Connect with us

ROMÂNIA

SUA îl felicită pe Klaus Iohannis pentru câștigarea premiului “Otto cel Mare”: Ne mândrim că lucrăm cu dumneavoastră pentru o Românie stabilă, liberă și prosperă

Published

on

© Administrația Prezidențială

Ambasadorul Statelor Unite la București, Adrian Zuckerman, l-a felicitat marți pe președintele Klaus Iohannis, care va primi miercuri, în Germania, premiul “Împăratului Otto cel Mare” pentru contribuția sa remarcabilă la procesul de unificare europeană.

“Felicitări Președintelui Klaus Iohannis pentru câștigarea Premiului „Kaiser Otto 2020!” Premiul a fost acordat ca recunoaștere a contribuției Președintelui Iohannis la consolidarea legăturilor dintre aliații europeni și a eforturilor sale neobosite de a îmbunătăți viețile tuturor românilor. Activitatea sa în calitate de Președinte a transformat România într-un lider la nivel regional și european. Ne mândrim că lucrăm cu Domnia Sa și cu Administrația Prezidențială pentru a continua să construim o Românie stabilă, liberă și prosperă, pentru mulți ani de acum înainte! „Herzliche Glückwünche”, Domnule Președinte Iohannis!“, a scris Ambasada SUA, pe pagina sa de Facebook.

Citiți și Klaus Iohannis va primi miercuri premiul Otto cel Mare în Germania pentru “marile merite în procesul european de unificare”

Preşedintele Klaus Iohannis va primi miercuri, la Magdeburg, în Germania, premiul „Otto cel Mare” („Kaiser-Otto-Preis 2020”), pentru „onorarea marilor merite în procesul european de unificare”, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Ceremonia de decernare a premiului va avea loc la Domul din Magdeburg (Catedrala Sfinților Mauritius și Katharina), loc simbolic, cu semnificație deosebită pentru istoria Europei, care adăpostește de peste 1000 de ani mormântul lui Otto I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman. 

În cadrul festivității, discursul Laudatio va fi rostit de către Heiko Maas, Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Federale Germania. La ceremonie vor fi prezenți Reiner Haseloff, Premierul landului Saxonia Anhaltină, Rainer Robra, Ministru de Stat și Șef al Cancelariei de Stat Saxonia Anhaltină, precum și Lutz Trűmper, Primarul general al orașului Magdeburg.

Premiul „Otto cel Mare” este acordat, o dată la doi ani, personalităților și organizațiilor care au merite deosebite în procesul european de unificare și în promovarea gândirii europene. Distincția a fost acordată pentru prima dată în anul în 2005, cu ocazia aniversării a 1200 de ani de existență a orașului Magdeburg.

Printre personalitățile cărora li s-a decernat până în prezent această distincţie se numără Cancelarul Germaniei Angela Merkel, fostul Preşedinte al Germaniei Richard von Weizsäcker, fostul Președinte al Letoniei Vaira Vīķe-Freiberga, precum și fostul Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate Federica Mogherini. În anul 2015, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a fost prima instituţie distinsă cu acest premiu.

Citiți și Președintele Klaus Iohannis va primi Premiul Împăratului Otto, în Germania, pentru contribuția sa remarcabilă la procesul de unificare europeană

Acest premiu întregește o serie de distincții similare primite de președintele Klaus Iohannis în ultimii ani, culminând cu prestigiosul Premiu Carol Cel Mare, pe care Societatea pentru conferirea Premiului Internațional “Carol cel Mare” al orașului Aachen a decis să i-l acorde în decembrie 2019. Ceremonia de decernare ar fi trebuit să aibă loc în mai 2020, la Aachen, însă din cauza pandemiei de coronavirus această festivitate a fost amânată pentru anul 2021.

Până în prezent, președintele Klaus Iohannis a primit mai multe recunoașteri și distincții internaționale cu privire la activitatea sa politică.

La 4 martie 2020, Klaus Iohannis a primit, într-o ceremonie la București, Premiul European “Coudenhove-Kalergi” pentru anul 2020. pentru ”meritele sale deosebite de politician care, prin dedicarea pentru valorile europene, contribuie decisiv la consolidarea integrării României în comunitatea statelor europene”, apreciindu-se, totodată, că ”acțiunea sa politică are un rol exemplar într-o Europă care a fost divizată în trecut”.

În 2018, șeful statului a primit, la München, premiul ”Franz Josef Strauss” din partea Fundației Hanns Seidel pentru promovarea, în mod constructiv și vizionar, de-a lungul întregii sale cariere politice, a valorilor democratice, a unei societăți unite și a încrederii în proiectul european.

Aceasta a fost cea de-a treia distincție primită de Klaus Iohannis în Germania, după ce în 2016 a fost distins la Kiel cu premiul Fundației Hermann Ehlers pentru “sprijinirea statului de drept şi a luptei anticorupţie”, iar în 2017, la Berlin, cu Ordinul Sfântului Gheorgheacordat de Balul Operei ”Semper” din Dresda, pentru angajamentul său politic pro-european.

Tot în 2017, președintele a primit, la Washington, distincţia “Light Unto the Nations”, premiu acordat de către Comitetul Evreiesc American (American Jewish Committee – AJC) şefilor de stat care s-au remarcat, de-a lungul timpului, prin promovarea valorilor democratice.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Klaus Iohannis, despre apelul Ursulei von der Leyen la măsuri îndrăznețe pentru combaterea COVID-19: Statele UE iau astfel de măsuri. Niciunii dintre noi nu stăm şi aşteptăm ceva de undeva

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, miercuri, cu privire la îndemnul preşedintelui Comisiei Europene ca statele UE să ia măsuri îndrăzneţe pentru ”a salva vieţi”, că ţările membre iau astfel de măsuri în funcţie de evoluţia pandemiei de COVID-19 şi că niciuna nu aşteaptă “ceva de undeva”.

“Am constatat că doamna preşedinte (a Comisiei Europene – n.r.) ne îndeamnă să găsim măsuri îndrăzneţe. Aceste măsuri îndrăzneţe sunt cele pe care le ia fiecare stat membru în funcţie de evoluţia pandemiei. Niciunii dintre noi nu stăm şi aşteptăm ceva de undeva. Noi analizăm datele şi luăm măsurile care sunt propuse de experţii recunoscuţi în domeniu. Este însă adevărat că la nivel european căutăm să ne punem de acord cu aceste măsuri, în special cu închideri-deschideri de graniţe, facilitarea transportului de mărfuri, întrajutorarea între sistemele sanitare”, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni, într-o conferinţă de presă, citat de Agerpres.

Președintele a făcut aceste precizări după ce Comisia Europeană a lansat miercuri noi măsuri suplimentare pe fondul recrudescenței COVID-19, iar șefa executivului european, Ursula von der Leyen, a facut apel la statele membre la “acțiuni curajoase” care vor contribui la salvarea de vieți și la protejarea mijloacelor de subzistență.

El a precizat că pentru a se găsi soluţiile cele mai eficiente şi în timp util, la ultimul Consiliu European s-a convenit ca între aceste şedinţe să aibă loc reuniuni informale în sistem videoconferinţă. De altfel, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană se vor reuni pe 29 octombrie, formatul unei videoconferințe informale, pentru a discuta răspunsul comun european la criza provocată de COVID-19 și riscurile generate de un al doilea val al pandemiei.

“O astfel de întâlnire va avea loc chiar mâine seară şi înainte de acea videoconferinţă voi face o scurtă declaraţie ca să înţeleagă lumea de ce ne vedem între consilii în videoconferinţă. Deci, tocmai pentru a încerca să ne punem de acord în privinţa măsurilor pe care le ia fiecare stat membru”, a arătat Iohannis.

Există semnale, potrivit preşedintelui, că până la sfârşitul anului sau la începutul anului viitor va exista un vaccin anti-COVID-19.

“Astăzi a declarat preşedintele Consiliului European că până la sfârşitul anului sau la începutul anului viitor vor fi disponibile până la patru feluri de vaccin. În aceeaşi zi, preşedintele Comisiei Europene a declarat că înainte de aprilie 2021 nu crede că va fi disponibil un vaccin în cantităţi relevante. Informaţiile încă nu sunt foarte certe, dar eu cred că putem să sperăm într-un vaccin în lunile următoare”, a spus Iohannis.

Livrarea unor potenţiale vaccinuri împotriva COVID-19 către statele UE ar putea începe în mod serios în aprilie 2021, a declarat, miercuri, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a avertizat că evoluţia pandemiei COVID-19 în UE este ”alarmantă” şi le-a cerut statelor membre să ia măsuri îndrăzneţe pentru ”a salva vieţi”, precum şi mai multă coordonare între ele. 

 

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Klaus Iohannis a anunțat cele 12 domenii prioritare în care România va folosi cele peste 30 de miliarde de euro din fondul de redresare a UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că au fost stabilite 12 domenii prioritare în care vor fi folosite cele peste 30 de miliarde de euro care reprezintă suma obținută de România din instrumentul de redresare Next Generation EU și în baza căruia fiecare stat membru din UE trebuie să creeze un plan național de relansare.

“În urma unor negocieri foarte dificile, am obținut, la reuniunea Consiliului European din luna iulie, circa 80 de miliarde de euro, fonduri europene destinate României, pentru următorii 9 ani. O parte importantă dintre aceste fonduri, peste 30 de miliarde de euro, o vom folosi pentru a accelera revigorarea economică în perioada post-pandemie de COVID-19, în baza Planului Național de Relansare și Reziliență. Acest plan va trebui aprobat de Comisia Europeană cel mai târziu până în luna aprilie a anului viitor și vor exista, bineînțeles, anumite condiționalități în utilizarea acestor fonduri. Este vorba, în principal, de asigurarea reformelor structurale, de digitalizare, de garantarea tranziției climatice. Toate acestea sunt necesare pentru a permite economiilor noastre să se dezvolte durabil, pe termen mediu și lung. Fondurile la care mă refer, pe lângă cele pe care le vom accesa prin bugetul multianual al Uniunii pentru perioada 2021-2027, reprezintă o oportunitate istorică pentru noi de a dezvolta România, de a construi autostrăzi, căi ferate, de a moderniza infrastructura energetică și de mediu, de a implementa programe de digitalizare în economie, în administrație”, a spus Klaus Iohannis, într-o conferință de presă ce a urmat unei ședințe cu prim-ministrul Ludovic Orban și cu mai mulți miniștri pe tema fondurilor europene.

Șeful statului a mai precizat că acestea sunt fonduri care vor permite investiții majore în educație și sănătate.

În context, președintele a anunțat au fost stabilite 12 direcții prioritare, respectiv: sănătate, educație, digitalizare și securitate cibernetică, transport durabil, combaterea schimbărilor climatice, protecția mediului, energie, eficiență energetică, mobilitate urbană, mediu de afaceri și antreprenoriat, cercetare-inovare, precum și creșterea capacității de reziliență în condiții de criză în domeniul sanitar și alimentar.

“Aceste domenii sunt grupate pe trei piloni principali ai Planului Național de Redresare și Reziliență, și anume: I – Tranziția Verde și combaterea schimbărilor climatice; II – Serviciile Publice, dezvoltarea urbană și valorificarea patrimoniului și, nu în ultimul rând, III – Competitivitate economică și reziliență, a adăugat el.

Iohannis a spus că are încredere că Guvernul va reuși să obțină banii puși acum la dispoziție de Uniunea Europeană, deoarece absorbția fondurilor europene a crescut mult în ultimul an.

“Cifrele vorbesc de la sine. Sumele atrase de România din fonduri europene în ultimele 12 luni însumează 4,1 miliarde de euro, la care se adaugă și plățile directe în agricultură. Asta înseamnă că, într-un singur an, rata absorbției a crescut de la 32% la 46%”, a spus el.

El a oferit, în acest sens, mai multe exemple, precum linia de metrou „Drumul Taberei – Eroilor” și conexiunea feroviară Gara de Nord – Aeroportul Otopeni, dar și deblocarea unor proiecte majore de transport precum Autostrada Sibiu – Pitești, Autostrada Transilvania, drumul expres Craiova – Pitești sau Centura Bucureștiului. 

“O altă zonă extrem de importantă, în care fondurile europene sunt vitale, este sănătatea. În acest an, au fost încheiate contractele de finanțare pentru spitalele regionale din Craiova, Iași și Cluj-Napoca și au fost inițiate procedurile legale pentru contractele de achiziție publică necesare realizării proiectului tehnic de execuție. Valoarea totală a acestor proiecte este de 1,6 miliarde de euro, iar capacitatea de spitalizare totală care se realizează este de peste 2.500 paturi”, a adăugat el.

“Criza epidemiologică actuală ne-a arătat că Uniunea Europeană în ansamblu, dar și noi, fiecare țară membră în parte, trebuie să ne adaptăm cât mai bine la procesul de schimbare pe care îl parcurgem, pentru a deveni cât mai competitivi și mai eficienți. De aceea, resursele financiare pe care le avem la dispoziție trebuie utilizate în mod inteligent, iar România tocmai asta își propune să facă”, a conchis Iohannis.

România va putea beneficia de o alocare de 79,9 miliarde de euro din planul uriaș de 1.824 de miliarde de euro aprobat de cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE pentru relansarea economiei în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Planul este compus dintr-un fond de redresare Next Generation EU (NGEU) de 750 de miliarde de euro și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027  (CFM) de 1.074 de miliarde de euro.

Cele 79,9 miliarde de euro anunțate pe 21 iulie de președintele Klaus Iohannis în urma unor negocieri care au durat patru zile și patru nopți vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM.

Din cele 33,5 miliarde de euro, România va primi 16,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Cele 33,5 miliarde de euro atribuite României vor fi defalcate după cum urmează: 30,5 miliarde euro pentru Facilitatea pentru redresare și reziliență (nucleul acestui plan bazat pe reforme și investiții); 1,4 miliarde de euro pentru programul React-EU; 650 de milioane de euro în cadrul Fondului pentru dezvoltare rurală și 1 miliard de euro prin intermediul Fondului pentru o tranziție justă.

În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Continue Reading

ROMÂNIA

Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” continuă digitalizarea actului educațional prin demararea activităților Centrului de Inovație și e-Health (CieH)

Published

on

© UMF „Carol Davila” București/Facebook

Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București continuă dezvoltarea proceselor de digitalizare și modernizare tehnologică în plan educațional și operațional realizând noi platforme și structuri inovative ce au ca principal obiectiv punerea la dispoziția studenților săi a unor plaje informaționale extinse, superpozabile instituțiilor de învățământ superior medical occidentale, potrivit unui comunicat

Astfel, UMF „Carol Davila” demarează seria proiectelor și activităților din cadrul Centrului de Inovație și e-Health (CieH) a cărui activitate se dorește a fi în concordanţă cu viziunea, misiunea și politica Universităţii, dar şi cu dinamica naţională, europeană şi internaţională, având ca scopuri principale dezvoltarea de noi aptitudini digitale pentru studenți și cadre didactice, întărirea relaţiilor cu autorităţile guvernamentale şi aducerea de finanţări suplimentare prin proiecte din fonduri nerambursabile sau cu parteneri privaţi.

„Pe lângă educația și cercetarea în sectorul e-Health, CieH vizează dezvoltarea de aplicații inovative pentru sectorul sănătății digitale, pentru a deservi actorii implicați în domeniul medical. Acesta va susține și transferul tehnologic al soluțiilor viabile și valorificarea rezultatelor acestora” a declarat Prof. Univ. Dr. Viorel Jinga, Rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

Centrul de Inovație și e-Health are în componență 4 nuclee:

  • Nucleul pentru soluții digitale și tehnologii inovative;
  • Nucleul pentru analiză big data;
  • Nucleul pentru inteligență artificială în sănătate;
  • Nucleul hub antreprenorial.

Laboratorul de Printare 3D

Printre primele proiecte demarate în cadrul CieH se remarcă Laboratorul de Printare 3D. Bazele acestuia au fost puse prin colaborarea Asociaţiei Medicală Română de Biomodelare 3D (AMRB 3D) și CieH. Acest parteneriat a luat naștere prin suprapunerea ambițiilor comune de inovație și cercetare, într-un moment de criză și schimbare în care căutarea soluțiilor a devenit prioritatea principală. Acesta vizează multiple ramuri medicale, dar și pe cele auxiliare precum inginerie și aparatură medicală, tehnică dentară etc.

Laboratorul este dotat cu 50 de imprimante ce utilizează tehnologia FDM (Fused Deposition Modeling) și imprimante ce utilizează tehnologia SLA (stereolitografie), varietatea imprimantelor și tehnologiilor de printare permițând realizarea unor proiecte cât mai diverse. De asemenea, tot aici studenții pot învăța să opereze cu noi software-uri de prelucrare a imaginilor CT (Computer Tomograf) sau de design virtual. Varietatea modelelor anatomice realizate prin tehnologia printării 3D stau la dispoziția tuturor acelora ce doresc să se alăture dezvoltării de noi proiecte de cercetare științifică medicală, aceștia având la dispoziție și o bogată bibliotecă CAD (computer-aided design) dotată cu modele anatomice virtuale disponibile pentru explorarea anatomiei, fiziologiei și patologiei.

„Chiar dacă întreg contextul pandemic actual este foarte dificil, sunt sigur că tânăra echipă din cadrul Laboratorului de printare 3D va contribui la dezvoltarea procesului educațional din UMFCD atât prin componenta de educație online susținută de derularea webinariilor instructive cât și prin dezvoltarea de modele virtuale 3D cu aplicabilitate în diverse discipline (precum histologie, biologie celulară) sau modele printate 3D ce vor fi folosite pentru exersarea tehnicilor practice în stomatologie de la distanță”, a precizat Prof. Univ. Dr. Viorel JingaRector al UMFCD.

Centrul de Inovaţie și E-health (CieH) din cadrul UMFCD a fost lansat in concordanţă cu viziunea, misiunea şi politica Universităţii dar şi cu dinamica naţională, europeană şi internaţională, având ca scopuri principale dezvoltarea de noi aptitudini digitale pentru studenţi şi cadre didactice, întărirea relaţiilor cu autorităţile guvernamentale şi aducerea de finanţări suplimentare prin proiecte din fonduri nerambursabile sau cu parteneri privaţi.

Această strategie de dezvoltare vine și în contextul în care UMF „Carol Davila” se poziționează astăzi în ierarhia unuia dintre cele mai presigioase clasamente internaționale ale universităților TOP Shanghai, în intervalul 151-200 în domeniul ”Medical Sciences”, pe subiectul ”Clinical Medicine”.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

U.E.9 hours ago

COVID-19. Emmanuel Macron anunță că Franța intră în “izolare” până la 1 decembrie: Suntem depăşiţi de un al doilea val care va fi mai letal decât primul

NATO11 hours ago

Fostul președinte francez François Hollande sugereză excluderea Turciei din NATO din cauza “politicilor agresive” la adresa aliaților și la porțile Europei

U.E.11 hours ago

COVID-19: Cancelarul Angela Merkel anunță noi restricții și avertizează că sistemul sanitar german și-ar putea atinge limitele

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Klaus Iohannis, despre apelul Ursulei von der Leyen la măsuri îndrăznețe pentru combaterea COVID-19: Statele UE iau astfel de măsuri. Niciunii dintre noi nu stăm şi aşteptăm ceva de undeva

FONDURI EUROPENE12 hours ago

Klaus Iohannis a anunțat cele 12 domenii prioritare în care România va folosi cele peste 30 de miliarde de euro din fondul de redresare a UE

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană lansează măsuri suplimentare pe fondul recrudescenței COVID-19. Ursula von der Leyen face apel la statele membre: Acțiunile curajoase vor contribui la salvarea de vieți și la protejarea mijloacelor de subzistență

S&D13 hours ago

Liderul PES, Serghei Stanishev: Directiva UE privind salariile minime adecvate, o victorie pentru social-democrați și agenda noastră pentru Europa Socială

Cristian Bușoi14 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Cercetare din PE: Este important să nu lăsăm Europa vulnerabilă în fața provocărilor și să fim cu un pas în fața crizelor, indiferent de natura acestora

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Comisia Europeană propune reguli pentru ca toți angajații din UE să fie protejați prin salarii minime adecvate unui trai decent

Cristian Bușoi14 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Intergrupului pentru lupta împotriva cancerului din PE: Trebuie să reducem inegalitățile care există pentru investigații, diagnostic și tratament între statele membre

Dragoș Pîslaru17 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, la audierea lui Cosmin Boiangiu: Autoritatea Europeană a Muncii este pe mâini bune. Coordonarea în domeniul protecției sociale și al muncii este fundamentală

ROMÂNIA2 days ago

Ela Moraru, CEO Google România: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală ar trebui să susțină și să promoveze continuarea studiilor de către femei în domeniul IT&C, fiind necesară această forță de muncă

ROMÂNIA2 days ago

Violeta Luca, Microsoft: Crearea CNTD vine într-un moment foarte bun, pe o bază în care digitalizarea s-a făcut într-un ritm accelerat, efectul de transformare fiind unul structural

ROMÂNIA2 days ago

Lansarea CNTD. Călin Bota, secretar de stat în cadrul MFE: Vom colabora foarte bine cu ADR și în perioada următoare vom găsi soluții astfel încât marile sisteme publice să poată fi digitalizate

ROMÂNIA2 days ago

Sabin Sărmaș, președinte ADR: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală este un mic minister al transformării digitale a României, cu expertiză din mediul privat pentru instituțiile statului

Dacian Cioloș3 days ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA6 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Advertisement
Advertisement

Trending