Premierul Nicolae Ciucă a anunţat, joi, că va participa, la Sofia, la inaugurarea interconectorului de gaze dintre Bulgaria şi Grecia, menţionând că, prin acest sistem, România va avea asigurate “conectarea” şi “coerenţa” aprovizionării cu gaze pe verticala sud-nord.

“Urmează ca sâmbătă să particip la activitatea de inaugurare a interconectorului de gaze dintre Grecia şi Bulgaria, activitate care se va desfăşura la Sofia. Vor fi prezenţi oficiali ai Bulgariei, ai Greciei, Azerbaidjanului, preşedintele Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen“, a informat Ciucă, la începutul şedinţei de Guvern, citat de Agerpres.

Potrivit prim-ministrului, interconectorul Bulgaria – Grecia va da relevanţă sistemului propriu de gaze, BRUA, la care a lucrat Transgaz.

“În felul acesta ne asigurăm că interconectorul va reuşi să dea relevanţă sistemului propriu de gaze la care compania noastră Transgaz a lucrat şi a reuşit să îl pună în valoare. Este vorba de sistemul BRUA. Practic, avem asigurată conectarea şi garanţia că poate fi asigurată coerenţa aprovizionării cu gaze pe verticala sud-nord“, a menţionat Nicolae Ciucă.

România a pledat intens în ultima jumătate de an în convorbirile și întrunirile cu autoritățile de la Sofia și Atena pentru ca acest gazoduct între Bulgaria și Grecia să fie finalizat și inaugurat, urmând să transporte gaze din Azerbaidjan pe axa coridorului sudic de gaze, prin conducta Caucazului de Sud, conducta Trans-anatoliană din Turcia și conducta Trans-adriatică care traversează Grecia, Albania, având ca destinație Italia, pe coasta Mării Adriatice. În același timp, Grecia continuă construcția terminalului de gaz natural lichefiat de Alexandroupolis care ar putea fi transportat prin interconectorul cu Bulgaria.

Mai mult, Bucureștiul a intensificat contactele politice și diplomatice cu Azerbaidjanul, țară care va putea furniza gaze prin intermediul acestui interconector dintre Bulgaria și Grecia. În acest calcul strategic pentru securitate energetică, România s-a arătat dispusă “să pună pe masă conducta BRUA pentru a aduce în Europa gaze din Azerbaidjan“. Conducta BRUA a fost proiectată pentru a asigura interconexiunea dintre Bulgaria, România și Austria.

Mai mult, Uniunea Europeană și Azerbaidjan au semnat în vara acestui an un memorandum de înțelegere privind un parteneriat strategic în domeniul energiei pentru a ajuta Europa să pună capăt dependenței de gazul rusesc.

Inaugurarea interconectorului dintre Bulgaria și Grecia coincide cu scurgerile de gaze din conductele Nord Stream, prin care Rusia aproviziona Europa cu gaze naturale, situații pe care UE, NATO și SUA le-au calificat drept acte deliberate de sabotaj și atacuri asupra infrastructurilor critice.

Uniunea Europeană a atins deja, în medie, nivelul propus de umplere a depozitelor de gaze pentru iarna viitoare până la data de 1 noiembrie, stabilit la 80% din capacitatea de stocare, iar dependența de Rusia este redusă considerabil prin prisma creșterii importurilor din Norvegia, dar și a altor acorduri aflate în desfășurare.

Comisia Europeană a decis joi să trimită un aviz motivat în cadrul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României, Austriei, și Sloveniei pentru netranspunerea integrală a „Directivei privind protecția avertizorilor de integritate” (Directiva 2019/1937), informează comunicatul oficial. 

Termenul-limită pentru transpunerea directivei de către statele membre a fost 17 decembrie 2021.

În ianuarie 2022, Comisia Europeană a trimis scrisori de punere în întârziere unui număr de 24 de state membre pentru că nu au transpus directiva și nu au comunicat Comisiei măsurile de transpunere până la termenul-limită necesar.

În iulie 2022, Comisia a trimis avize motivate unui număr de 15 state membre care nu comunicaseră încă transpunerea integrală.

Astăzi, Executivul european a decis să trimită avize motivate și acestor patru state membre, care nu au notificat încă integral măsurile de transpunere. Statele respective au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde. În cazul unor răspunsuri nesatisfăcătoare, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.

Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Ministerul Sănătății a luat azi, 29 septembrie, decizia de a declanșa Mecanismul European de protecție civilă pentru asigurarea tratamentului pacienților diagnosticați cu variola maimuței, informează un comunicat al MS, remis CaleaEuropeană.ro.

Comisia Europeană a informat statele membre că sunt disponibile 10.008 tratamente cu antiviralul Tecovirimat pentru infecția cu variola maimuței. Iar țările membre pot accesa aceste tratamente prin mecanismul european de protecție civilă. Pentru a beneficia de tratament, Ministerul Sănătății a solicitat prin Departamentul pentru Situații de Urgență activarea acestui mecanism european pentru aproximativ 150 de persoane.

Până până în prezent, în România au fost diagnosticate cu variola maimuței 40 de persoane.