Connect with us

NATO

SUA: Pentagonul a selectat o companie din Turcia care va începe modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii. Valoarea contractului este de 44 de milioane de dolari

Published

on

© Forțele Aeriene Române

Departamentul american al Apărării a selectat compania va construi, până în 2024, un ansamblu pentru depozitarea echipamentelor și vehiculelor la Baza Aeriană de Câmpia Turzii, valoarea contractului fiind de 44,4 milioane de dolari, a informat Ambasada României în Statele Unite într-o postare pe Facebook.

Potrivit unui comunicat al Pentagonului, “Tepe Bozdemir Adi Ortakligi, Ankara, Turcia, a primit un contract cu preț fix de 44.485.901 dolari pentru construirea unui complex de depozitare pentru instalații, echipamente și vehicule în Câmpia Turzii, România”

“Lucrările vor fi efectuate în Câmpia Turzii, România, cu o dată de finalizare estimată la 8 februarie 2024. La momentul atribuirii, au fost angajate fonduri pentru construcții militare din anul fiscal 2021, fonduri ale Forțelor Aeriene în valoare de 44.485.901 dolari”, transmite sursa citată.

Investițiile Pentagonului sunt menite să crească capacitatea bazei aeriene de a primi, la standarde NATO, avioane militare ale SUA și ale aliaților și să le permită acestora să reacționeze în caz de nevoie, la evoluțiile mediului de securitate, precizează sursa citată.

În paralel, Ministerul Apărării Naționale din România investește 1,37 de miliarde de lei în realizarea infrastructurii zonei operaționale a bazei aeriene de la Câmpia Turzii.

Modernizarea bazei aeriene de la Câmpia Turzii reprezintă o prioritate pentru România și aliați, fiind considerată un punct strategic în zona Mării Negre și esențială pentru capacitatea de răspuns aerian, mai transmite Ambasada României la Washington.

Statele Unite vor investi 152 de milioane de dolari în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii bazei aeriene de la Câmpia Turzii din România, a informat US Air Force într-un comunicat publicat în luna aprilie.

Investiția de modernizare, asumată în bugetul Pentagonului pentru anul 2021, va presupune că noua pistă a bazei va permite aterizarea și decolarea avioanelor cargo de mare tonaj precum C-5 Galaxy sau C-17 Globemaster, operate de aviația americană.

Forțele aeriene ale SUA intenționează să cheltuiască astfel 130,5 de milioane de dolari în acest an pentru “optimizarea misiunilor” de la baza aeriană din România.

Această sumă se reflectă în bugetul Departamentului Apărării pentru anul în curs și reprezintă cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021.

De asemenea, Forțele Aeriene ale SUA au mai acordat contracte în valoare de 14,3 milioane de dolari pentru lucrări de modernizare a infrastructurii.

În ultimele luni a fost finalizată o investiție de 5,5 milioane de dolari care a cuprins un sistem de combustibil modernizat cu capacitate de stocare extinsă, iluminat îmbunătățit pentru aerodrom, sisteme electrice noi și un tampon îmbunătățit care îndeplinește cerințele NATO.

Alte noi proiecte de modernizare urmează a fi demarate la finalul lui 2021.

Proiectele includ, construirea unui nou depozit de muniții în valoare de 1,7 milioane de dolari, cu o capacitate crescută de depozitare, a unei clădiri administrative pentru comanda operațiunilor aeriene, investiție ce se ridică 2 milioane de dolari, dar și un nou spațiu de parcare a aeronavelor și un hangar care va costa 4,9 milioane de dolari.

“Aceste proiecte vor permite stabilirea unei prezențe de durată a Forțelor Aeriene în România. Câmpia Turzii este o locație strategică-cheie ce necesită infrastructură modernă, care să asigure o mai bună mobilitate a misiunile aeriene, să găzduiască diverse bunuri și facilități ale forțelor aeriene și de unde să se poată oferi un răspuns rapid la orice fel de amenințări de securitate din regiune”, se arată în comunicatul forțelor aeriene ale SUA.

Banii pentru investiții vor fi alocați prin intermediul Inițiativei de Descurajare Europeană (European Deterrence Initiative), un program lansat de administrația Obama în iunie 2014, ca răspuns la anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia. 

Prezența militară americană la Câmpia Turzii întărește poziționarea SUA în România, fiind a treia bază din România în care forțele americane operează, după Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu și dupa Baza de la Deveselu unde este găzduită facilitatea antirachetă a NATO.

Baza de la Câmpia Turzii a găzduit la începutul acestui an, dar și în ani anteriori, aparate MQ-9 Reaper, un tip de aeronavă fără pilot capabilă să efectueze misiuni de zbor comandate de la distanță sau autonome.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Olaf Scholz și premierul Norvegiei lansează în cadrul NATO o inițiativă pentru o mai bună protejare a infrastructurilor maritime, ”artere ale economiei moderne”

Published

on

© Tor Borgersen / Prime Minister's Office

Cancelarul german, Olaf Scholz, și prim-ministrul norvegian, Jonas Gahr Store, au anunțat miercuri că lansează în cadrul NATO o inițiativă menită să protejeze mai bine infrastructura maritimă, după exploziile din septembrie care au afectat ireversibil gazoductele Nord Stream 1 și 2, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Suntem pe cale să-i cerem secretarului general al NATO (Jens Stoltenberg) să creeze o instanţă de coordonare pentru protecţia infrastructurilor maritime”, a declarat Scholz în faţa presei la Berlin.

Demersul dorește să arate ”în mod clar” că ”luăm foarte serios protecția infrastructurilor noastră și că nimeni nu poate crede că atacurile vor rămâne fără consecințe”.

Aceste infrastructuri ”sunt artere ale economiei moderne (…) Germania şi Norvegia au discutat în ultimele săptămâni despre modul în care am putea să întărim” securitatea lor, a subliniat şi premierul norvegian, a cărui ţară a devenit cel mai mare furnizor de gaz natural pentru Europa.

Conductele Nord Stream 2 au fost în în luna septembrie ținta unor ”acte de sabotaj”, după cum au acuzat și NATO și UE, prin vocile secretarului general Jens Stoltenberg și a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

De altfel, aceasta din urmă a propus în luna octombrie consolidarea rezilienței infrastructurii critice a UE, printr-un plan în cinci puncte axat pe trei domenii prioritare: pregătire, răspuns și cooperare internațională.

Instituția europeană a pledat, de asemenea, pentru consolidarea cooperării cu partenerii-cheie și cu țările învecinate în ceea ce privește reziliența infrastructurii critice.

Astfel, Comisia și Înaltul Reprezentant au stabilit că își vor consolida coordonarea cu NATO prin intermediul dialogului structurat UE-NATO privind reziliența și vor institui un grup operativ în acest scop.

Continue Reading

NATO

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

Published

on

© MAE

Reuniunea şefilor diplomaţiilor din ţările membre NATO, desfăşurată la Bucureşti, înseamnă “foarte mult” pentru prestigiul României, dar şi pentru securitatea ei, a declarat ministrul român al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, subliniind că reuniunea ministerială aliată este unul dintre “cele mai importante evenimente” care au avut loc la Bucureşti în ultimii ani, fiind primul eveniment la nivel înalt pe care România îl găzduieşte după Summitul NATO din 2008, prima reuniune a miniştrilor de externe după Summitul de la Madrid, prima reuniune la care participă miniştrii de externe din Finlanda şi din Suedia, în calitate de state care urmează să adere la NATO, iar o altă premieră a reprezentat-o participarea ministrului de externe din Republica Moldova și găzduirea de către România a unei reuniuni G7 pentru prima dată.

“România îşi vede recunoscut la nivel internaţional profilul pe care îl are în Alianţa Nord-Atlantică şi care este un profil foarte bine conturat. România este un aliat foarte apreciat în interiorul NATO. În al doilea rând, este recunoscut angajamentul nostru puternic pentru valorile Alianţei Nord-Atlantice şi pentru obiectivele Alianţei. Aşa cum spunea şi domnul preşedinte, România a fost un participant extrem de activ, extrem de substanţial la foarte multe operaţii ale Alianţei, la foarte multe misiuni. România este un aliat pe care se poate conta. Aceasta este percepţia pe care în acest moment aliaţii o au faţă de România. (…) Eu cred că această reuniune înseamnă foarte mult pentru prestigiul României, dar înseamnă foarte mult, în termeni concreţi, pentru securitatea României. Eu cred că această reuniune aduce şi a adus deja mai multă securitate pentru România şi cetăţenii români”, a precizat Aurescu, în conferinţa de presă susţinută la finalul reuniunii miniştrilor afacerilor externe din statele membre NATO, desfăşurată marţi şi miercuri la Bucureşti, informează Agerpres.

El a subliniat că România se află “sub umbrela de securitate” a NATO, care este “cea mai puternică alianţă politico-militară” din istorie.

Aurescu a menţionat că, după agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, prezenţa aliată s-a consolidat atât în nordul, cât şi în sudul Flancului Estic şi că au fost create grupurile de luptă. Pe teritoriul României există în jur de 5.000 de militari aliaţi, atât în cadrul Grupului de Luptă, cât şi prin prezenţa americană, subiecte despre care șeful diplomației române a discutat și cu omologul american Antony Blinken, aflat pentru prima dată într-o vizită în România.

“Summitul de la Madrid a adus în plus faţă de asta posibilitatea creşterii la nivel de brigadă, de la nivel de batalion, a Grupului de Luptă din România, în general a grupurilor de luptă de pe Flancul Estic, precum şi necesitatea de a avea trupe de reîntărire precis alocate fiecărui grup de luptă, deci fiecărui stat de pe Flancul Estic, la care se adaugă pre-poziţionarea de echipamente în statele din Flancul Estic. Noi trebuie în continuare să lucrăm – şi asta am atras atenţia în aceste zile colegilor din alianţă – trebuie să lucrăm pentru implementarea acestor decizii. Iar această implementare trebuie să aibă loc într-un ritm accelerat, având în vedere evoluţia de securitate din zonă, în aşa fel încât la Summitul de la Vilnius să putem înregistra cât mai multe progrese”, a spus Bogdan Aurescu.

Bogdan Aurescu a făcut referire şi la modul în care România a “obţinut” desfăşurarea acestei reuniuni la Bucureşti, menţionând că NATO are practica organizării “din când în când a unor reuniuni ministeriale şi în afara sediului” de la Bruxelles, iar aceste reuniuni “au întotdeauna o anumită semnificaţie” prin locul ales.

“Încă de la începutul lui 2021 am înaintat candidatura României pentru a găzdui această reuniune ministerială. Au existat demersuri diplomatice la nivelul statelor membre, demersuri diplomatice la nivelul Secretariatului internaţional, au existat demersuri pe care le-am făcut şi la nivel de ministru şi la nivel de ambasadori şi, într-un final, am reuşit să securizăm organizarea acestei reuniuni în România, în timpul anului 2022. După care a izbucnit războiul din Ucraina, atacul Federaţiei Ruse împotriva statului vecin, care a determinat luarea unei decizii în primăvara acestui an cu privire la desfăşurarea Ministerialei în România”, a afirmat el.

Conform şefului diplomaţiei române, a existat la un moment dat şi varianta organizării Ministerialei din România înaintea Summitului de la Madrid, însă “după o reflecţie mai serioasă” s-a considerat că este mai importantă organizarea acestei reuniuni în implementarea deciziilor Summitului de la Madrid. 

Vreme de trei zile, între 28 și 30 noiembrie, România a fost capitala diplomatică europeană și euroatlantică, în contextul în care Bucureștiul a fost gazda a două evenimente diplomatice de amploare la sfârșitul acestei luni, reuniunea miniștrilor afacerilor externe ai NATO și reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la München, fiind pentru prima dată când România a găzduit o ministerială de externe a Alianței Nord-Atlantice în timp ce tot pentru prima dată, reuniunea liderilor de la München a avut loc pe flancul estic al NATO.

Continue Reading

NATO

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

Published

on

© Republic of Turkey Ministry of Foreign Affairs/ Facebook

Suedia și Finlanda au făcut ”pași pozitivi” în lupta împotriva terorismului, o condiție pusă de Ankara pentru a da undă verde aderării lor la NATO, a apreciat miercuri ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, transmit AFP și Reuters, citate de Agerpres.

”Noul guvern din Suedia este mai determinat decât precedentul şi noi primim acest lucru cu satisfacţie (…) Au făcut schimbări legislative şi toate acestea constituie paşi pozitivi”, a declarat Cavusoglu într-o conferinţă de presă la Bucureşti, la finalul reuniunii miniştrilor de externe din statele NATO.

