Connect with us

INTERNAȚIONAL

SUA escaladează tensiunile cu Iranul, trimițând noi forțe navale în regiune. Oficialii de la Teheran acuză SUA de ,,război psihologic”

Published

on

©U.S. Army photo by Spc. Zoe Garbarino

Armata americană trimite un alt vas de război și o baterie de rachete Patriot în Orientul Mijlociu, pe fondul informațiilor cu privire la amenințări din Iran, potrivit unui comunicat al Pentagonului. De fapt, nava de război înlocuiește un alt vas care pleacă din zona, potrivit unui oficial din Apărare, relatează POLITICO.

Secretarul Apărării, Pat Shanahan, a aprobat deplasarea navei amfibie USS Arlington și a bateriei de rachete Patriot abia astăzi, însă Comandamentul Central al SUA a solicitat ambele active mult mai devreme, „la începutul acestei săptămâni“; în același timp, a solicitat desfășurarea unui grup de luptă compus dintr-un portavion și o unitate bombardiere B-52, potrivit unei declarații a Pentagonului, informează sursa citată. 

Desfășurarea navei USS Abraham Lincoln și a escadrilei de bombardiere, care au fost deja anunțate încă de la începutul săptămânii, a reprezentat o consolidare majoră a puterii militare navale a SUA în Orientul Mijlociu. Cu toate aceste, USS Arlington ar fi mutat în regiune într-o ,,schimbare unu la unu” cu o navă similară, USS Fort McHenry, care se retrage din Orientul Mijlociu, potrivit unui oficial al Apărării, care a făcut aceste dezvăluiri cu condiția anonimatului. Nava USS Arlington are la bord un mic contingent de trupe de uscat și aeronave, dar Pentagonul a menționat, de asemenea, ,,capacitatea de comandă și control a navei”, relatează Agerpres.

Toate mișcările sunt un ,,răspuns la indicațiile de sporire a pregătirii iraniene de a desfășura operații ofensive împotriva forțelor americane și a intereselor noastre”, arată declarația Pentagonului.

Până la retragerea lor anul trecut, ca parte a unui transfer planificat de active către Europa și Pacific, armata avea de mult detașate patru baterii de rachete Patriot în diferite părți ale Orientului Mijlociu.

Măsurile luate de americani în ultima săptămână se adaugă celorlalte mișcări făcute în zonă în ultima lună și amenință stabilitatea în Orientul Mijlociu prin escaladarea tensiunilor cu Iranul. 

Amintim că ministrul de externe al Iranului, Mohammad Javad Zarif, a avertizat în urmă cu două săptămâni Statele Unite de ,,consecințe” dacă ar încerca să închidă  strâmtoarea Ormuz, care asigură trecerea strategică în Golful Persic bogat în petrol, relatează Agerpres.

Avertizarea a venit după ce, cu câteva zile înainte, Președintele american Donald Trump sporise presiunea asupra statului din Orientul Mijlociu,  promițând să oprească toate exporturile de petrol din Iran prin sancționarea oricărei țări care sfidează interdicția Statelor Unite. În replică, oficialul iranian a transmis că, la intrarea în Strâmtoare Ormuz, SUA ,,trebuie să stea de vorbă cu cei care protejează strâmtoarea – și anume Garda Revoluționară Iraniană”, pe care administrația Trump a trecut-o recent pe lista grupărilor teroriste.

Mișcarea SUA de a califica forţele armate ale unei ţări drept grup terorist este o premieră la nivel mondial și a fost urmată de o replică din partea șefului diplomației iraniene, care a solicitat plasarea forţelor americane care operează în Orientul Mijlociu, în Asia Centrală şi în Cornul Africii pe lista grupărilor considerate teroriste de către Iran.

Prin această măsură, SUA cereau Iranului să reducă sprijinul pentru mișcările militare din regiune. De altfel, decizia de a sancționa oricare stat care importă petrol din Iran are ca scop aducerea ,,exporturilor de petrol ale Iranului la zero, pentru a lăsa regimul (de la Teheran, n.r.) fără principala sursă de venit”, se arată în declarația semnată de Sarah Sanders, secretarul de presă al Casei Albe, relatează Digi24.

