Connect with us

INTERNAȚIONAL

SUA extind sancțiunile împotriva Rusiei în legătură cu războiul din estul Ucrainei şi anexarea Crimeei. Noi oficiali ruși și ”miniștri” separatiști, adăugați pe lista neagră

Published

on

SUA și-au extins vineri sancțiunile împotriva Rusiei ca urmare a încălcării suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei prin implicarea în războiul din estul separatist și anexarea ilegală a Crimeei, țintind spre o nouă serie de responsabili ruși și ”miniștri” separatiști, potrivit AFP și Reuters, citat de Agerpres.

Conform anunțului făcut de Trezoreria Statelor Unite, aceste sancțiuni financiare vizează 21 de persoane, printre acestea numărându-se și un ministru adjunct al energiei, și nouă entități.

Sancţiunile au fost anunţate în aceeaşi zi în care emisarul special american însărcinat cu conflictul din Ucraina, Kurt Volker, urma să se întâlnească cu omologul său de la Kremlin pentru a discuta despre modalităţi de soluţionare a conflictului.

Sancţiunile au fost impuse în contextul în care secretarul de Stat Rex Tillerson s-a întâlnit cu preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, la Davos, în Elveţia.

Citiți și Congresul SUA, acord privind noi sancțiuni la adresa Rusiei. Comisia Europeană avertizează: Ar putea avea consecințe nedorite. Sancțiunile sunt mai eficiente când sunt coordonate

Printre oficialii incluşi pe lista lărgită cu sancţiuni figurează ministrul adjunct al energiei din Rusia, Andrei Cerezov, şi un şef de departament din cadrul aceluiaşi minister. Ei au făcut deja obiectul unor sancţiuni pentru deturnarea a patru turbine fabricate de Siemens către Crimeea pentru a furniza energie electrică în teritoriul anexat de Rusia. Includerea companiei ruse Power Machines, care colaborează cu Siemens, pe această listă cu sancţiuni se pare că are legătură tot cu problema celor patru turbine.

Serghei Topor-Gilka, director general al Technopromexport, o filială a conglomeratului de stat rus Rostec şi cumpărător de turbine, este de asemenea vizat de măsurile SUA.

Transferul turbinelor în Crimeea vara trecută a fost contrar contractului de vânzare, explică Trezoreria SUA, apreciind că acestea riscă ”să contribuie la anexarea Crimeii de către Rusia prin furnizarea unei surse independente de energie în Crimeea şi Sevastopol”.

Confrom TASS, Statele Unite au adăugat pe lista cu sancțiuni 12 organizații care, confrom Washingtonului, au legătură cu Surgutneftegaz, companie vizată de sancţiunile SUA şi UE din 2014.

‘Guvernul american este hotărât să prezerve suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi îi vizează pe cei care încearcă să submineze acordurile de la Minsk, semnate la începutul anului 2015 pentru rezolvarea conflictului izbucnit în primăvara lui 2014 şi care continuă”, subliniază secretarul Trezoreriei SUA, Steve Mnuchin, într-un comunicat.

”Cei care furnizează bunuri, servicii sau susţin material persoane şi entităţi sancţionate de SUA pentru activităţile lor în Ucraina se expun la rândul lor sancţiunilor americane”, avertizează şeful Trezoreriei.

Noile măsuri țintesc și către 11 responsabili separatiști proruși din republicile autoproclamate Donețk și Lugansk din estul Ucrainei, precum şi către ”guvernatorul” oraşului-port Sevastopol din Crimeea, toţi acuzaţi de acţiuni provocatoare sau de exercitarea unor funcţii guvernamentale în teritoriul ucrainean fără autorizaţia Kievului.

Conflictul din estul Ucrainei s-a soldat până în prezent cu peste 10.300 de morți și aproximativ un milion de refugiați. La 19 ianuarie, Parlamentul Ucrainei a adoptat o lege care defineşte zonele din estul ţării aflate sub controlul forţelor pro-ruse ca fiind ocupate temporar de Rusia. Legea privind reintegrarea regiunii a fost susţinută de 280 de parlamentari, Rusia fiind numită stat „agresor”, după discuţii aprinse care au durat trei zile.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

MAREA BRITANIE

Coronavirus: Premierul britanic Boris Johnson răspunde la tratament, iar starea lui este stabilă

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul britanic Boris Johnson, internat într-un spital din Londra după ce s-a infectat cu noul coronavirus, răspunde la tratament şi starea sa este stabilă, a anunţat miercuri Downing Street, potrivit agenţiilor DPA şi EFE.

”Premierul se menţine stabil clinic şi răspunde la tratament. El primeşte în continuare îngrijiri la unitatea de terapie intensivă a spitalului Sf. Thomas. Starea sa de spirit e bună”, a declarat purtătorul de cuvânt, potrivit Agerpres.

Acesta a adăugat că premierul primeşte ”tratament standard cu oxigen”, fără vreun alt mijloc de respiraţie asistată, şi a confirmat că Boris Johnson nu mai munceşte, însă poate discuta cu alte persoane dacă este nevoie.

”Suntem profund recunoscători pentru mesajele de sprijin pe care le-a primit prim-ministrul. Cred că răspunsul populaţiei în faţa coronavirusului a fost fantastic”, a mai spus purtătorul de cuvânt al executivului britanic, care în lipsa lui Johnson este condus de ministrul de externe Dominic Raab, cel care va trebui să decidă săptămâna viitoare dacă vor fi menţinute actualele măsuri de izolare a populaţiei pentru a frâna răspândirea coronavirusului.

Boris Johnson, în vârstă de 55 de ani, depistat pozitiv în 27 martie, este primul lider al unei mari puteri despre care s-a confirmat că este purtător al coronavirusului. El a ajuns la spital după zece zile de izolare, timp în care a continuat să manifeste simptome specifice COVID-19.

Luni, Johnson a fost transferat la secția de terapie intensivă după ce starea sa de sănătate s-a agravat

Continue Reading

NATO

Macedonia de Nord resimte beneficiile aderării la NATO: Cinci state aliate i-au oferit deja sprijin financiar și echipamente medicale în lupta împotriva COVID-19

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat marți sprijinul pe care statele aliate au început să-l acorde Macedoniei de Nord, cel mai nou stat membru al Alianței, Skopje primind echipamente medicale și sprijin financiar din partea mai multor aliați precum SUA, Ungaria, Slovenia, Norvegia sau Olanda.

Salut sprijinul mai multor aliați NATO pentru noul nostru membru, Macedonia de Nord. Aceasta este solidaritatea aliaților în acțiune“, a declarat secretarul general al NATO, în urma unei conversații telefonice cu președintele Macedoniei de Nord, Stevo Pendarovski.

Pe plan bilateral, Ungaria a oferit 100.000 de măști de protecție și 5.000 de costume de protecție Macedoniei de Nord, iar Slovenia a furnizat 100.000 de măști chirurgicale și 100.000 de măști de protecție, informează NATO.

De asemenea, printr-o donație internațională din partea Olandei către Agenția Internațională pentru Energie Atomică, Macedonia de Nord va primi truse suplimentare de test COVID-19.

Guvernul SUA a angajat 1,1 milioane de dolari pentru a atenua răspândirea focarului de COVID-19 în Macedonia de Nord. Această asistență va sprijini mai multe inițiative, inclusiv testarea la scară largă pentru COVID-19 și prevenirea și controlul infecțiilor.

Norvegia a donat, de asemenea, materiale medicale Macedoniei de Nord (în valoare de 180 000 Euro), care vor fi expediate de la Agenția de Sprijin și Achiziții NATO (NSPA).

Macedonia de Nord folosește în prezent un spital de campanie din Norvegia, ceea ce îi permite să dubleze capacitatea la Clinica de Boli Infecțioase din cel mai mare spital din Skopje  în lupta împotriva Covid-19.

Macedonia de Nord a solicitat asistență prin intermediul Centrului Euro-Atlantic de Coordonare în caz de dezastre (EADRCC) al NATO pentru măști chirurgicale, costume de protecție și alte echipamente la date de 30 martie.

Centrul NATO a transmis solicitările către aliații și partenerii NATO, care oferă asistență în mod bilateral.

EADRCC este principalul mecanism al NATO de răspuns la dezastre. Acesta operează 24 de ore din 24, coordonând cererile de la aliații și partenerii NATO, precum și oferte de asistență pentru a face față consecințelor unor crize majore, cum ar fi pandemia COVID-19.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Organizația Internațională a Muncii, despre impactul pandemiei de coronavirus: Cea mai gravă criză după cel de-Al Doilea Război Mondial. Patru din cinci muncitori trăiesc într-o ţară unde au fost introduse restricţii parţiale sau totale

Published

on

Pandemia de coronavirus ar urma să ducă la dispariâia a 6.7% din numărul total de ore de mună la nivel mondial în cursul celui de-al doilea trimestru, adică echivalentul a 195 de milioane de locuri de muncă full time, a estimat Organizația Internațională a Muncii (OIM), care a tras atenția că este vorba de cea mai gravă criză cu care se confruntă muncitorii după cel de-Al Doilea Război Mondial, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

În cadrul unui raport publicat marți, Organizația Internațională a Muncii a punctat că pandemia de coronavirus are un efect catastrofal asupra timpului de lucru și asupra veniturilor la scară globală, subliniind că efectele pandemiei sunt mult mai mari decât cele din perioada crizei financiare din 2008-2009.

”Pandemia are consecinţe foarte serioase asupra sectorului muncii. Patru din cinci muncitori trăiesc într-o ţară unde au fost introduse restricţii parţiale sau totale”, a declarat directorul general al OIM, Guy Ryder, adăugând că 81% din forţa de muncă globală de 3,3 miliarde persoane sunt în prezent afectate.

Reduceri puternice ale numărului total de ore de muncă sunt preconizate pentru statele arabe (8,1% din numărul total de ore de muncă sau cinci milioane de locuri de muncă full time), în Europa (7,8% sau 12 milioane de locuri de muncă full time) şi în Asia-Pacific (7,2% sau 125 de locuri de muncă full time).

Conform OIM, sectoarele cele mai vulnerabile sunt serviciile hoteliere și restaurantele, industria manufacturieră, comerțul cu amănuntul, serviciile de business și activitățile administrative.

”Creşterea finală a numărului de şomeri în anul 2020 va depinde mult de evoluţia situaţiei şi de măsurile adoptate”, adaugă OIM, apreciind însă că este foarte probabil ca cifrele de la finalul anului să fie ”semnificativ mai mari” decât estimările iniţiale care mizau pe 25 de milioane de noi şomeri din cauza coronavirusului.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending