Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut joi o întrevedere cu ambasadorul SUA la Chișinău, Dereck Hogan, în cadrul căreia și-a exprimat convingerea că va exista o cooperare bună cu administrația Biden.

”Am avut o întrevedere cu Ambasadorul SUA în Republica Moldova, Dereck J. Hogan. L-am felicitat cu ocazia învestirii în funcție a Președintelui Joe Biden. Statele Unite ale Americii sunt un partener de încredere pentru procesele de dezvoltare și democratizare din Republica Moldova și ne dorim aprofundarea cooperării cu SUA în mai multe domenii”, a precizat Sandu într-un mesaj pe Facebook.

Cei doi au discutat despre situația politică din țară, despre criza sanitară și cea economică, despre necesitatea restabilirii finanțării externe.

”Republica Moldova are nevoie de ajutor pentru a sprijini agricultorii și antreprenorii să depășească efectele crizei”, a mai spus președintele Republicii Moldova care i-a transmis diplomatului american că speră că ”vom reuși să intensificăm relațiile dintre țările noastre”.

Anterior, în mesajul de felicitare transmis președintelui Joe Biden după depunerea, de către acesta din urmă, a jurământului de învestitură, Maia Sandu și-a exprimat ”speranța că SUA vor rămâne un prieten și un partener apropiat al Republicii Moldova”.

Joe Biden a depus miercuri jurământul în calitate de preşedinte al SUA, în faţa judecătorului Curţii Supreme John Roberts, pe treptele Capitoliului, în urma căreia acesta a devenit cel de-al 46-lea lider al Statelor Unite.

În urma jurământului depus în fața judecătoarei Sonia Sotomayor într-o ceremonie a simbolurilor, Kamala Harris a devenit astfel prima femeie, prima persoană de culoare şi prima persoană asiatică-americană care va deţine funcţia de vicepreşedinte al SUA.

Ceremonia a fost una fără precedent, fiind marcată de pandemie şi de asaltul asupra Capitoliului de pe 6 ianuarie, de către susţinători ai lui Donald Trump, care nu a dorit să fie prezent la eveniment, fiind primul președinte în 150 de ani care nu a ignorat victoria succesorului său.

Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii i-a transmis lui Joe Biden, învestit miercuri în funcţia de preşedinte al Statelor Unite, un mesaj de felicitare privat, însă conținutul acesteia nu a fost divulgat, potrivit unei surse citate de CNN, informează Adevărul. Informația a fost confirmată ulterior și de Palatul Buckingham, conform unui corespondent The Sunday Times.

Conform sursei citate, este un gest obişnuit ca regina să felicite un şef de stat la inaugurarea mandatului acestuia.

Din partea Marii Britanii, Biden a fost felicitat înaintea inaugurării și de prim-ministrul Boris Johnson, care a anunțat că “aşteaptă cu nerăbdare să colaboreze strâns” cu noul lider de la Casa Albă.

În ce-l privește pe Joe Biden, acesta va fi cel de-al 13-lea președinte american cu care va colabora regina Elisabeta a II-a, cel mai longeviv monarh în viață din lume și cu cea mai lungă domnie din istoria Marii Britanii, începută la 6 februarie 1953. Primul șef de stat american pe care aceasta l-a cunoscut personal a fost Harry Truman, pe care l-a întâlnit la Washington în octombrie 1951, pe când avea 25 de ani și era prințesă.

Pe treptele Capitoliului, templul sacru al democrației americane, Joe Biden a depusla 20 ianuarie 2021 jurământul și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, punând capăt unei ere de patru ani de mandat a lui Donald Trump și făcând un apel la unitate națională după o campanie prezidențială dură, într-o țară afectată de pandemia de COVID-19 și extrem de polarizată și divizată ca societate.

În vârstă de 78 de ani, Biden este cel mai vârstnic preşedinte american care un prim mandat, iar Kamala Harris este prima femeie, prima femeie de culoare şi cu origini asiatice care deţine funcţia de vicepreşedinte.

Inaugurarea lui Biden și a lui Harris a fost salutată de întreaga comunitate occidentală.

 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președinții Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European i-au felicitat miercuri pe președintele SUA Joe Biden și pe vicepreședintele Kamala Harris pentru depunerea jurămintelor în funcții, salutând zorii unei noi ere pentru cooperarea transatlantică. Totodată, reacții și mesaje pozitive au fost transmise și de pprim-miniștrii Canadei, Marii Britanii, Spaniei, Finlandei sau Slovaciei. De asemenea, cancelarul german Angela Merkel a salutat un nou capitol de cooperare germano-americană, iar președintele francez Emmanuel Macron a salutat decizia noului său omolog american de a reveni în Acordul de la Paris.

Un mesaj pentru Joe Biden, al doilea președinte catolic din istoria SUA, a venit și din partea Papei Francisc, care i-a transmis noului lider de la Casa Albă ca sub conducerea sa “poporul american să continue să dobândească forţă din înaltele valori politice, etice şi religioase care au inspirat naţiunea de la înfiinţarea sa”.

Instalarea lui Joe Biden în funcția de președinte a fost salutată miercuri de președintele Klaus Iohannis și de prim-ministrul Florin Cîțu. Șeful statului s-a arătat convins “că împreună vom continua să dezvoltăm și să aprofundăm Parteneriatul Strategic dintre România și SUA în beneficiul popoarelor noastre și să lucrăm în adevăratul spirit al valorilor transatlantice”. 

Guvernul chinez a anunțat sancțiuni împotriva fostului secretar de stat american Mike Pompeo și a altor 27 de înalți oficiali în funcție în administrația fostului președinte Donald Trump, acuzându-i de „prejudecăți și ură împotriva Chinei”. Această decizie a fost criticată imediat de administrația Biden în prima zi de mandat, informează Reuters, preluat de Agerpres. 

Într-o declarație puternic acuzatoare, publicată după ce președintele SUA Joe Biden s-a instalat în funcție în primele ore ale zilei de joi, ministerul chinez de externe a declarat că foștii oficiali ai administrației Trump erau „politicieni anti-China” care subminau relația dintre SUA și Beijing. 

„(Ei) au planificat, promovat și executat o serie de mișcări nebunești care au interferat grav în treburile interne ale Chinei, au subminat interesele Chinei, au jignit poporul chinez și au perturbat grav relațiile China-SUA”, se spune în declarație.

Cu toate acestea, Emily Horne, purtătoare de cuvânt a Consiliului pentru Securitate Naţională, a transmis miercuri că decizia Chinei de a sancţiona fosta administraţie Trump a fost „neproductivă şi cinică”, cerându-le americanilor din ambele partide să condamne măsura luată de Beijing, potrivit Reuters, preluat de Agerpres. 

„Americani din ambele partide (republicani şi democraţi, n.red.) ar trebui să critice această măsură neproductivă şi cinică. Preşedintele Biden aşteaptă cu nerăbdare să lucreze cu lideri din ambele partide în scopul poziţionării Americii pentru a surclasa China”, a spus Horne.

Mulți dintre cei 28 foști oficiali sancționați de Beijing au fost considerați a fi influenți în coordonarea politicii de confruntare a administrației Trump la adresa Chinei, care a determinat ciocniri cu Beijingul pe probleme legate de comerț, tehnologie, securitate regională și drepturile omului.

Mike Pompeo, care a luat o serie de măsuri contra Chinei în ultimele săptămâni ale mandatului său, a declarat marţi că Beijingul a comis „genocid şi crime împotriva umanităţii” în dauna uigurilor musulmani.

Guvernul chinez a aplicat în Xinjiang (nord-vestul Chinei) o politică de securitate maximală ca răspuns la violenţele interetnice care au marcat această regiune în ultimii ani, adesea imputate separatiştilor uiguri de către autorităţile de la Beijing.