SUA
SUA finanțează consolidarea frontierelor Ucrainei cu Rusia și Belarus
Published
3 years agoon

Statele Unite vor finanța proiecte, inclusiv echipamente de supraveghere și monitorizare, pentru a consolida frontierele Ucrainei cu Rusia și Belarus, pe fondul escaladării continue a conflictului cu Moscova, a anunțat marți Poliția de Frontieră ucraineană, relatează Reuters, preluat de Agerpres.
Poliția de Frontieră a precizat într-un comunicat că proiectele, în valoare de 20 de milioane de dolari, implică achiziționarea de sisteme de înregistrare video și drone, precum și echipamente de protecție personală pentru polițiștii de frontieră.
Statele Unite și Ucraina, care are aspirații pentru aderarea la NATO, au finalizat un Cadru Strategic de Apărare care creează o bază pentru consolidarea cooperării strategice de apărare și securitate dintre SUA și Ucraina și pentru promovarea priorităților comune, inclusiv implementarea reformelor în domeniul apărării și al industriei de apărare, aprofundarea cooperării în domenii precum securitatea la Marea Neagră, apărarea cibernetică și schimbul de informații, precum și combaterea agresiunii rusești.
Potrivit Casei Albe, Statele Unite au alocat 2,5 miliarde de dolari în sprijinul forțelor ucrainene începând din 2014, când Rusia a invadat și a ocupat peninsula Crimeea, inclusiv peste 400 de milioane de dolari numai în 2021.
De asemenea, armata americană se ocupă și de antrenarea trupelor ucrainiene. În noiembrie, în jur de 150 de membrii din Garda Națională a Floridei, care fac parte din Grupul Multinațional de Instrucție pentru Ucraina, au ajuns în țara vecină și i-a înlocuit pe cei din Garda Națională din Washington.
Grupul de instrucție a fost instituit în 2015 și este menit să îmbunătățească capacitatea de apărare a Ucrainei. Pe lângă acest grup, Comandamentul Operațiunilor Speciale în Europa joacă un rol important în instruirea și sfătuirea trupelor speciale ucrainiene prin exerciții, comunicare și coordonare „pe fiecare nivel”.
În ultimele săptămâni, Statele Unite, NATO și Kievul au tras un semnal de alarmă cu privire la aproximativ 100.000 de soldați ruși desfășurați în apropierea graniței cu Ucraina și în Peninsula Crimeea ocupată de Rusia. Oficialii americani au declarat că Moscova plănuiește o posibilă ofensivă militară care, dacă se va întâmpla, ar putea avea loc în câteva săptămâni.
„Nu este alegerea noastră, nu dorim acest lucru”, a precizat liderul de la Kremlin. „Trebuie să ne gândim să ne asigurăm perspectivele de securitate nu doar pentru azi şi pentru săptămâna viitoare, ci pentru viitorul apropiat”, a adăugat acesta.
La 17 decembrie, Ministerul rus de Externe a publicat două proiecte de acorduri care prezintă un set de „garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere de la SUA și de la NATO, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă și statele baltice, care sunt toate membre ale Alianței.
Moscova și reprezentanții NATO ar trebui să se întâlnească ulterior pe 12 ianuarie, la propunerea secretarului general al Alianței, Jens Stoltenberg, în timp ce Rusia și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care include Statele Unite, se vor întâlni pe 13 ianuarie, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
SUA impun sancțiuni împotriva unei rețele rusești de criminalitate informatică
Marea Britanie, următoarea țintă în războiul tarifelor demarat de Trump? Președintele american a criticat deficitul ”uriaș” pe care SUA îl au în relația cu Regatul Unit: Nu vor exista ”excepții”
Summitul AI de la Paris: Marea Britanie și Statele Unite au refuzat să semneze declarația internațională privind inteligența artificială
Palestinienii nu vor avea dreptul să se reîntoarcă în Gaza dacă SUA preiau controlul enclavei, susține Trump
Trei ani de război. Parlamentul European își menține angajamentul de a sprijini Ucraina pe calea aderării la UE
Germania va trebui să se pregătească pentru creșteri drastice ale cheltuielilor cu apărarea, conform celor mai recente planuri NATO privind armamentele
MAREA BRITANIE
Marea Britanie, următoarea țintă în războiul tarifelor demarat de Trump? Președintele american a criticat deficitul ”uriaș” pe care SUA îl au în relația cu Regatul Unit: Nu vor exista ”excepții”
Published
4 hours agoon
February 11, 2025By
Teodora Ion
Șansele Marii Britanii de a scăpa de războiul comercial al lui Donald Trump par să se estompeze, în contextul în care președintele american a criticat deficitul comercial ”uriaș” existent în relația dintre Regatul Unit și Statele Unite, informează Politico Europe.
Vorbind de la Casa Albă, în timp ce semna un ordin executiv de impunere a unor tarife de 25 % la toate importurile de oțel și aluminiu în SUA, președintele a insistat că nu vor exista ”excepții, nimic … și, sincer, ar putea crește”.
