Secretarul general al NATO, Mark Rutte, se va întâlni marți, 28 ianuarie, cu ministrul afacerilor externe al României, Emil Hurezeanu, la sediul NATO din Bruxelles, a anunțat vineri Alianța Nord-Atlantică într-un comunicat.

Aceasta reprezintă prima întrevedere a înaltului oficial aliat cu un oficial al noii administrații de la București după alegerile parlamentare din 2024. Anterior scrutinului parlamentar și celui prezidențial anulat, Rutte l-a primit la sediul NATO pe premierul Marcel Ciolacu.

Săptămâna trecută, Mark Rutte a efectuat o vizită la sediul Delegației României la Alianță Nord-Atlantică, fiind primit de ambasadorul Dan Neculăescu și membrii delegației diplomatice a României.

Potrivit unui comunicat al Delegației României la NATO, întâlnirea a reprezentat o oportunitate ca secretarul general să cunoască echipa României la NATO și prioritățile pentru următoarea perioadă.

“Am scos în evidență contribuția semnificativă a țării noastre în cadrul Alianței și beneficiile pe care cei 20 de ani de apartenență la NATO le-au adus României. Datorită NATO, țara noastră este astăzi stabilă, sigură și mai prosperă. Am abordat teme esențiale pentru România: securitatea la Marea Neagră și nevoia de a ne dezvolta capabilitățile investind mai mult în propria apărare”, a transmis Delegația României la NATO, într-o postare pe Facebook.

Mark Rutte a preluat la 1 octombrie 2024 mandatul de secretarul general al Alianței în urma unei competiții cu președintele Klaus Iohannis, care s-a retras din cursă. Secretarul general al NATO este stabilit prin consens de toate statele membre ale Alianței.

Ulterior, înaltul oficial aliat l-a primit la cartierul general al NATO pe premierul Marcel Ciolacu, în luna noiembrie. Cei doi oficiali au discutat despre suplimentarea prezenței aliate în România, sprijinul aliat pentru Ucraina, investițiile în apărare, unde România alocă 2,5% din PIB, susținerea Republicii Moldova și situația de securitate la Marea Neagră din cauza agresiunii Rusiei în Ucraina.

În context, secretarul general Rutte a declarat că România a fost “un prieten ferm al Ucrainei”, furnizând ajutor militar esențial, inclusiv un sistem de apărare aeriană Patriot, și semnând un acord bilateral de securitate pe 10 ani.

Atunci, Rutte a condamnat încălcările spațiului aerian al NATO de către dronele și rachetele rusești, afirmând că acestea “sunt nesăbuite, periculoase și inacceptabile” și adăugând că “NATO și-a consolidat apărarea aeriană pe flancul său estic, iar aliații, în timp ce vorbim, achiziționează sute de avioane de luptă de generația a cincea”.

România și Mark Rutte au o relație de lungă durată, încă de când cel din urmă a fost prim-ministru al Olandei, o țară care s-a opus constant aderării României la spațiul Schengen, inclusiv din perspectiva statului de drept. În ultimii cinci ani, relațiile dintre România și Olanda, cu Klaus Iohannis și Mark Rutte la conducerea celor două țări aliate, au intrat pe o pantă ascendentă. Cei doi lideri s-au întâlnit constant în cadrul formatului de la Haga creat de premierul Țărilor de Jos și care reunea aliați NATO de pe flancul estic și din Europa Occidentală pentru a pregăti agenda comună a summit-urilor NATO.

Ulterior, Olanda s-a numărat printre primele națiuni contributoare la grupul de luptă al NATO din România, la Cincu, iar împreună România și Olanda au creat Centrul European de Instruire F-16, în care piloții ucraineni sunt antrenați în baze din România pe avioane de luptă F-16 olandeze.

Secretarul de stat Marco Rubio a avut joi primele sale convorbiri telefonice europene, cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, cu ministrul de externe al Poloniei Radoslaw Sikorski și cu omologul său turc Hakan Fidan, context în care a detaliat “prioritățile imediate de politică externă ale președintelui Trump”, în timp ce noul lider de la Casa Albă prezenta virtual la Forumul Economic Mondial de la Davos prioritățile celui de-al doilea său mandat.

Potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat, secretarul Rubio “a întărit angajamentul Statelor Unite față de NATO și importanța continuă a Alianței pentru securitatea internațională”.

“Secretarul de stat și secretarul general Rutte au discutat despre importanța de a avea aliați capabili de apărare și o partajare reală a sarcinilor”, mai arată diplomația americană.

La Forumul de la Davos, Trump și-a îndreptat atenția către NATO, relansând una dintre cele mai controversate cereri ale sale – contribuții financiare mai mari din partea membrilor Alianței. În timp ce țările NATO s-au angajat anterior să aloce cel puțin 2% din PIB pentru apărare, Trump a insistat că acest lucru este insuficient.

“Voi cere, de asemenea, tuturor țărilor NATO să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB, ceea ce ar fi trebuit să fie cu ani în urmă”, a spus el, însă secretarul general al NATO Mark Rutte consideră că obiectivul final al cheltuielilor NATO ar putea fi în jur de 3,6 sau 3,7 % din PIB în timp ce a precizat că președinția lui Trump va crește turația investițiilor în apărare ale europenilor. 

În legătură telefonică directă Washington – Bruxelles, Rubio și Rutte “au discutat despre importanța încetării războiului Rusiei împotriva Ucrainei și despre necesitatea unei soluții pașnice”, formula de comunicare aleasă de Departamentul de Stat atribuind cert vina Rusiei pentru acest conflict.

De altfel, tot la Davos, Donald Trump l-a învinuit indirect pe omologul său rus Vladimir Putin pentru faptul că războiul din Ucraina continuă să facă ravagii, la o zi distanță după ce a amenințat cu tarife și sancțiuni masive asupra produselor rusești dacă nu va reuși să ajungă la un acord pentru a pune capăt conflictului.

El a declarat că va reduce costul petrolului prin starea de urgență națională prin care pune capăt politicilor verzi având în vedere că SUA sunt principalul producător de gaz și petrol din lume.

Poate cel mai controversat moment al discursului lui Trump a fost acela în care acesta a legat prețul petrolului de războiul din Ucraina. “Dacă prețul petrolului ar scădea, războiul Rusia-Ucraina s-ar încheia imediat”, a afirmat el, susținând că veniturile ridicate din energie permit Moscovei să își susțină operațiunile militare și promițând să exercite presiuni asupra Arabiei Saudite și țărilor OPEC pentru a diminua prețul petrolului.

De asemenea, în discuția lor telefonică, secretarul de stat al SUA și secretarul general al NATO “au convenit asupra faptului că zona euro-atlantică și zona indo-pacifică sunt indisolubil legate și asupra necesității unei mai mari cooperări și înțelegeri între regiuni“, reconfirmând practic politica NATO de apropiere față de democrațiile din Asia-Pacific, dar și punțile de cooperare construite în mandatul administrației democrate a președintelui Joe Biden.

Secretarul de stat Marco Rubio și-a început marți mandatul în calitate de cel mai înalt diplomat american, promițând să mențină departamentul său în centrul elaborării politicii externe a SUA și să execute ceea ce a spus el că este obiectivul președintelui Donald Trump de a promova pacea prin forță.

Rubio, în vârstă de 53 de ani, un oponent al Chinei, un susținător ferm al Israelului și unul dintre senatorii care a sponsorizat legea ca niciun președinte să nu poată retrage SUA din NATO, a fost primul dintre cei nominalizați de Trump pentru cabinet care a depus jurământul marți și s-a angajat să pună în aplicare politica externă a noului lider de la Casa Albă, de “promovare a interesului național al acestei țări”.

La audierea sa în Senat, Marco Rubio a avertizat că SUA trebuie să schimbe cursul pentru a evita să devină mai dependente de China, în timp ce a promis o politică externă robustă axată pe interesele americane, subliniind că atât Moscova, cât și Kievul, vor trebui să facă concesii pentru a pune capăt războiului din Ucraina și punctând că va trebui ridicată problema “rolului SUA și al NATO în secolul al XXI-lea” și evocând faptul că Statele Unite au nevoie de “aliați de apărare competenți”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a admis că președintele american Donald Trump are dreptate absolută atunci când solicită aliaților europeni să cheltuiască mai mult pentru apărare, însă s-a confruntat cu critici din partea unuia dintre cei mai apropiați oameni din anturajul liderului de la Casa Albă.

“Are dreptate, desigur, că problema nu este SUA și că problema este Europa”, a declarat Rutte, joi, la un mic dejun de discuție despre Ucraina la Forumul Economic Mondial de la Davos, după ce unul dintre apropiații lui Trump, Richard Grenell, l-a criticat cu privire la cheltuielile de apărare ale Olandei și la propriul său bilanț când era prim-ministru olandez, relatează Politico Europe.

© US State Department

Grenell, în prezent trimisul prezidențial al lui Trump pentru “misiuni speciale” și fost ambasador al Statelor Unite în Germania, a declarat joi că NATO nu ar trebui să accepte Ucraina în alianța militară transatlantică decât dacă membrii săi încep să atingă țintele de cheltuieli de apărare.

“Secretarul general al NATO vorbește despre aderarea Ucrainei la NATO. Poporul american este cel care plătește pentru apărare. Nu puteți cere poporului american să extindă umbrela NATO atunci când membrii actuali nu își plătesc partea lor echitabilă, iar acest lucru include olandezii, care trebuie să se implice”, a declarat Grenell în cadrul panelului de la Davos, într-o intervenție video din Los Angeles Los Angeles.

“Și astfel, când […] avem lideri care vor vorbi despre tot mai mult, trebuie să ne asigurăm că acei lideri cheltuiesc suma corectă de bani”, a adăugat el.

Ucraina, care este atacată de ani de zile de forțele președintelui rus Vladimir Putin, a presat fără succes NATO pentru a fi admisă în grup.

Atunci când Rutte era prim-ministru olandez, Țările de Jos nu reușeau în mod regulat să îndeplinească obiectivul NATO de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare. Aceasta nu este singura critică adusă noului secretar general al Alianței. O investigație semnată de Reuters publicată săptămâna trecută arată că guvernul olandez exclude din raportările publice miliarde de euro din vânzările companiei tehnologice ASML către China, o decizie luată în perioada în care Mark Rutte încă era prim-ministru al Olandei. NATO definește China, încă din 2019 când Trump era la Casa Albă, drept “provocare sistemică”, iar limbajul diplomatic al Alianței la adresa Beijing-ului a căpătat accente grave mai departe.

Imediat după inaugurarea celui de-al doilea mandat al lui Trump la Casa Albă, Mark Rutte a precizat că aliații vor crește “turația cheltuielilor și producției de apărare”. 

Totuși, fostul premier olandez a fost unul dintre puținii lideri europeni care au menținut o relație bună cu Trump în primul mandat prezidențial al acestuia, mulți considerându-l “șoptitorul lui Trump” și utilizând acest aspect ca argument pentru numirea sa în fruntea Alianței după un deceniu cu Jens Stoltenberg la cârmă.

Vorbind la Davos, Mark Rutte i-a dat dreptate lui Trump. 

“El a simțit că, practic, SUA primește o afacere proastă și că Europa, practic, își finanțează modelul social, sistemul de sănătate, sistemul de pensii în timp ce noi suntem subfinanțați în domeniul apărării. Problema, desigur, este că nu suntem încă toți la acel 2 %. Aceasta este problema nr. 1. Problema nr. 2 este că 2 % nu este nici pe departe suficient. În ceea ce vă privește, nu este aproape suficient. (…) Acum suntem în siguranță, dar NATO nu este capabil să se apere în 4 sau 5 ani dacă rămânem la 2% acum”, a spus Rutte.

Afirmațiile sale sunt un propriu ecou a ceea ce a declarat în fața Comisiei pentru afaceri externe și Subcomisiei pentru securitate și apărare ale Parlamentului European, unde a pledat ca statele europene membre ale Alianței Nord-Atlantice să investească în domeniul apărării “o mică parte” din fondurile pe care le alocă bugetelor pentru pensii, sănătate sau asistență socială, pentru a garanta securitatea generațiilor viitoare. 

În prima conferință de presă din acest an, Donald Trump a declarat că ţările NATO trebuie să-şi crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB-ul lor, însă Rutte consideră că obiectivul final al cheltuielilor NATO ar putea fi în jur de 3,6 sau 3,7 % din PIB. 

O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare. În ceea ce o privește, România alocă 2,5% din PIB pentru apărare.

Polonia și Lituania sunt primele țări care și-au asumate ținte de aproximativ 5% din PIB pentru apărare.

Între timp, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru prosperitate și strategie industrială, Stéphane Séjourné, a declarat luni, în ajunul ceremoniei de învestire a celui de-al 47-lea președinta al SUA, că este de acord că Europa trebuie să investească mai mult în capacitățile sale de apărare, dar a susținut că ar fi imposibil să facă acest lucru dacă Donald Trump lansează un război comercial cu Europa.