Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite a adoptat luni Rezoluția 2803 (2025), prin care autorizează formarea unei Forțe Internaționale de Stabilizare (ISF) în Fâșia Gaza, sub umbrela unui „Consiliu pentru Pace” (Board of Peace – BoP). Rezoluția, bazată pe Planul Cuprinzător de Pace propus de administrația Trump, a primit 13 voturi „pentru”, în timp ce China și Rusia s-au abținut.

Documentul „salută Planul Cuprinzător” în 20 de puncte, anunțat de președintele Donald Trump pe 29 septembrie, al cărui prim pas a condus la încetarea focului între Hamas și Israel la scurt timp după aceea.

#BREAKING

UN Security Council ADOPTS resolution authorizing a Board of Peace and an International Stabilization Force in #Gaza, as outlined in a United States “Comprehensive Plan to End the Gaza Conflict”.

VOTE RESULT:
In favor: 13
Against: 0
Abstain: 2 pic.twitter.com/mMFeePRfdh

— UN News (@UN_News_Centre) November 17, 2025

Textul salută, de asemenea, înființarea Consiliului pentru Pace „ca administrație de tranziție” în Gaza, însărcinată cu coordonarea eforturilor de reconstrucție. Rezoluția autorizează Consiliul pentru Pace să înființeze o Forță Internațională de Stabilizare „care să fie desfășurată sub un comandament unificat, acceptabil pentru Consiliu.”

Statele care vor contribui cu personal militar vor face acest lucru „în strânsă consultare și cooperare cu Egiptul și Israelul.”

© UN Photo

După vot, ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a mulțumit statelor din Consiliul de Securitate pentru sprijinul „în trasarea unui nou drum în Orientul Mijlociu pentru israelieni și palestinieni și pentru toți oamenii din regiune.”

Conform acestuia, rezoluția reprezintă „un alt pas semnificativ către o Gaza stabilă, capabilă să prospere și un mediu care va permite Israelului să trăiască în siguranță.”

El a adăugat că ISF „va stabiliza mediul de securitate, va sprijini demilitarizarea Gazei, va demonta infrastructura teroristă, va contribui la dezarmare și va menține siguranța civililor palestinieni.”

Într-o postare pe Truth Social, președintele Donald Trump a afirmat că votul „va rămâne în istorie drept una dintre cele mai mari realizări din istoria Organizației Națiunilor Unite.” Liderul de la Casa Albă a mai precizat că numele membrilor Consiliului pentru Pace, pe care îl va prezida chiar el, vor fi anunțate în săptămânile următoare, împreună cu „multe alte anunțuri interesante.”

Pe de altă parte, ambasadorul rus la ONU Vasily Nebenzya a explicat motivul pentru abținerea Rusiei la vot: „Consiliul oferă, în esență, binecuvântarea unei inițiative americane pe baza promisiunilor Washingtonului.”

El a mai avertizat că rezoluția conferă „control complet asupra Fâșiei Gaza Consiliului pentru Pace și Forței Internaționale de Stabilizare, despre ale căror modalități de operare nu știm încă nimic.”

În ciuda votului pozitiv, numeroase provocări persistă, notează Politico.

Indonezia, Azerbaidjan, Pakistan și Turcia și-au exprimat interesul pentru a contribui cu trupe, însă Israelul se opune participării militarilor din Turcia și Pakistan.

De asemenea, planul de pace propus de administrația Trump prevede dezarmarea Hamas și o guvernare fără implicarea acestei grupări, însă Hamas și-a restabilit controlul asupra Gazei, inclusiv asupra forțelor de securitate locale.

Conform Politico, administrația americană este îngrijorată că acordul de pace Israel-Hamas ar putea eșua din cauza dificultăților de implementare a prevederilor sale-cheie.

SUA au înființat deja un Centru de Coordonare Civil-Militară în sudul Israelului pentru monitorizarea încetării focului, în vigoare de o lună.

Președintele Trump îl va primi marți la Casa Albă pe prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman. Regatul este așteptat să joace un rol central în finanțarea reconstrucției Gazei, însă Riadul insistă că nu poate merge înainte cu normalizarea relațiilor cu Israelul fără o „perspectivă clară” pentru formarea unui stat palestinian independent.

În acest sens, planul de pace prevede „o cale credibilă către autodeterminarea și statutul de stat al palestinienilor”,  dar numai după progrese substanțiale în reconstrucția Gazei și reformarea Autorității Palestiniene.

Secretatul american al Trezoreriei, Scott Bessent, și-a exprimat duminică „speranța” ca acordul dintre Statele Unite și China privind exporturile de pământuri rare să poată fi încheiat oficial în aproximativ zece zile, anunță AFP, citat de  Agerpres.

În cadrul unei intervenții la Fox News, acesta a anunțat că cele două puteri economice cu au finalizat „încă” acordul, dar „sperăm să facem acest lucru până la Ziua Recunoștinței”, adică până pe 27 noiembrie.

Secretarul american a mai spus că este „încrezător” că „China își va respecta angajamentele”.

Dacă nu, a subliniat el, Washingtonul are „numeroase pârghii” pentru a riposta.

Președintele american Donald Trump a avut la 30 octombrie o întâlnire cu omologul chinez Xi Jinping, în urma căreia Beijingul a luat decizia de a suspenda interdicția de export pentru anumite metale rare către SUA, hotărâre care se aplică și în cazul Uniunii Europene.

Aceste controalele asupra exporturilor impuse de Beijing au zguduit piețele și au perturbat lanțurile de aprovizionare, companiile europene confruntându-se cu întârzieri îndelungate și creșteri bruște ale prețurilor din cauza penuriei de materii prime.

Comisia Europeană s-a grăbit să-și asigure propriile aprovizionări cu magneți din pământuri rare și să lanseze un plan de diversificare a lanțului de aprovizionare al Europei până la sfârșitul anului.

Statele Unite nu mai au multe opțiuni pentru a sancționa Rusia, după ce luna trecută a impus măsuri punitive împotriva celor mai mari giganți petrolieri ai Kremlinului, a declarat secretarul american Marco Rubio, informează Politico Europe.

„Ei bine, nu mai avem multe sancțiuni pe care să le aplicăm, adică am lovit marile companii petroliere, ceea ce toată lumea a cerut”, a declarat Rubio înaintea unei reuniuni a miniștrilor de externe din G7.

Luna trecută, SUA au impus sancțiuni asupra Rosneft și Lukoil și filialelor acestora, în încercarea de a reduce veniturile Rusiei din petrol – principala sursă de finanțare a războiului din Ucraina – și de a împinge Moscova la masa negocierilor, în încercarea de a pune capăt agresiunii Kremlinului.

Sancțiunile intră în vigoare pe 21 noiembrie, dar mai multe țări se gândesc deja să solicite derogări. Ungaria a obținut deja o prelungire de un an din partea SUA.

„Sancțiunile trebuie aplicate, așa că știți că nu impunem sancțiuni și apoi nu le aplicăm. Suntem interesați să le aplicăm”, a adăugat Rubio.

Succesul sancțiunilor depinde în ultimă instanță de progresul aplicării lor. Unul dintre mecanismele de aplicare este sancționarea flotei fantomă a Rusiei– sute de petroliere care transportă ilegal petrol rusesc sancționat în întreaga lume.

„Flota fantomă a apărut pentru că eu cred că europenii pot face ceva în privința flotei fantomă, având în vedere că multe dintre aceste acțiuni se desfășoară în zone mult mai apropiate de ei”, a spus Rubio.

UE a impus 19 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, lovind în sectorul GNL, bancar și al tranzacționării criptomonedelor din Rusia, restricționând și mai mult flota fantomă care transportă clandestin mărfuri sancționate și multe altele, cu scopul de a reduce economia de război a Rusiei.

Guvernul ucrainean a declarat că știe că există și alte sancțiuni care pot fi impuse și că este gata să colaboreze cu partenerii pentru a le arăta.

„În ceea ce privește declarația lui Rubio referitoare la epuizarea opțiunilor de sancțiuni… există cu siguranță opțiuni mai obiective. Mai multe companii petroliere mari, bănci și  flote/infrastructură. Și componente și apărare. Și plăți. Și Arctica”, a declarat Vladyslav Vlasiuk, trimisul special al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Canada a anunțat miercuri noi sancțiuni împotriva Rusiei ca urmare a războiului declanșat de Moscova contra Ucrainei. Măsurile punitive vizează producția de drone și veniturile Kremlinului din energie.

Canada se alătură astfel Uniunii Europene și Statelor Unite, care au impus recent sancțiuni contra sectorului energetic al Rusiei.

De asemenea, Ucraina și UE au anunțat recent că pregătesc un nou pachet de măsuri punitive care ar urma să vizeze tot sectorul energetic al Moscovei.