Când a fost întrebat dacă Regatul Unit va beneficia de o scutire, președintele a spus: ”Avem un deficit uriaș cu Regatul Unit. Mare diferență”.
Ultimele sale remarci nu vor reuși să calmeze spiritele la Westminster, unde oficialii se străduiesc să obțină o derogare de la creșterile tarifare ale președintelui – și speră că excedentul comercial cu SUA, generat în mare parte de servicii, va calma un președinte care s-a concentrat în mod tradițional mai mult pe comerțul cu bunuri.
Amenințările lui Trump au provocat deja neliniște în industria oțelului din Regatul Unit, care exportă în prezent aproximativ 200 000 de tone de oțel pe an, în valoare de peste 400 de milioane de lire sterline, către SUA, a doua sa piață de export ca mărime.
Într-o declarație emisă marți, Gareth Stace, director al UK Steel, asociația comercială a industriei siderurgice britanice, a declarat că Trump a ”lovit cu un baros în comerțul liber, cu ramificații enorme pentru sectorul siderurgic din Regatul Unit și din întreaga lume”.
Cu toate acestea, cancelarul britanic Rachel Reeves a declarat luni seară că va continua să depună toate eforturile pentru a obține o scutire de la tarifele americane, insistând asupra faptului că există ”un acord care trebuie încheiat” într-un interviu acordat podcastului Political Party al lui Matt Forde.
În timp ce comerțul cu bunuri este în general echilibrat între cele două țări, statisticile britanice arată că Regatul Unit are un excedent comercial global cu SUA, generat aproape în întregime de servicii.
Cancelarul a declarat că prim-ministrul Keir Starmer îi va prezenta direct lui Trump argumentele pentru o exceptare a Regatului Unit de la tarife, în vreme ce ea va dialoga cu omologul său american Scott Bessent, deci o acțiune pe două fronturi.
Peter Mandelson, ambasador al Regatului Unit în SUA și fost comisar european pentru comerț în perioada 2004-2008 în Comisia Barroso, a declarat pentru BBC că nu crede că tarifele sale ”ne vizează în mod direct”, adăugând că nu crede că ”ar trebui să reacționăm exagerat”.
Președintele american a semnat luni seara decretul care impune taxe vamale de 25% la oțel și aluminiu, ”fără excepție”.
Drept reacție, Uniunea Europeană a atras atenția că aceste decizii nu vor rămâne fără răspuns și că va declanșa contramăsuri ferme și proporționale.
Acțiunile lui Trump nu s-au oprit aici. La 1 februarie, acesta a anunțat că va pune în aplicare o taxă suplimentară de 25% la importurile din Canada și Mexic și tarife adiționale de 10% la importurile din China. Pe cele aplicate Canadei și Mexicului le-a suspendat pentru o lună la câteva zile.
INTERNAȚIONAL
Summitul AI de la Paris: Marea Britanie și Statele Unite au refuzat să semneze declarația internațională privind inteligența artificială
Published
5 hours agoon
February 11, 2025By
Andreea Radu
SUA și Regatul Unit nu au semnat declarația finală a Summitului de Acțiune privind Inteligența Artificială de la Paris, relatează BBC și The Guardian.
61 de țări au semnat declarația, printre care Franța, China și India. Declarația promite o abordare „deschisă”, „inclusivă” și „etică” în dezvoltarea acestei tehnologii.
Discuțiile de la Summitul pentru Acțiune privind Inteligența Artificială de la Paris s-au concentrat asupra impactului inteligenței artificiale asupra societății și mediului și asupra măsurilor necesare pentru a valorifica beneficiile acesteia și a preveni riscurile
SUA și Regatul Unit nu au precizat motivele pentru care nu au semnat declarația.
Însă, anterior, vicepreședintele SUA, J.D. Vance, le-a spus delegaților din Paris că o reglementare excesivă a inteligenței artificiale (IA) ar putea „distruge o industrie transformatoare tocmai când aceasta începe să se dezvolte”.
Vance le-a spus liderilor mondiali reuniți marți la summitul de la Paris că IA reprezintă „o oportunitate pe care administrația Trump nu o va irosi” și a subliniat că ar trebui acordată o prioritate mai mare stimulării creșterii economice în domeniul IA decât siguranței.
Vorbind în fața președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, reglementarea a fost criticată de Vance de mai multe ori. Uniunea Europeană este în fruntea reglementării IA cu actul său privind IA – iar Vance și-a exprimat clar disconfortul față de orice legislație care ar putea fi interpretată ca excesivă. Actul privind serviciile digitale al UE – care reglementează rețelele sociale – și regulamentul GDPR axat pe confidențialitate au primit, de asemenea, critici pasagere.
„Credem că o reglementare excesivă a sectorului IA ar putea distruge o industrie transformatoare. Avem nevoie de regimuri internaționale de reglementare care să încurajeze crearea tehnologiei IA, nu să o sufoce, și avem nevoie ca prietenii noștri europeni, în special, să privească această nouă frontieră cu optimism, nu cu teamă”, a spus Vance.
Ursula von der Leyen a lansat marți, la summitul de la Paris consacrat inteligenței artificiale, planul InvestAI, o inițiativă de mobilizare a 200 de miliarde de euro pentru investiții în IA, inclusiv un nou fond european de 20 de miliarde EUR pentru giga-fabrici de IA, reconfirmând anunțul făcut din discursul susținut luni la aceeași reuniune globală. “Cursa inteligenței artificiale este abia la început”, a spus ea.
Întrucât SUA s-au declarat nemulțumite de formularea textului, care include expresii precum „inteligență artificială durabilă și favorabilă incluziunii”, Politico Europe a relatat luni că și Regatul Unit ar fi decis să nu semneze comunicatul.
Vorbind în limba engleză, Macron a declarat că „vom adopta strategia Notre Dame de Paris” cu privire la proiectele IA care au văzut Franța reconstruind renumita catedrală în doar cinci ani după un incendiu devastator din 2019.
„Am arătat restului lumii că, atunci când ne angajăm la un termen clar, putem livra”, a spus Macron la Grand Palais din Paris, referindu-se repetat la planurile Franței de a investi 109 miliarde de euro în IA în următorii ani.
Decidenți politici, executivi și diplomați de la summitul de la Paris au discutat despre modalități de a valorifica beneficiile economice ale inovației IA, în timp ce abordează riscurile asociate tehnologiei.
„Acest summit este axat pe acțiune, și exact asta avem nevoie acum”, a spus președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, marți. Ea a menționat că abordarea Europei față de IA va pune accent și pe inovație, colaborare și „va îmbrățișa puterea tehnologiei open source”.
SUA
Palestinienii nu vor avea dreptul să se reîntoarcă în Gaza dacă SUA preiau controlul enclavei, susține Trump
Published
7 hours agoon
February 11, 2025
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că planul său de a „prelua controlul asupra Gazei” nu va include un drept de întoarcere pentru cele peste două milioane de palestinieni care, potrivit lui, „nu au alternativă” decât să plece din cauza distrugerilor provocate de campania militară a Israelului, informează The Guardian.
Într-un interviu acordat lui Bret Baier de la Fox News, Trump a afirmat că va „deține” Fâșia Gaza și că aceasta va deveni „o dezvoltare imobiliară pentru viitor”. În același timp, el a susținut ideea relocării palestinienilor în Egipt și Iordania, în pofida faptului că ambele state au respins categoric această posibilitate.
Trump a anunțat că ar construi până la șase noi locații pentru palestinieni în afara Gazei, transformându-le efectiv în tabere de refugiați permanente finanțate de SUA. Întrebat dacă palestinienii vor avea dreptul de a se întoarce în Gaza, Trump a răspuns: „Nu, nu ar avea, pentru că vor avea locuințe mult mai bune.”
„Ar putea fi cinci, șase, poate două, dar vom construi comunități sigure, puțin mai departe de unde sunt acum, unde există tot acest pericol. Cu alte cuvinte, vorbesc despre construirea unui loc permanent pentru ei, pentru că, dacă ar trebui să se întoarcă acum, ar dura ani întregi până când ar putea – nu este locuibil”, a continuat el.
Planul lui Trump nu a fost discutat serios nici la Pentagon, nici la Departamentul de Stat, iar modalitățile legale și logistice prin care SUA ar putea implementa această strategie rămân neclare. Totuși, inițiativa a fost bine primită de mișcarea coloniștilor israelieni de extremă dreapta și de aliații evanghelici ai lui Trump din SUA, care susțin anexarea Fâșiei Gaza și a altor teritorii palestiniene ocupate, inclusiv Cisiordania.
„Între timp, aș deține acest loc,” a spus Trump despre Gaza. „Gândiți-vă la el ca la o dezvoltare imobiliară pentru viitor. Ar fi o bucată de pământ frumoasă. Nu s-ar cheltui prea mulți bani”.
Duminică, Navi Pillay, șefa Comisiei Independente de Ancheta a ONU privind Teritoriile Palestiniene Ocupate, a declarat pentru Politico că planul lui Trump privind „deplasarea forțată a unui grup ocupat este o crimă internațională și echivalează cu o epurare etnică.”
„Nu există nicio modalitate legală prin care Trump ar putea duce la îndeplinire această amenințare de a-i disloca pe palestinieni din pământul lor,” a subliniat Pillay.
În prezent, peste 1,5 milioane de palestinieni și descendenții acestora, care și-au pierdut casele în timpul războiului arabo-israelian din 1948, trăiesc în tabere de refugiați din Iordania, Liban, Siria, Gaza și Cisiordania, inclusiv în Ierusalimul de Est.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Ilie Bolojan promite să reprezinte România cu “decență” și “demnitate” din postura de președinte interimar, garantând partenerilor că “suntem o țară de încredere”

Virgil Popescu este convins că relația România-SUA va continua să fie una puternică: Voi susține activ și din PE dezvoltarea parteneriatului pe energie pentru a ne atinge obiectivele de securitate energetică

SUA impun sancțiuni împotriva unei rețele rusești de criminalitate informatică

Marea Britanie, următoarea țintă în războiul tarifelor demarat de Trump? Președintele american a criticat deficitul ”uriaș” pe care SUA îl au în relația cu Regatul Unit: Nu vor exista ”excepții”

Îngrijorat de rata istorică a inflației, Parlamentul European solicită BCE să facă mai mult pentru a stopa acest fenomen

Summitul AI de la Paris: Marea Britanie și Statele Unite au refuzat să semneze declarația internațională privind inteligența artificială

Uniunea Competențelor va asigura acces egal fetelor și femeilor la competențe-cheie pentru competitivitatea și reziliența UE, subliniază vicepreședintele executiv Roxana Mînzatu: Talentul nu are gen

Ilie Bolojan, desemnat președinte interimar al României începând cu 12 februarie după demisia lui Klaus Iohannis din funcția de președinte

Marcel Ciolacu, discuții cu directorul SG RECOVER al Comisiei Europene despre implementarea PNRR într-un „ritm dinamizat” la nivelul ministerelor: 2025 este anul investițiilor pentru România

Studiu: Populiștii de extremă dreapta folosesc cel mai des dezinformarea și știrile false pentru a obține avantaje politice față de partidele cu altă orientare politică

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe

PE marchează Ziua Internațională a Comemorării Holocaustului printr-o ședință solemnă dedicată celor șase milioane de victime. Povestea violoncelistului Pál Hermann, ucis de naziști, a răsunat în hemiciclu

În fața Curții de Justiție a UE, Ursula von der Leyen se angajează să exploreze noi căi pentru a proteja tratatele și valorile atemporale ale Uniunii într-o lume aflată în schimbare
Trending
- ROMÂNIA6 days ago
Un raport oficial francez confirmă “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ1 day ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- NATO1 week ago
NATO are idei “secrete” privind pacea în Ucraina: “Putin nu va mai încerca niciodată după asta” să cucerească Ucraina
- SUA1 week ago
Elon Mask propune desființarea USAID și susține că Donald Trump este de acord
- ROMÂNIA1 week ago
Raport comun OCDE-CE: România investește cel mai puțin din UE pentru îngrijirea pacienților oncologici și are cea mai scăzută participare la programele de screening