RUSIA
SUA livrează Ucrainei ultimele elemente ale pachetului de securitate de 60 milioane de dolari, menit să contribuie la sporirea capacității de apărare împotriva agresiunii Rusiei
Published
4 years agoon

Ultimele elemente ale unui pachet de sisteme de securitate în valoare de 60 de milioane de dolari pentru Ucraina – anunțat inițial în august – vor fi livrate în această săptămână, a declarat miercuri secretarul de presă al Pentagonului, John F. Kirby, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.
În timpul unui briefing de miercuri, 8 decembrie, la Pentagon, Kirby a declarat reporterilor că ultimele părți ale pachetului de securitate existent, care include arme de calibru mic și muniție, sunt expediate în prezent. Alte părți ale acelui pachet de asistență de securitate, menit să ajute ucrainenii să-și apere suveranitatea împotriva agresiunii rusești, au inclus sistemul de rachete Javelin, care se află deja în mâinile militarilor ucraineni.
Kirby a precizat că, la fel ca în cazul tuturor pachetelor de asistență în materie de securitate, materialul furnizat poate fi folosit așa cum consideră națiunea beneficiară – dar că acesta va fi folosit doar în scopuri de autoapărare.
„Așteptările noastre pentru utilizarea rachetelor Javelin … [sunt] ca acestea să fie folosite în mod defensiv … în scopuri de autoapărare”, a declarat Kirby. „Nu există nicio restricție geografică cu privire la locul în care pot fi folosite în interiorul Ucrainei. Ne așteptăm ca ei să le folosească în mod responsabil și în scopuri de autoapărare”, a adăugat acesta.
În acest moment, a mai spus oficialul de la Pentagon, nu există anunțuri sau decizii adiționale cu privire la asistență suplimentară de securitate pentru Ucraina.
Statele Unite și Ucraina au finalizat un Cadru Strategic de Apărare care creează o bază pentru consolidarea cooperării strategice de apărare și securitate dintre SUA și Ucraina și pentru promovarea priorităților comune, inclusiv implementarea reformelor în domeniul apărării și al industriei de apărare, aprofundarea cooperării în domenii precum securitatea la Marea Neagră, apărarea cibernetică și schimbul de informații, precum și combaterea agresiunii rusești.
Potrivit Casei Albe, Statele Unite au alocat 2,5 miliarde de dolari în sprijinul forțelor ucrainene începând din 2014, când Rusia a invadat și a ocupat peninsula Crimeea, inclusiv peste 400 de milioane de dolari numai în 2021.
De asemenea, armata americană se ocupă și de antrenarea trupelor ucrainiene, informează Digi24. În noiembrie, în jur de 150 de membrii din Garda Națională a Floridei, care fac parte din Grupul Multinațional de Instrucție pentru Ucraina, au ajuns în țara vecină și i-a înlocuit pe cei din Garda Națională din Washington.
Grupul de instrucție a fost instituit în 2015 și este menit să îmbunătățească capacitatea de apărare a Ucrainei. Pe lângă acest grup, Comandamentul Operațiunilor Speciale în Europa joacă un rol important în instruirea și sfătuirea trupelor speciale ucrainiene prin exerciții, comunicare și coordonare „pe fiecare nivel”, a declarat Pentagonul marți.
Kievul și puterile NATO acuză Rusia că își consolidează trupele în apropierea Ucrainei, ceea ce a stârnit temeri privind un atac. Oficialii ucraineni din domeniul apărării susțin că Rusia a mărit numărul de trupe în apropierea graniței cu Ucraina la 120.000 de soldați, inclusiv personal suplimentar al armatei, forțelor aeriene și navale.
Potrivit celei mai recente evaluări a securității în zonă, care a fost împărtășită cu jurnaliștii de la CNN de sursele de securitate ucrainene, Ministerul Apărării din Ucraina a declarat că echipamente militare de luptă, cum ar fi tancuri, vehicule armate și rachetele „Iskander” rămân în apropierea graniței cu Ucraina”.
Cu toate acestea, Moscova neagă orice astfel de plan și acuză Ucraina că își consolidează propriile forțe în estul țării, unde separatiștii susținuți de Rusia controlează teritoriul ucrainean.
În schimb, potrivit Kremlinului, Vladimir Putin a denunțat potențialul militar în creștere al NATO la frontierele Rusiei în legătură cu sprijinul său acordat Ucrainei şi a cerut „garanții” că Alianţa Nord-Atlantică nu se va extinde spre Est.
În timpul videoconferinţei, liderii europeni au reiterat „sprijinul deplin pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”, a transmis purtătorul de cuvânt al Guvernului german, Steffen Seibert. De asemenea, toți participanţii au accentuat nevoia ca Rusia „să reducă tensiunile şi să caute o soluţie diplomatică, inclusiv prin intermediul formatului Normandia pentru implementarea Acordurilor de la Minsk”, a adăugat purtătorul de cuvânt german.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like

Spania se alătură programului NATO de achiziționare de arme americane pentru Ucraina. Sanchez: Vom continua să oferim ajutor în coordonare cu Kievul

Propunerea UE privind utilizarea activelor rusești înghețate este „pe deplin legală și echitabilă”, consideră Zelenski

Marco Rubio avertizează că extinderea suveranității israeliene în Cisiordania ar putea amenința armistițiul din Gaza

România lucrează cu Egiptul pentru implementarea planului de pace al lui Trump în Orientul Mijlociu, transmite Nicușor Dan după primul summit UE-Egipt

Summitul UE: România susține ca activele înghețate ale Rusiei să garanteze un împrumut de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina, declară Nicușor Dan, anticipând discuții intense între lideri

Comisia Europeană prezintă noi oportunități de finanțare în valoare de 20 milioane euro pentru protejarea cablurilor submarine ale Europei
RUSIA
Din cauza “refuzului lui Putin de a pune capăt unui război absurd”, Trump lovește Rusia cu primele sale sancțiuni împotriva giganților petrolieri “care finanțează mașinăria de război a Kremlinului”
Published
12 hours agoon
October 23, 2025
Administrația Trump a impus miercuri sancțiuni împotriva celor mai mari două companii petroliere din Rusia, marcând prima astfel de măsură luată împotriva Moscovei și o schimbare semnificativă în abordarea sa privind încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina.
Statele Unite au inclus pe lista neagră companiile Rosneft și Lukoil și au emis alte sancțiuni, deoarece Rusia nu a demonstrat un angajament serios față de procesul de pace, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, într-un comunicat. El a îndemnat Rusia să „oprească uciderile” și a cerut un armistițiu imediat.
Departamentul Trezoreriei Statelor Unite, prin intermediul Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), a impus miercuri noi sancțiuni ca urmare a lipsei de angajament serios a Rusiei față de un proces de pace care să pună capăt războiului din Ucraina, se arată în comunicatul instituției.
Măsurile adoptate astăzi sporesc presiunea asupra sectorului energetic al Rusiei și reduc capacitatea Kremlinului de a genera venituri pentru mașina sa de război și de a sprijini o economie slăbită. Statele Unite vor continua să pledeze pentru o rezolvare pașnică a conflictului, iar o pace durabilă depinde în întregime de disponibilitatea Rusiei de a negocia cu bună-credință. Trezoreria va continua să utilizeze instrumentele aflate la dispoziția sa pentru a sprijini un proces de pace.
„Acum este momentul să se pună capăt uciderilor și să se instituie un armistițiu imediat”, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent.
„Având în vedere refuzul președintelui Putin de a pune capăt acestui război absurd, Trezoreria sancționează cele două mai mari companii petroliere ale Rusiei, care finanțează mașina de război a Kremlinului. Trezoreria este pregătită să ia măsuri suplimentare, dacă va fi necesar, pentru a sprijini eforturile președintelui Trump de a pune capăt încă unui război. Încurajăm aliații noștri să ni se alăture și să respecte aceste sancțiuni”, a continuat el.
Măsura vizează cele două mai mari companii petroliere ale Rusiei – Societatea pe Acțiuni Deschisă Rosneft Oil Company (Rosneft) și Lukoil OAO (Lukoil) – care sunt acum desemnate. Rosneft este o companie energetică integrată pe verticală, specializată în explorarea, extracția, producția, rafinarea, transportul și vânzarea de petrol, gaze naturale și produse petroliere. Lukoil desfășoară activități de explorare, producție, rafinare, marketing și distribuție de petrol și gaze atât în Rusia, cât și la nivel internațional.
Rosneft și Lukoil sunt desemnate în temeiul Ordinului Executiv 14024 pentru că operează sau au operat în sectorul energetic al economiei Federației Ruse.
De asemenea, OFAC desemnează mai multe filiale ale Rosneft și Lukoil din Rusia, lista completă fiind disponibilă în Anexa 1 de mai jos. Toate entitățile deținute în proporție de 50% sau mai mult, direct sau indirect, de Rosneft și Lukoil sunt blocate în temeiul Ordinului Executiv 14024, chiar dacă nu sunt desemnate individual de către OFAC.
Măsura vine la mai puțin de o săptămână după ce președintele Donald Trump a anunțat că se va întâlni cu președintele rus Vladimir Putin la Budapesta, în Ungaria, și a declarat că liderul rus este pregătit pentru pace. Ulterior, Casa Albă a anunțat că planurile pentru o astfel de reuniune nu mai există în viitorul apropiat.
“Nu vreau să am o întâlnire irosită. Nu vreau să pierd timpul, așa că voi vedea ce se întâmplă”, a explicat liderul american.
Întrebat, în timpul unei întâlniri în Biroul Oval cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, ce s-a schimbat, Trump a fost succint: „Am simțit pur și simplu că a venit momentul”, a spus el, adăugând că încă crede că Putin dorește pacea.
Noile sancțiuni americane reprezintă totuși o schimbare semnificativă de direcție. Până acum, administrația Trump nu actualizase sancțiunile impuse în timpul administrației Biden și nici nu emisese altele noi împotriva Rusiei.
RUSIA
Întâlnirea Trump-Putin la Budapesta a picat: “Nu există planuri” pentru un nou summit “în viitorul apropiat”, anunță Casa Albă
Published
2 days agoon
October 21, 2025
Casa Albă a declarat marți că întâlnirea planificată la Budapesta, anunțată de Trump săptămâna trecută după convorbirea telefonică de două ore cu Putin, nu mai este în plan după ce secretarul de stat Marco Rubio a discutat luni cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.
„Secretarul Rubio și ministrul de externe Lavrov au avut un apel productiv. Prin urmare, o întâlnire suplimentară față în față între secretar și ministru nu este necesară, și nu există planuri ca președintele Trump să se întâlnească cu președintele Putin în viitorul apropiat”, a declarat un oficial al Casei Albe, citat de Politico și The Guardian.
Anularea rapidă a planurilor pentru un alt summit între Trump și Putin, la doar două luni după întâlnirea lor din Alaska, a fost cauzată din nou de refuzul Rusiei de a ceda din pozițiile sale maximaliste privind condițiile pentru încetarea războiului din Ucraina.
Într-o conferință de presă susținută marți la Moscova, Lavrov a spus că l-a informat pe Rubio că poziția Rusiei — ca un acord de pace să vină înaintea unui armistițiu în războiul său cu Ucraina — nu s-a schimbat.
„Cred că oficialii americani au concluzionat că poziția Rusiei a rămas în mare parte neschimbată în timp și rămâne în limitele cerințelor sale maximaliste inițiale. Rusia nu și-a modificat pozițiile comparativ cu înțelegerile și negocierile prelungite dintre Putin și Trump din Alaska”, a spus Lavrov.
Rusia a cerut de mult eliminarea „cauzelor profunde” ale războiului din Ucraina, susținând că apropierea sa tot mai mare de Europa și dorința de a se alătura NATO reprezintă o amenințare existențială. Putin a pus la îndoială legitimitatea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a cerut noi alegeri în Ucraina, a solicitat încetarea așa-ziselor persecuții ale vorbitorilor de limbă rusă și a cerut ca Ucraina să nu adere la NATO. De multe ori, discursurile sale despre Ucraina sunt presărate cu afirmații nefondate că țara ar fi plină de „naziști”.
„Rămânem pe deplin angajați în această formulă și am confirmat-o ieri în conversația cu Marco Rubio”, a spus Lavrov.
Lavrov a pus, de asemenea, la îndoială cum ar zbura Putin la Budapesta, având în vedere amenințarea Poloniei de a executa mandatul de arestare activ al Curții Penale Internaționale dacă Putin ar traversa spațiul aerian polonez. Bulgaria s-a arătat dispusă să permită lui Putin să folosească spațiul său aerian dacă summitul va avea loc în Ungaria, iar România a subliniat că nu a primit nicio solicitare oficială în acest sens având în vedere că aeronavele ce provin Rusia au interdicția de a intra în spațiul aerian al UE după ce Moscova a invadat Ucraina.
Trump a părăsit întâlnirea din Alaska fără concesii de la liderul rus, iar afirmația sa că Putin ar dori să facă pace a fost contrazisă de refuzul Rusiei de a se angaja în negocieri directe cu Ucraina și de continuarea atacurilor aeriene asupra orașelor ucrainene.
După un apel telefonic cu Putin, joi, Trump a anunțat din nou că cei doi lideri au făcut „progrese mari” și că planifică să se întâlnească la Budapesta. O zi mai târziu, Trump l-a găzduit pe Zelenski la Casa Albă, dar a refuzat să-i acorde cererea pentru rachete Tomahawk fabricate în SUA pentru a lovi mai adânc în teritoriul Rusiei, insistând în schimb ca acordul de încetare a focului să înceapă de la linia actuală de luptă.
RUSIA
Marco Rubio și Serghei Lavrov au discutat telefonic în contextul întâlnirii între Trump și Putin de la Budapesta
Published
2 days agoon
October 21, 2025By
Teodora Ion
Secretarul de stat Marco Rubio a discutat telefonic cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov despre „următorii pași după discuția telefonică din 16 octombrie dintre președintele Trump și președintele Putin”.
Potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat al SUA, Rubio a subliniat „importanța viitoarelor angajamente ca fiind o oportunitate pentru Moscova și Washington de a colabora în vederea promovării unei soluții durabile pentru conflictul dintre Rusia și Ucraina, în conformitate cu viziunea președintelui Trump”.
Apelul are loc după ce președintele american Donald Trump a avut o discuție telefonică cu Vladimir Putin, la 1 octombrie, în urma căruia a anunțat că intenționează să se întâlnească cu președintele rus la Budapesta, în cadrul eforturilor reînnoite de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Consilierul pentru politică externă al lui Putin, Yuri Ushakov, a declarat că discuția telefonică dintre Lavrov și Rubio va constitui primul pas în pregătirea summitului care urmează să aibă loc. Se preconizează că discuțiile vor contribui la stabilirea datelor finale.
Lavrov și Rubio au programată și o întâlnire față în față pe 23 octombrie, potrivit Reuters, citat de The Kyiv Independent.
Convorbirea telefonică a avut loc după o întâlnire între Trump și Zelenski la Casa Albă pe 17 octombrie, care s-a încheiat cu o dezamăgire pentru Ucraina.
În timp ce Kievul spera să încheie un acord privind rachetele americane Tomahawk, Trump nu a luat nicio decizie cu privire la armele cu rază lungă de acțiune și, potrivit unor surse, l-a presat pe Zelenski în legătură cu cererile teritoriale ale lui Putin.
Liderul rus ar fi cerut Ucrainei să cedeze întreaga regiune Donetsk în timpul convorbirii telefonice cu Trump din 16 octombrie, indicând în același timp disponibilitatea de a renunța la părți din regiunile Zaporojie și Herson.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a clarificat încă o dată că nu va accepta concesii teritoriale, dar și-a arătat deschiderea de a-l întâlni pe Putin, dovadă a dorinței sale de a pune capăt războiului rus ce a intrat deja în al patrulea an.
Summitul planificat de Trump cu Putin la Budapesta ar fi a doua întâlnire între liderii SUA și Rusia din 2022, ridicând întrebări la Kiev și în Europa cu privire la modul în care diplomația lui Trump ar putea modifica cursul războiului.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Eurostat: Fiecare locuitor al UE a generat în 2023 peste 35 kg de deșeuri din ambalaje de plastic. România, sub media europeană la reciclare

Alexandru Nazare: România a obținut acordul Comisiei Europene pentru înlocuirea jalonului din PNRR privind reducerea GAP-ului de TVA și a evitat o pierdere de până la 1 miliard de euro din granturi, în 2026

Eurostat: În 2024, România s-a situat pe locul 4 în rândul țărilor UE cu cea mai mare rată a sărăciei subiective. Totuși, nivelul este cel mai scăzut din ultimii șase ani

Spania se alătură programului NATO de achiziționare de arme americane pentru Ucraina. Sanchez: Vom continua să oferim ajutor în coordonare cu Kievul

România reafirmă angajamentul pentru tranziția către energie curată. Guvernul a aprobat proiectul de lege referitor la retragerea țării din Tratatul privind Carta Energiei

Propunerea UE privind utilizarea activelor rusești înghețate este „pe deplin legală și echitabilă”, consideră Zelenski

Conferința ONU privind schimbările climatice: Parlamentul European va cere liderilor lumii acțiuni mai hotărâte pentru stoparea încălzirii globale

Secretarul de stat Ana Tinca a încurajat companiile americane să-și sporească prezența în România, folosindu-se de oportunitățile de afaceri oferite de țara noastră

Marco Rubio avertizează că extinderea suveranității israeliene în Cisiordania ar putea amenința armistițiul din Gaza

Comisia Europeană va discuta cu guvernul Orban despre acuzațiile conform cărora Budapesta ar fi spionat instituțiile UE: Presupusele incidente „subminează principiul cooperării loiale”
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Comisia Europeană a aprobat varianta revizuită a PNRR, în valoare de 21,41 mld de euro. Pîslaru va discuta la Bruxelles depunerea cererii de plată nr. 4: România merge mai departe cu un plan realist, construit pe rezultate și care aduce investiții concrete

Von der Leyen îndeamnă investitorii să nu rateze oportunitatea de a investi în Balcanii de Vest: Economiile regiunii sunt deja pregătite să crească rapid în următorii ani. Timpul este acum!

Kaja Kallas: Rusia se joacă cu războiul, iar Europa trebuie să-și transforme forța economică în descurajare militară

Premierul Luxemburgului cere UE să-și mențină angajamentul pentru ordinea internațională bazată pe reguli: Trebuie să rămânem vocea acestor valori!

Comisia Europeană va prezenta săptămâna viitoare o strategie de aplicare a inteligenței artificiale, bazată pe principiul „AI first”: Vrem ca viitorul Inteligenței Artificiale să fie creat în Europa

VIDEO INTERVIU La 35 de ani de la reunificarea Germaniei, ambasadoarea Angela Ganninger afirmă că Berlinul “acceptă să joace rol de lider” în Europa și se bazează pe relația cu România

Aclamată de liderii europeni, Maia Sandu a venit la summitul Comunității Politice Europene “cu un mandat puternic de la cetățeni de a avansa aderarea R. Moldova la UE”

Von der Leyen îndeamnă statele membre să „treacă la fapte” pentru consolidarea competitivității UE: Trebuie să dărâmăm barierele din Piața Unică și să folosim acest potențial uriaș

Ministrul Economiei cere măsuri europene specifice pentru protejarea industriilor din țările de graniță ale UE: Este necesar să oferim garanții pentru a putea concura în mod loial

“Cât de sus să fie ștacheta?”, întreabă Nicușor Dan referitor la extinderea UE: Acum 20 de ani, România nu era pregătită să intre în UE, dar decizia a fost corectă
Trending
INTERVIURI1 week agoINTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Centrul Național de Competență în Domeniul Cancerului, un model prin care finanțarea europeană sprijină cercetarea și pacienții din România
ENERGIE1 week agoLegea prosumatorilor, adoptată în Camera Deputaților. Deputatul Sebastian Burduja: Prosumatorii sunt, probabil, cei mai mari investitori în energie din ultimii 5 ani
EDITORIALE1 week agoDespre Ziduri și Fundații
POLITICĂ5 days agoExplozie în București. Nicușor Dan: Cei care au știut și nu au acționat trebuie să răspundă. Verificarea instalațiilor este o obligație legală care face diferența între viață și moarte
NATO1 week agoSUA și aliații NATO vor “impune costuri Rusiei” dacă nu pune capăt războiului în Ucraina, avertizează Hegseth: Departamentul de Război este pregătit să își facă partea









