Connect with us

INTERNAȚIONAL

SUA escaladează tensiunile cu Iranul, trimițând noi forțe navale în regiune. Oficialii de la Teheran acuză SUA de ,,război psihologic”

Published

on

©U.S. Army photo by Spc. Zoe Garbarino

Armata americană trimite un alt vas de război și o baterie de rachete Patriot în Orientul Mijlociu, pe fondul informațiilor cu privire la amenințări din Iran, potrivit unui comunicat al Pentagonului. De fapt, nava de război înlocuiește un alt vas care pleacă din zona, potrivit unui oficial din Apărare, relatează POLITICO.

Secretarul Apărării, Pat Shanahan, a aprobat deplasarea navei amfibie USS Arlington și a bateriei de rachete Patriot abia astăzi, însă Comandamentul Central al SUA a solicitat ambele active mult mai devreme, „la începutul acestei săptămâni“; în același timp, a solicitat desfășurarea unui grup de luptă compus dintr-un portavion și o unitate bombardiere B-52, potrivit unei declarații a Pentagonului, informează sursa citată. 

Desfășurarea navei USS Abraham Lincoln și a escadrilei de bombardiere, care au fost deja anunțate încă de la începutul săptămânii, a reprezentat o consolidare majoră a puterii militare navale a SUA în Orientul Mijlociu. Cu toate aceste, USS Arlington ar fi mutat în regiune într-o ,,schimbare unu la unu” cu o navă similară, USS Fort McHenry, care se retrage din Orientul Mijlociu, potrivit unui oficial al Apărării, care a făcut aceste dezvăluiri cu condiția anonimatului. Nava USS Arlington are la bord un mic contingent de trupe de uscat și aeronave, dar Pentagonul a menționat, de asemenea, ,,capacitatea de comandă și control a navei”, relatează Agerpres.

Toate mișcările sunt un ,,răspuns la indicațiile de sporire a pregătirii iraniene de a desfășura operații ofensive împotriva forțelor americane și a intereselor noastre”, arată declarația Pentagonului.

Până la retragerea lor anul trecut, ca parte a unui transfer planificat de active către Europa și Pacific, armata avea de mult detașate patru baterii de rachete Patriot în diferite părți ale Orientului Mijlociu.

Măsurile luate de americani în ultima săptămână se adaugă celorlalte mișcări făcute în zonă în ultima lună și amenință stabilitatea în Orientul Mijlociu prin escaladarea tensiunilor cu Iranul. 

Amintim că ministrul de externe al Iranului, Mohammad Javad Zarif, a avertizat în urmă cu două săptămâni Statele Unite de ,,consecințe” dacă ar încerca să închidă  strâmtoarea Ormuz, care asigură trecerea strategică în Golful Persic bogat în petrol, relatează Agerpres.

Avertizarea a venit după ce, cu câteva zile înainte, Președintele american Donald Trump sporise presiunea asupra statului din Orientul Mijlociu,  promițând să oprească toate exporturile de petrol din Iran prin sancționarea oricărei țări care sfidează interdicția Statelor Unite. În replică, oficialul iranian a transmis că, la intrarea în Strâmtoare Ormuz, SUA ,,trebuie să stea de vorbă cu cei care protejează strâmtoarea – și anume Garda Revoluționară Iraniană”, pe care administrația Trump a trecut-o recent pe lista grupărilor teroriste.

Mișcarea SUA de a califica forţele armate ale unei ţări drept grup terorist este o premieră la nivel mondial și a fost urmată de o replică din partea șefului diplomației iraniene, care a solicitat plasarea forţelor americane care operează în Orientul Mijlociu, în Asia Centrală şi în Cornul Africii pe lista grupărilor considerate teroriste de către Iran.

Prin această măsură, SUA cereau Iranului să reducă sprijinul pentru mișcările militare din regiune. De altfel, decizia de a sancționa oricare stat care importă petrol din Iran are ca scop aducerea ,,exporturilor de petrol ale Iranului la zero, pentru a lăsa regimul (de la Teheran, n.r.) fără principala sursă de venit”, se arată în declarația semnată de Sarah Sanders, secretarul de presă al Casei Albe, relatează Digi24.

Citiți și

Disputa Washington-Teheran escaladează: SUA au desemnat Gardienii Revoluţiei din Iran drept organizaţie teroristă. În replică, Iranul ar putea plasa forțele americane din Orientul Mijlociu pe lista grupărilor teroriste

Administrația lui Donald Trump continuă seria măsurilor îndreptate împotriva Teheranului: Țările care vor importa petrol din Iran vor fi supuse sancțiunilor americane

Iranul avertizează Statele Unite de ,,consecințe” dacă ar încerca blocarea strâmtorii Ormuz, care asigură tranzitul a 20% din producția mondială de petrol

China își exprimă opoziția față de sancțiunile unilaterale ale SUA față de țările care continuă să cumpere petrol din Iran: Cooperarea în domeniul energiei dintre Iran și alți membri ai comunității internaționale este legitimă și legală, în conformitate cu legea internațională

Forța de elită, a cărei misiune este de a proteja regimul de la Teheran, este responsabilă de apărarea navală a strâmtorii Ormuz și are, de asemenea, o serie de alte interese, inclusiv implicarea în afaceri, relatează France24.

În plus, într-un climat de tensiune exacerbată cu Washingtonul, Teheranul a decis miercuri să suspende aplicarea câtorva dintre angajamentele luate în cadrul acordului internaţional încheiat în 2015 la Viena cu puterile mondiale privind programul său nuclear, acord pe care preşedintele Trump l-a denunţat în mod unilateral în urmă cu un an. Astfel Iranul a anunţat că nu-şi va mai limita rezervele de apă grea şi uraniu îmbogăţit.

Mai mult,  comandantul gărzilor revoluționare de elită a Iranului a declarat, într-o sesiune a parlamentului, duminică, că  Unite au declanșat un război psihologic în regiune, potrivit unui purtător de cuvânt al Parlamentului.

,,Comandantul Salami, cu o atenție deosebită pentru situația din regiune, a prezentat o analiză a faptului că americanii au început un război psihologic, deoarece detașarea armatei lor a devenit o chestiune normală “, a declarat purtătorul de cuvânt al conducerii parlamentare, Behrouz Nemati , care rezumă comentariile comandantului Gărzii Revoluționare Iranien, potrivit Reuters.

Generalul-maior Hossein Salami a fost numit în funcția de șef al Gardienilor luna trecută. 

Comentariile acestuia se fundamentează și pe recentele declarații ale președintele american Donald Trump, care a cerut joi liderilor iraniei să discute cu el despre renunțarea la programul lor nuclear spunând chiar că nu poate exclude o confruntare militară.

Donald Trump a relevat o abordare intransigentă față de Iran încă de la debutul mandatului, abordare reluată inclusiv prin criticarea Teheranului de la tribuna ONU, prin retragerea SUA din acordul nuclear cu Iranul și, cel mai recent, prin dialogul violent de la distanță cu președintele iranian, Hassan Rouhani.

De altfel, Administraţia Trump a reinstituit în noiembrie 2018 toate sancţiunile eliminate prin acordul nuclear din 2015, care vizau atât Iranul cât şi ţările care aveau relaţii comerciale cu această ţară. Sancţiunile vizează exporturile de petrol, transportul şi băncile, sectoare esenţiale ale economiei iraniene.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Estonia anunță că este pregătită să primească 5000 de soldați din forța de reacție rapidă a NATO: Regiunea baltică trebuie întărită

Published

on

© NATO

Estonia este pregătită să primească pe teritoriul său până la 5.000 de soldaţi ai Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) a NATO, a transmis luni secretarul permanent al Ministerului Apărării estonian, Kusti Salm, informează Radiodifuziunea publică estonă ERR, potrivit Agerpres

„Vedem foarte clar că, în conformitate cu politica de descurajare, regiunea baltică trebuie întărită. Există planuri precise, cum să fie făcut acest lucru în caz de necesitate”, a spus oficialul estonian.

Totodată, Kusti Salm a declarat că, dacă NATO va decide să trimită pe flancul estic mai mulţi militari, aceştia ar putea fi amplasaţi într-o altă ţară.  „Din punct de vedere al eficienţei militare, ar fi înţelept ca unele unităţi să fie amplasate, de exemplu, în România”, a adăugat acesta.

Kusti Salm a informat că în oraşul estonian Tapa există deja o zonă pentru primirea aliaţilor, unde pot fi depozitate tehnică, armament şi de unde acesta ar putea fi distribuit unităţilor. El a dat asigurări că Estonia este gata să construiască noi cazărmi pentru aliaţi, dacă aceştia vor fi desfăşuraţi în republica baltică pe bază permanentă.

Mai mult, secretarul Ministerului Apărării estonian a amintit că decizia de a trimite în Estonia un grup militar al NATO sub conducerea Regatului Unit a fost luată la sfârşitul lui 2016 şi că deja în aprilie 2017 aliaţii au ajuns în republică.

„În acest răstimp s-a reuşit crearea de infrastructură. Nu mă îndoiesc nicio secundă că vom putea repeta această performanţă dacă în viitorul apropiat va apărea o asemenea necesitate”, a mai spus el.

Reamintim că președintele Estoniei, Alar Karis, a solicitat săptămâna trecută o creștere a numărului de efective NATO în țara sa, pe fondul intensificării acțiunilor agresive ale Rusiei pe flancul estic al Europei. Într-o declarație pentru Politico Europe în urma discuțiilor cu secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, Karis și-a exprimat profunda îngrijorare față de comasarea, de către Moscova, a trupelor ruse la granița cu Ucraina, apreciind că NATO ar trebui să acționeze cu celeritate pentru a-și spori apărarea.

Discuțiile dintre Occident și Rusia au debutat săptămâna trecută într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor precupeți niciun angajament pentru a-și consolida ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.

De altfel, consolidarea flancului estic reprezintă unul dintre obiectivele de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București.

Mesaje similare au fost transmise și de Jens Stoltenberg după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care a reafirmat ”politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, ce dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

UE și SUA pledează pentru un ”front transatlantic puternic și unit” în fața inițiativei Rusiei de a reconstrui sfere de influență în Europa

Published

on

Coordonarea strânsă dintre Uniunea Europeană și Statele Unite cu privire la evoluțiile recente legate de Rusia și Ucraina continuă la cel mai înalt nivel.

După discuțiile informale ale miniștrilor afacerilor externe și ai apărării din statele membre ale UE, care au avut loc în această săptămână la Brest, Înaltul Reprezentant al UE pentru politica externă și de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene, Josep Borrell, a discutat sâmbătă cu secretarul de stat al SUA, Antony J. Blinken.

Citiți și: Ucraina | Secretarul de stat american, convorbire cu șeful diplomației UE: O nouă agresiune rusă va fi întâmpinată cu ”consecințe rapide, severe și coordonate”

Cei doi oficiai au discutat despre consolidarea militară a Rusiei în jurul Ucrainei și s-au informat reciproc cu privire la cele mai recente angajamente diplomatice legate de încercările Rusiei de a redefini acordurile de securitate în Europa.

Înaltul Reprezentant Borrell și secretarul de stat Blinken au respins inițiativa rusă de a reconstrui sfere de influență în Europa și și-au subliniat hotărârea de a continua consultările intense pe această temă și pe alte chestiuni între SUA și UE – prezentând un front transatlantic puternic, clar și unit, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeana.ro.

Înaltul Reprezentant Borrell și secretarul Blinken au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei și au subliniat necesitatea ca Rusia să detensioneze situația și să pună în aplicare pe deplin acordurile de la Minsk.

Aceștia au trecut în revistă pregătirile în curs de desfășurare a măsurilor de descurajare și a unei reacții internaționale puternice cu consecințe masive pentru Rusia în cazul unei noi agresiuni împotriva Ucrainei.

De asemenea, au reiterat faptul că UE și SUA rămân deschise dialogului cu Rusia, dar niciodată în detrimentul libertății, suveranității, independenței membrilor comunității transatlantice și a partenerilor lor sau în detrimentul respectării valorilor fundamentale și a obligațiilor internaționale relevante.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ucraina | Secretarul de stat american, convorbire cu șeful diplomației UE: O nouă agresiune rusă va fi întâmpinată cu ”consecințe rapide, severe și coordonate”

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Secretarul de stat american Antony Blinken a avut ieri, 15 ianuarie, o convorbire telefonică cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, cu privire la situația din Ucraina.

Cei doi oficiali au discutat despre strânsa lor coordonare, alături de aliații NATO și partenerii europeni, pentru a răspunde la consolidarea militară continuă și profund îngrijorătoare a Rusiei în Ucraina și în apropierea acesteia.

Secretarul Blinken a reafirmat că o nouă agresiune rusă împotriva Ucrainei va fi întâmpinată cu „consecințe rapide, severe și coordonate”, potrivit declarațiilor oficiale transmise de purtătorul de cuvânt Ned Price. 

Reamintim că Statele Unite nu au informații clare potrivit cărora Rusia a decis să invadeze Ucraina, dar sunt pregătite indiferent de calea pe care o va urma, a declarat joi consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan.

„Comunitatea serviciilor de informații nu a făcut o evaluare conform căreia rușii au decis în mod categoric să întreprindă o acțiune militară în Ucraina”, a declarat Sullivan reporterilor după o săptămână de discuții între Statele Unite, aliații săi occidentali și Rusia. „Așa că, așa cum stau lucrurile în acest moment, Rusia are oportunitatea de a veni la masa negocierilor.”

„Suntem pregătiți în ambele variante…Suntem pregătiți să facem progrese la masa negocierilor… și suntem pregătiți să luăm măsurile necesare și adecvate pentru a ne apăra aliații, pentru a ne sprijini partenerii și pentru a răspunde cu fermitate la orice agresiune evidentă care ar putea avea loc”, a adăugat consilierul pentru securitate națională al SUA.

Continue Reading

Facebook

NATO42 mins ago

Estonia anunță că este pregătită să primească 5000 de soldați din forța de reacție rapidă a NATO: Regiunea baltică trebuie întărită

ROMÂNIA2 hours ago

Bogdan Aurescu: NATO dorește o conduită responsabilă din partea Rusiei și sperăm ca dialogul privind situația de securitate să continue

ROMÂNIA2 hours ago

INS: România a importat cu peste 67% mai multe gaze naturale în primele 11 luni din 2021, în timp ce producția a scăzut cu 0,4%

U.E.2 hours ago

Franța consideră ”învechite” regulile europene privind datoria publică și pledează pentru investiții astfel încât să facem față ”provocărilor secolului XXI”

EDITORIALE12 hours ago

Patrulaterul diplomatic Geneva-Bruxelles-Viena-Brest. Câteva adnotări despre securitatea europeană și a României

PARLAMENTUL EUROPEAN21 hours ago

Roberta Metsola, mesaj înainte de alegerea noului președinte al PE: Vreau ca oamenii să recapete acel sentiment de speranță în proiectul european

PARLAMENTUL EUROPEAN23 hours ago

Prima sesiune plenară din 2022 a Parlamentului European. Președintele David Sassoli va fi omagiat în plenul de la Strasbourg, înainte ca eurodeputații să își aleagă noua conducere

U.E.24 hours ago

CE a adoptat cel de-al doilea program de lucru EU4Health. Statele Membre vor avea la dispoziție în 2022 peste 835 de mil. de euro pentru a construi o UE a Sănătății

INTERNAȚIONAL1 day ago

UE și SUA pledează pentru un ”front transatlantic puternic și unit” în fața inițiativei Rusiei de a reconstrui sfere de influență în Europa

INTERNAȚIONAL1 day ago

Ucraina | Secretarul de stat american, convorbire cu șeful diplomației UE: O nouă agresiune rusă va fi întâmpinată cu ”consecințe rapide, severe și coordonate”

SUA3 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO5 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

NATO4 weeks ago

Nicolae Ciucă, la NATO: Actuala comasare de trupe rusești este nejustificată. Confirmă nevoia de a întări acţiunile de descurajare a ameninţărilor şi de apărare pe flancul estic şi la Marea Neagră

COMISIA EUROPEANA4 weeks ago

Ursula von der Leyen, după întâlnirea cu Nicolae Ciucă: Europa, recunoscătoare solidarității României. Comisia Europeană, gata să sprijine creșterea ratei de vaccinare în România

Advertisement

Team2Share

Trending