Acesta a amintit și de întâlnirea pe care a avut-o cu omologii suedez și finlandez în contextul ministerialei NATO de la București.

”Am avut o întâlnire foarte bună ieri (…) Trebuie să spun că, după această reuniune, am simţit progrese”, a dat asigurări ministrul suedez Tobias Billstrom, precizând că se va deplasa în curând la Ankara pentru a pleda din nou în favoarea primirii ţării sale în NATO.

Cavusoglu a adăugat totuşi că, în pofida ”declaraţiilor frumoase şi a unei bune determinări” din partea celor două ţări nordice, Turcia aşteaptă în continuare ”măsuri concrete”.

”Nu am văzut încă măsuri concrete în domenii precum extrădarea criminalilor, îngheţarea activelor grupărilor teroriste şi stoparea activităţilor lor. Da, au existat paşi pozitivi, precum schimbări legislative, dar trebuie să vedem aplicarea lor”, a spus ministrul turc.

Schimbările legislative la care face trimitere oficialul de la Ankara sunt cele adoptate recent de Suedia, care a decis să-și modifice Constituția prin introducerea a unor măsuri mai dure împotriva terorismului, pentru a debloca astfel intrarea sa în NATO.

Să nu uităm că Suedia și Finlanda aspiră să devină membre ale Alianței, dar parcursul către atingerea acestui obiectiv a fost inițial blocal de Ankara, invocând presupusul sprijin al celor două țări nordice pentru ”organizaţii teroriste”.

Helsinki şi Stockholm au respins aceste acuzaţii şi, la sfârşitul lui iunie, cele trei ţări au semnat un memorandum de înţelegere pentru a aborda această problemă, astfel că, șefii de stat sau de guvern ai statelor membre NATO, reuniți în cadrul summitului de la Madrid, au invitat Finlanda și Suedia, prin declarația finală, să devină membre ale Alianței.

Citiți și: 
Erdogan: Turcia își “dorește sincer” ca Suedia să adere la NATO. Premierul suedez asigură că va respecta toate obligațiile asumate față de Turcia

Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.

Conform Adunării Parlamentare a NATO, statele care mai trebuie să parcurgă această procedură legislativă sunt Ungaria și Turcia.

Dacă Ankara șovăie, Budapesta, prin vocea premierului Viktor Orban, a anunțat că Parlamentul va ratifica aderarea Finlandei și Suediei la NATO la începutul anului viitor.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA6 hours ago

Klaus Iohannis, în discursul de Ziua Națională: “Avem mare nevoie să ne consolidăm încrederea în valorile euroatlantice şi să nu ne îndepărtăm de ele”

ROMÂNIA11 hours ago

Bogdan Aurescu, în cadrul Consiliului Ministerial al OSCE din Polonia: România va sprijini eforturile internaționale de aducere în fața justiției a celor vinovați de atrocitățile comise în Ucraina

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

România va primi 232 de milioane de euro din Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură 2021-2027

U.E.13 hours ago

UE sprijină cu 30 milioane de euro modernizarea forțelor de apărare din Georgia și Bosnia și Herțegovina

CHINA13 hours ago

Xi Jinping îi dă asigurări lui Charles Michel că ”nu există niciun conflict strategic între China şi UE”

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Ucraina: Miniștrii de externe ai OSCE sprijină propunerea lui Josep Borrell de a aduce Rusia în fața justiției pentru crime de război

ROMÂNIA13 hours ago

Klaus Iohannis efectuează o vizită în Grecia: Șeful statului se va întâlni cu președintele și premierul Greciei și va participa la reuniunea liderilor PPE

ENERGIE14 hours ago

Coridorul vertical al gazelor: Transgaz a semnat un memorandum care include ca parte semnatară și compania din Grecia care va opera terminalul de gaz natural lichefiat de la Alexandroupolis

REPUBLICA MOLDOVA14 hours ago

De Ziua Națională a României, UNESCO a inclus “Arta cămășii cu altiță”, element de identitate culturală pe ambele maluri ale Prutului, în patrimoniul umanității

SCHENGEN14 hours ago

Surse oficiale: Ordinea de zi a Consiliului JAI privind aderarea României la Schengen nu s-a schimbat. Guvernul olandez va propune Parlamentului un vot pozitiv pentru România

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO1 day ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO2 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO2 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO2 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL2 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO2 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO3 days ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

Team2Share

Trending