Citiți și

Disputa Washington-Teheran escaladează: SUA au desemnat Gardienii Revoluţiei din Iran drept organizaţie teroristă. În replică, Iranul ar putea plasa forțele americane din Orientul Mijlociu pe lista grupărilor teroriste

Administrația lui Donald Trump continuă seria măsurilor îndreptate împotriva Teheranului: Țările care vor importa petrol din Iran vor fi supuse sancțiunilor americane

Iranul avertizează Statele Unite de ,,consecințe” dacă ar încerca blocarea strâmtorii Ormuz, care asigură tranzitul a 20% din producția mondială de petrol

China își exprimă opoziția față de sancțiunile unilaterale ale SUA față de țările care continuă să cumpere petrol din Iran: Cooperarea în domeniul energiei dintre Iran și alți membri ai comunității internaționale este legitimă și legală, în conformitate cu legea internațională

Forța de elită, a cărei misiune este de a proteja regimul de la Teheran, este responsabilă de apărarea navală a strâmtorii Ormuz și are, de asemenea, o serie de alte interese, inclusiv implicarea în afaceri, relatează France24.

În plus, într-un climat de tensiune exacerbată cu Washingtonul, Teheranul a decis miercuri să suspende aplicarea câtorva dintre angajamentele luate în cadrul acordului internaţional încheiat în 2015 la Viena cu puterile mondiale privind programul său nuclear, acord pe care preşedintele Trump l-a denunţat în mod unilateral în urmă cu un an. Astfel Iranul a anunţat că nu-şi va mai limita rezervele de apă grea şi uraniu îmbogăţit.

Mai mult,  comandantul gărzilor revoluționare de elită a Iranului a declarat, într-o sesiune a parlamentului, duminică, că  Unite au declanșat un război psihologic în regiune, potrivit unui purtător de cuvânt al Parlamentului.

,,Comandantul Salami, cu o atenție deosebită pentru situația din regiune, a prezentat o analiză a faptului că americanii au început un război psihologic, deoarece detașarea armatei lor a devenit o chestiune normală “, a declarat purtătorul de cuvânt al conducerii parlamentare, Behrouz Nemati , care rezumă comentariile comandantului Gărzii Revoluționare Iranien, potrivit Reuters.

Generalul-maior Hossein Salami a fost numit în funcția de șef al Gardienilor luna trecută. 

Comentariile acestuia se fundamentează și pe recentele declarații ale președintele american Donald Trump, care a cerut joi liderilor iraniei să discute cu el despre renunțarea la programul lor nuclear spunând chiar că nu poate exclude o confruntare militară.

Donald Trump a relevat o abordare intransigentă față de Iran încă de la debutul mandatului, abordare reluată inclusiv prin criticarea Teheranului de la tribuna ONU, prin retragerea SUA din acordul nuclear cu Iranul și, cel mai recent, prin dialogul violent de la distanță cu președintele iranian, Hassan Rouhani.

De altfel, Administraţia Trump a reinstituit în noiembrie 2018 toate sancţiunile eliminate prin acordul nuclear din 2015, care vizau atât Iranul cât şi ţările care aveau relaţii comerciale cu această ţară. Sancţiunile vizează exporturile de petrol, transportul şi băncile, sectoare esenţiale ale economiei iraniene.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

NATO se angajează în lupta împotriva COVID-19: Comandantul forțelor aliate, Tod Wolters, desemnat să coordoneze sprijinul și zborurile militare cu materiale medicale pentru aliați

Published

on

© NATO

Miniștrii de externe din cele 30 de țări membre ale NATO l-au desemnat joi pe generalul Tod Wolters, comandantul suprem al Forțelor NATO în Europa, să coordoneze sprijinul militar necesar pentru a combate criza coronavirusului și să identifice căi rapide în spațiul aerian al Europei pentru zboruri militare care să transporte materiale medicale, a declarat joi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Miniștrii au convenit, de asemenea, să organizeze în aprilie o reuniune extraordinară a miniștrilor apărării pentru a revizui sprijinul acordat aliaților și a lua decizii cu privire la orice alte măsuri.

NATO a fost creat pentru a face față crizelor. Deci putem ajuta și Alianța noastră își joacă rolul”, a spus secretarul general, într-o conferință de presă virtuală ce a urmat unei reuniuni prin videoconferință a miniștrilor afacerilor externe, prima reuniune aliată din istorie în acest format. Mai mult, reuniunea a avut un caracter special, întrucât a fost prima întrunire aliată de când Macedonia de Nord a devenit cel de-al 30-lea membru al Alianței. De altfel, miniştrii de externe au salutat Macedonia de Nord ca nou membru al Alianţei Nord-Atlantice.

Discuţiile miniştrilor de Externe au reliefat angajamentul ferm al tuturor statelor membre pentru asigurarea unităţii şi solidarităţii aliate în faţa acestei pandemii. Astfel, într-o declarație comună adoptată, miniștrii au subliniat că “Alianța își joacă rolul său”  în combaterea crizei COVID-19, în timp ce au refirmat că sarcina principală a NATO a rămas protecția celor aproape un miliard de oameni din cele 30 de state aliate și că capacitatea NATO de a efectua operațiuni nu a fost subminată.

”NATO contribuie la efortul colectiv. Aliaţii se ajută reciproc – inclusiv prin furnizarea de profesionişti din domeniul sănătăţii, paturi de spital şi echipamente medicale esenţiale, precum şi prin schimbul de bune practici şi idei despre cum să combată această boală ucigaşă. Transportăm materiale medicale esenţiale pe calea aerului din diverse părţi ale lumii, oferim personal medical, materiale şi echipamente esenţiale din surse civile şi militare şi punem cunoştinţele şi resursele noastre medicale, ştiinţifice şi tehnologice în slujba unor răspunsuri inovatoare”, se arată în declarație.

În plus, potrivit textului, aliaţii colaborează pentru a asigura accesul publicului la informaţii transparente şi precise în timp util, ceea ce este crucial pentru a depăşi această pandemie şi a combate dezinformarea. De asemenea, întrucât este necesară o abordare coordonată şi cuprinzătoare, NATO lucrează îndeaproape cu alte organizaţii internaţionale, inclusiv Organizaţia Naţiunilor Unite, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Uniunea Europeană.

În contextul pandemiei fără precedent care afectează toţi aliaţii şi partenerii, miniştrii de externe din ţările membre NATO au adus un omagiu angajaţilor din domeniul sănătăţii, precum şi tuturor celor care se află pe prima linie în lupta împotriva COVID-19.

La reuniunea de joi au fost luate şi noi decizii pentru consolidarea rolului organizaţiei în îndeplinirea provocărilor actuale şi viitoare de securitate. În declaraţia adoptată, miniştrii de externe dau asigurări că ”NATO rămâne pregătită să îndeplinească sarcinile sale fundamentale, şi anume apărarea colectivă, gestionarea crizelor şi securitatea comună”.

”Capacitatea noastră de a ne derula operaţiunile şi de a asigura descurajarea şi apărarea împotriva tuturor ameninţărilor cu care ne confruntăm nu este afectată”, se spune în document.

Alianța coordonează și susține deja eforturile naționale împotriva pandemiei cu ajutorul logistic, de transport și de asistență medicală, mai arată NATO.

“Sunt recunoscător pentru ofertele suplimentare de asistență pe care Aliații NATO le-au făcut astăzi și pentru sprijinul substanțial pe care Aliații l-au oferit deja”, a mai declarat secretarul general, făcând referire transportul aerian al materialelor medicale, furnizarea de personal medical și utilizarea tehnologiilor inovatoare.

Citiți și Secretarul general al NATO salută eforturile României în combaterea COVID-19: Forțele armate române sunt mobilizate în sprijinul autorităților

Miniștrii aliați au adoptat, de asemenea, un set de măsuri suplimentare de sprijin pentru Georgia şi Ucraina, care vin în completarea pachetului existent de măsuri privind securitatea în regiunea Mării Negre, care vizează aspecte precum consolidarea rezilienţei acestor parteneri în faţa provocărilor de tip hibrid, intensificarea participării lor în exerciţii militare alături de aliaţi, îmbunătăţirea cunoaşterii situaţiei regionale.

