care a respins ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO, iar președintele Klaus Iohannis a decis convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării pe tema situației de securitate de la Marea Neagră și de pe flancul estic. “O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri”, a transmis MAE român, care precizat suplimentar că “autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate”.

De cealaltă parte, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat că va continua dialogul cu Moscova, dar a cerut Rusiei să-şi retragă trupele masate la graniţa cu Ucraina, transmite AFP, potrivit Agerpres.

După discuţii ”sincere şi substanţiale” desfăşurate la Genera cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, Blinken a confirmat la conferinţa de presă ulterioară acestei întrevederi că săptămâna viitoare Washingtonul va prezenta Moscovei ”idei” sub forma unor răspunsuri scrise.

Totuşi, el nu a precizat dacă va fi vorba despre un răspuns la cererile foarte precise şi detaliate pe care Moscova le-a transmis Washingtonului asupra arhitecturii de securitate în Europa.

Aceasta nu a fost o negociere, ci un schimb sincer de preocupări și idei. I-am spus clar ministrului Lavrov că există anumite chestiuni și principii fundamentale pe care Statele Unite și partenerii și aliații noștri se angajează să le apere. (…) a auzit de la noi și de la mine ceea ce pentru noi este o regulă inviolabilă: nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa“, a spus Blinken, conform declarațiilor furnizate de Departamentul de Stat.

Șeful Departamentului de Stat a mai arătat că a discutat cu Lavrov despre “calea de urmat” și a subliniat că Rusia are două opțiuni, “calea diplomației, care poate duce la pace și securitate, sau calea care va duce doar la conflict, consecințe grave și condamnare internațională”.

Statele Unite și aliații și partenerii noștri din Europa sunt pregătiți să întâmpine Rusia pe oricare dintre cele două căi și vom continua să fim alături de Ucraina“, a adăugat el, precizând că se va întoarce la Washington pentru consultări cu președintele Biden, cu echipa de securitate națională a administrației SUA, cu membrii Congresului și cu aliații și partenerii SUA.

Antony Blinken și Serghei Lavrov s-au întâlnit la Geneva pentru a căuta o “portiţă de ieşire diplomatică” din criză

Șeful diplomației americane s-a prezentat la aceste discuții cu omologul rus, care urmează dialogului precedent de la Geneva, Consiliului NATO – Rusia și reuniunii OSCE, fortificat din punct de vedere diplomatic după vizite la Kiev, unde a reafirmat sprijinul SUA pentru suveranitatea Ucrainei și a anunțat deblocarea unui ajutor de securitate de 200 de milioane de dolari, dar și la Berlin.

Șefii diplomațiilor așa-numitei “cvadrilaterale transatlantice” – SUA, Marea Britanie, Franța și Germania – s-au întrunit joi la Berlin pentru a reafirma disponibilitatea lor de a impune Rusiei consecințe masive și costuri economice severe dacă va interveni militar în Ucraina, acolo unde SUA au anunțat sancțiuni împotriva unor agenți ruși, acuzați de activități de influențare și destabilizare a Ucrainei și au transmis mesajul că “Rusia nu are forța Occidentului unit“.

Tot la Berlin, dar marți, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

“Aliații NATO sunt pregătiți să analizeze modul în care putem consolida liniile de comunicații militare și civile. De asemenea, încurajăm Rusia să revină asupra deciziei sale de a întrerupe legăturile diplomatice cu NATO. Ar trebui să abordăm, de asemenea, securitatea europeană, nu în ultimul rând situația din Ucraina și din jurul acesteia. Aliații NATO sunt, de asemenea, pregătiți să discute propuneri concrete privind modul de reducere a riscurilor și de sporire a transparenței în ceea ce privește activitățile militare; și cum să reducem amenințările spațiale și cibernetice”, a precizat el, într-un semnal clar de respingere a cerințelor Rusiei, inclusiv în ceea ce privește România.

Însă, a avertizat Stoltenberg, NATO va asculta îngrijorările Rusiei fără a face compromisuri. “Așadar, NATO este pregătită, iar aliații NATO sunt pregătiți să se implice și să asculte preocupările pe care le-ar putea avea Rusia. Dar nu vom face compromisuri cu privire la principiile fundamentale cum ar fi dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propria cale și capacitatea NATO de a proteja și apăra toți aliații. (…) Vom continua să ne consultăm foarte îndeaproape între aliații NATO, și cu partenerii noștri, inclusiv, bineînțeles, cu Uniunea Europeană“, a spus el.

Ideea unei propuneri europene pentru o ordine europeană de securitate și stabilitate bazată pe reguli a fost și pe buzele lui Emmanuel Macron, care a prezentat miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, prioritățile președinției franceze a Consiliului UE. El a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”. În schimb, șeful diplomației europene Josep Borrell a precizat că UE nu va înainta propriile propuneri de securitate Rusiei.

Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației. Moscova a transportat echipament militar în regiune și a comasat peste 125.000 de soldați la granița cu Ucraina.

Continue Reading

Facebook

NATO51 mins ago

NATO respinge categoric cererea Rusiei privind retragerea militară aliată din România și Bulgaria și denunță ideea sferelor de influență

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Olaf Scholz îl primește marți, la Berlin, pe Emmanuel Macron, după împlinirea a 59 de ani de la “reconcilierea franco-germană” prin Tratatul de la Elysee

NATO3 hours ago

Secretarul general adjunct al NATO exclude orice negociere a prezenței militare aliate în România: Nu este problema Federaţiei Ruse

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Antony Blinken și Serghei Lavrov au stabilit că SUA vor oferi un răspuns la propunerile Rusiei, însă Washington-ul invocă o “regulă inviolabilă”: Nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa

Vlad Nistor5 hours ago

Vlad Nistor: Franța încearcă să umple un vid pe partea de securitate după retragerea Regatului Unit din UE

ONU5 hours ago

Secretarul general al ONU apreciază că lumea se află într-o situație mai rea decât acum cinci ani și consideră că diplomația este ”cea mai rațională cale” în criza Rusia-Ucraina

Vlad Nistor5 hours ago

Vlad Nistor: O prezență militară suplimentară din partea Franței și a SUA sub egida NATO în România, pentru contracararea Rusiei, fundamentată de poziția de aliat de nădejde a țării

Vlad Nistor6 hours ago

Vlad Nistor: Operațiunea militară a Federației Ruse la granița cu Ucraina, desfășurată pentru a convinge o bună parte a societății de forța regimului Putin

ROMÂNIA7 hours ago

Ministrul Finanțelor, despre când ar putea adopta România moneda euro: ”Anul 2029 este o țintă viabilă”

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Finlanda a primit de la Comisia Europeană 271 de milioane de euro prefinanțare în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență

INTERVIURI9 hours ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda1 day ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE2 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE2 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending