Președintele american, Donald Trump, și noul premier al Japoniei, Yoshihide Suga, și-au reafirmat duminică atașamentul față de alianța dintre țările lor și ”viziunea comună a unei regiuni indo-pacifice libere şi deschise”, cu prilejul primului lor contat, desfășurat telefonic, a anunțat Casa Albă, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Yoshihide Suga, în vârstă de 71 de ani, a fost ales miercuri prim-ministru al Japoniei de către Dieta de la Tokyo, înlocuindu-l astfel pe Shinzo Abe, care și-a anunțat demisia la finalul lunii august din motive de sănătate.

Casa Albă a precizat că Donald Trump și-a felicitat interlocutorul pentru alegerea sa, în cadrul discuției telefonice. Yoshihide Suga a declarat presei după conversaţia care a durat 25 de minute că l-a asigurat pe preşedintele SUA că alianţa ţărilor lor este un ”pilon al păcii şi stabilităţii în regiune”.

Trump a apreciat că această alianţă trebuie să devină tot mai puternică şi a subliniat că premierul nipon poate să îl sune ”24 de ore din 24”, a mai spus Suga, citat de agenţia Kyodo.

În același timp, potrivit unui oficial din Guvernul nipon, cei doi lideri au discutat despre situația legată de Coreea de Nord și au convenit să coopereze la dezvoltarea și distribuția unui vaccin și a tratamentului pentru COVID-19.

Printre provocările diplomatice cu care se confruntă noul premier nipon se numără alegaţia lui Trump că Japonia nu contribuie suficient la alianţa de securitate americano-niponă, în baza căreia trupele americane au obligaţia de a proteja ţara de atacuri armate, iar după alegerile prezidenţiale din noiembrie din SUA este de aşteptat ca Japonia să se confrunte cu presiuni sporite de a-şi asuma o contribuţie mai mare la costurile legate de menţinerea bazelor militare americane pe teritoriul ei, a mai consemnat Kyodo.

Miniștrii de externe ai Franței, Regatului Unit și Germaniei, dar și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, au contestat duminică dreptul Statelor Unite de a reimpune sancțiuni ONU împotriva Iranului, după ce Washingtonul a anunțat reintroducerea acestor măsuri prin activarea așa-numitului mecanism ”snapback”, anunță DPA, citat de Agerpres.

Într-un comunicat comun din partea celor trei ţări, semnatare ale acordului din 2015 asupra programului nuclear cu Teheranul, miniştrii au subliniat că Washingtonul s-a retras din acest acord în 2018 şi din acest motiv nu are dreptul să activeze această clauză pentru reimpunerea de măsuri punitive.

”Orice decizie şi acţiune care va fi luată pe baza acestei proceduri (…) va fi de asemenea incapabilă să aibă vreun efect legal”, se spune în comunicat.

La rândul său, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, coordonator al Planului comun de acţiune cuprinzător (JCPOA, denumirea oficială a acordului asupra programului nuclear cu Iranul) a reacţionat şi a declarat că va face tot ce stă în puterea lui pentru a menţine acest acord.

Statele Unite au reintrodus unilateral, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, sancțiunile Națiunilor Unite împotriva Iranului și au promis să îi pedepsească pe cei care le încalcă, într-un gest care riscă să sporească tensiunile internaționale.

”Astăzi (sâmbătă), Statele Unite salută revenirea la aproape toate sancţiunile ONU împotriva Republicii Islamice Iran ridicate anterior”, a declarat secretarul de stat american, Mike Pompeo, într-un comunicat.

Potrivit acestuia, măsurile punitive au intrat ”din nou în vigoare” sâmbătă, la orele 20.00 (duminică, 00.00 GMT).

De asemenea, Administrația Trump a specificat că va introduce un sistem de sancțiuni așa-zis secundare pentru a pedepsi orice țară sau entitate care va încălca sancțiunile ONU, cu toate că este printre singurii din lume care consideră că sunt în vigoare. Este o armă redutabilă: contravenienţii desemnaţi de Washington îşi vor vedea blocat accesul la piaţa şi sistemul financiar american.

În urma acestei măsuri, Iranul a făcut apel la comunitatea internațională duminică să reacționeze ”cu o singură voce” împotriva ”acțiunilor iresponsabile” ale SUA, care au decis în mod unilateral să restabilească sancțiunile ONU împotriva Teheranului.

Acordul nuclear cu Iranul, din care Statele Unite s-au retras unilateral în 2018, a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Iranul a făcut apel la comunitatea internațională duminică să reacționeze ”cu o singură voce” împotriva ”acțiunilor iresponsabile” ale SUA, care au decis în mod unilateral să restabilească sancțiunile ONU împotriva Teheranului, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Aşteptăm de la comunitatea internaţională şi de la toată lumea ca ei să se opună acestor acţiuni iresponsabile ale regimului de la Casa Albă şi să vorbească cu o singură voce”, a declarat Saeed Khatibzadeh, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe iranian, în timpul unei conferinţe de presă.

”Lumea întreagă spune că nu s-a întâmplat nimic. S-a întâmplat doar în lumea imaginar” a secretarului de stat american Mike Pompeo, a spus Khatibzadeh. ”Este mult zgomot pentru nimic şi cred că acestea sunt zilele şi orele cele mai amare ale SUA”, a completat acesta.

Estimând că Washingtonul este ”izolat” şi ”de partea rea a istoriei”, purtătorul de cuvânt iranian a declarat că Teheranul adresează un mesaj SUA: ”să revină în sânul comunităţii internaţionale, să îşi respecte angajamentele, să înceteze să o facă pe rebelul şi lumea le va accepta”.

Statele Unite au reintrodus unilateral, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, sancțiunile Națiunilor Unite împotriva Iranului și au promis să îi pedepsească pe cei care le încalcă, într-un gest care riscă să sporească tensiunile internaționale.

”Astăzi (sâmbătă), Statele Unite salută revenirea la aproape toate sancţiunile ONU împotriva Republicii Islamice Iran ridicate anterior”, a declarat secretarul de stat american, Mike Pompeo, într-un comunicat.

Potrivit acestuia, măsurile punitive au intrat ”din nou în vigoare” sâmbătă, la orele 20.00 (duminică, 00.00 GMT).

De asemenea, Administrația Trump a specificat că va introduce un sistem de sancțiuni așa-zis secundare pentru a pedepsi orice țară sau entitate care va încălca sancțiunile ONU, cu toate că este printre singurii din lume care consideră că sunt în vigoare. Este o armă redutabilă: contravenienţii desemnaţi de Washington îşi vor vedea blocat accesul la piaţa şi sistemul financiar american.

”Dacă statele membre ale ONU nu îşi îndeplinesc obligaţiile pentru aplicarea acestor sancţiuni, SUA sunt pregătite să utilizeze propriile mijloace pentru a pedepsi această lipsă de fermitate”, a avertizat Mike Pompeo. El a promis că ”măsurile” americane împotriva ”celor care încalcă sancţiunile ONU” vor fi anunţate ”în următoarele zile”.

Într-o reacție în avans, Marea Britanie, Franţa şi Germania au anunţat vineri Consiliul de Securitate al ONU că ridicarea sancţiunilor ONU la adresa Iranului, convenită în temeiul acordului nuclear din 2015, va continua şi după 20 septembrie, dată la care Statele Unite doresc ca acestea să fie reimpuse.

Acordul nuclear cu Iranul, din care Statele Unite s-au retras unilateral în 2018, a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.