Cu prilejul reuniunii a fost adoptată decizia de consolidare a Misiunii NATO din Irak, prin preluarea unor activităţi curente desfăşurate de Coaliţia Globală împotriva Daesh. A fost reiterat totodată angajamentul faţă de asumarea de către NATO a unui rol sporit în regiunea Orientului Mijlociu şi în Nordul Africii şi a avut loc un schimb de evaluări privind situaţia politică şi de securitate din Afganistan.

Continue Reading

NATO

Bogdan Aurescu, la ministeriala NATO: România, primul stat aliat care a utilizat capabilităţile de transport strategic aerian NATO în contextul COVID-19

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministrul Bogdan Aurescu a participat joi, prin sistem videoconferinţă, la reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor membre NATO, şedinţă în cadrul căreia s-a vorbit despre sprijinul forţelor aliate în contextul pandemiei COVID-19, dar şi despre situaţia din Irak şi Afganistan. În cadrul reuniunii, prima din istorie desfășurată în sistem de videoconferință, şeful diplomaţiei române a subliniat rolul important al Alianţei în asigurarea unei platforme de schimb de informaţii, bune practici şi lecţii învăţate în ceea ce priveşte gestionarea crizei actuale generate de pandemia de COVID-19, inclusiv în privinţa utilizării forţelor armate în sprijinul eforturilor celorlalte autorităţi naţionale.

El a evidenţiat utilitatea valorificării mecanismelor şi instrumentelor aflate la dispoziţia NATO pentru susţinerea demersurilor de oferire de asistenţă statelor aliate în nevoie. Totodată, ministrul român a subliniat rolul important al misiunilor aeriene de urgenţă în asigurarea transportului de echipamente medicale şi a arătat, în acest sens, că România a fost primul stat aliat care a utilizat capabilităţile de transport strategic aerian la dispoziţia NATO pentru transportul unor astfel de echipamente şi materiale necesare ţării noastre, din Republica Coreea, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Citiți și Secretarul general al NATO salută eforturile României în combaterea COVID-19: Forțele armate române sunt mobilizate în sprijinul autorităților

De asemenea, acesta a indicat necesitatea acordării unei atenţii speciale contracarării activităţilor de dezinformare, care s-au intensificat în contextul pandemiei.

Discuţiile miniştrilor de Externe au reliefat angajamentul ferm al tuturor statelor membre pentru asigurarea unităţii şi solidarităţii aliate în faţa acestei pandemii, ministrul Bogdan Aurescu subliniind necesitatea continuării eforturilor coordonate, inclusiv prin intermediul Alianţei, pentru depăşirea crizei actuale, precizează sursa citată.

Ministrul român a salutat adoptarea, cu prilejul reuniunii, de către miniştrii aliaţi, a unui set de măsuri suplimentare de sprijin pentru Georgia şi Ucraina, care vin în completarea pachetului existent de măsuri privind securitatea în regiunea Mării Negre, care vizează aspecte precum consolidarea rezilienţei acestor parteneri în faţa provocărilor de tip hibrid, intensificarea participării lor în exerciţii militare alături de aliaţi, îmbunătăţirea cunoaşterii situaţiei regionale.

Ministrul Bogdan Aurescu a apreciat atenţia sporită acordată de aliaţi evoluţiilor din această regiune şi partenerilor din vecinătatea estică. A evaluat că, în condiţiile menţinerii unei situaţii de securitate fluide şi complexe în regiunea Mării Negre, adoptarea de măsuri suplimentare de sprijin pentru Georgia şi Ucraina reprezintă un demers necesar.

El a subliniat că situaţia de securitate impune, totodată, continuarea implementării deciziilor privind prezenţa aliată înaintată în regiunea Mării Negre.

Totodată, Aurescu a evidenţiat importanţa consolidării posturii aliate de descurajare şi apărare, pe baza deciziilor şi politicilor existente, de o manieră susţinută şi coerentă, inclusiv pe flancul estic.

În ceea ce priveşte vecinătatea sudică a continentului european, ministrul român de Externe a exprimat sprijin pentru consolidarea rolului NATO în Irak şi în regiune, cu accent pe combaterea terorismului. El a subliniat importanţa unei abordări coordonate şi flexibile cu privire la misiunea aliată din Afganistan, care să ia permanent în considerare evoluţiile din teren.

Cu prilejul reuniunii a fost adoptată decizia de consolidare a Misiunii NATO din Irak, prin preluarea unor activităţi curente desfăşurate de Coaliţia Globală împotriva Daesh. A fost reiterat totodată angajamentul faţă de asumarea de către NATO a unui rol sporit în regiunea Orientului Mijlociu şi în Nordul Africii şi a avut loc un schimb de evaluări privind situaţia politică şi de securitate din Afganistan.

Bogdan Aurescu a salutat, de asemenea, participarea, pentru prima dată, la reuniunea miniştrilor de Externe aliaţi, a Republicii Macedonia de Nord, în calitate de membru NATO.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO salută eforturile României în combaterea COVID-19: Forțele armate române sunt mobilizate în sprijinul autorităților

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat joi eforturile României în combaterea crizei coronavirusului și faptul că forțele armate sunt mobilizate pentru a sprijini eforturile autorităților civile în a gestiona pandemia de COVID-19.

“Salut ceea ce face România acum. Arată că România și toți ceilalți aliați își mobilizează forțele armate pentru a sprijini eforturile civile în a combate coronavirusul. NATO a sprijinit aceste eforturi. Centrul euro-atlantic de coordonare pentru reacția la dezastre este un instrument important pentru mobilizarea resurselor pentru toți aliații care au nevoie de aceste resurse suplimentare. România a utilizat Capabilitatea de Transport Aerian Strategic a NATO pentru a transporta mult echipament din Coreea de Sud în România. Acesta este doar un exemplu de cât de importante sunt capabilitățile noastre de transport aerian în a-i ajuta pe aliați să facă față acestor crize”, a spus Stoltenberg, într-o conferință de presă virtuală ce a urmat unei reuniuni prin videoconferință a miniștrilor afacerilor externe, prima reuniune aliată din istorie în acest format.

De altfel, Jens Stoltenberg a precizat că miniștrii de externe aliați au decis să îl însărcineze pe generalul Tod Wolters, comandantul suprem al Forțelor NATO, să coordoneze sprijinul militar pe care Alianța îl poate oferi în gestionarea acestei crize, inclusiv prin identificarea capacităților aeriene care să asigură livrarea de echipamente medicale.

 

Totodată, într-o postare pe Twitter, șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a arătat că România a fost primul stat aliat care a utilizat Capabilitatea de Transport Aerian Strategic a NATO pentru a transporta echipament medical.

Ministerul Apărării Naționale din România a solicitat Unității Multinaționale de Transport Strategic care operează de pe Baza Aeriană Papa din Ungaria, desfășurarea a două misiuni aeriene de urgență, pentru transportul a 90 de tone de echipament medical de la Seul la București.

Echipamentele, constând în alte 200.000 de combinezoane de protecție, au fost achiziționate de statul român prin Oficiul Național de Achiziții Centralizate și Inspectoratul General pentru Sitiluații de Urgență, în cadrul eforturilor de combatere a efectelor pandemiei de COVID-19 în țara noastră.

Cele două zboruri solicitate de Ministerul Apărării Naționale cu aeronave C-17 Globemaster III reprezintă prima utilizare a orelor de zbor, alocate ca stat membru al Unității Multinaționale de Transport Strategic, pentru misiuni de urgență în contextul gestionării pandemiei de coronavirus.

Primele 45 de tone de echipament medical, constând în 100.000 de combinezoane de protecţie, achiziţionate de statul român din Coreea de Sud, au ajuns joi pe Aeroportul OtopeniUrmătoarele 45 de ani, constând în alte 100.000 de combinezoane de protecție au ajuns sâmbătă la București.

România a semnat în anul 2008, ca membru fondator, Memorandumul de Înțelegere pentru constituirea Unității Multinaționale de Transport Strategic, alături alte nouă țări NATO – Bulgaria, Estonia, Lituania, Olanda, Norvegia, Polonia, Slovenia, SUA și Ungaria, și două state membre ale Parteneriatului pentru Pace: Finlanda și Suedia.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending