Connect with us

INTERNAȚIONAL

SUA, profund îngrijorate de noua lege poloneză ce afectează un grup de presă american: Polonia este un aliat important al NATO și trebuie să demonstreze angajamentul față de principiile comune

Published

on

© The White House/ Flickr

Parlamentul Poloniei a adoptat miercuri seara o lege controversată a presei despre care opoziţia susţine că ar putea ameninţa libertatea presei şi ar putea afecta relaţiile cu Statele Unite, informează Agerpres

Legea, al cărei proiect a fost deja criticat de Washington, ar putea obliga în special grupul american Discovery să vândă cea mai mare parte a acţiunilor sale la reţeaua de televiziune privată poloneză TVN, adesea critică faţă de guvernul conservator de la Varşovia.

„Statele Unite sunt profund îngrijorate privind legea adoptată astăzi de Parlamentul polonez, ce vizează cel mai urmărit post de știri independent, care este, de asemenea, una dintre cele mai mari investiții americane în această țară. Polonia a depus eforturi timp de decenii pentru a promova presa liberă. Acest proiect de lege ar slăbi în mod semnificativ mediul mediatic”, a transmis secretarul de stat american, Antony Blinken, într-un comunicat de presă. 

Potrivit acestuia, presa liberă și independentă face ca democrațiile să devină mai puternice, iar Alianța Transatlantică mai rezistentă, fiind, totdată, fundamentală pentru relația bilaterală.

„Marile investiții comerciale americane în Polonia ne unesc prosperitatea și ne consolidează securitatea colectivă. Acest proiect de lege amenință libertatea presei și ar putea submina climatul puternic de investiții al Poloniei”, a adăugat șeful diplomației SUA. 

În finalul mesajului său, Antony Blinken, a reamintit că Polonia este un aliat important al NATO, care înțelege că Alianța Transatlantică se bazează pe angajamente reciproce în ceea ce privește valorile democratice și, de asemenea, a îndemnat guvernul polonez să demonstreze angajamentul față de principiile comune.

„Aceste acte legislative contravin principiilor și valorilor pe care le reprezintă națiunile moderne și democratice”, a mai spus Blinken. 

Potrivit partidului Lege şi Justiţie (PiS), această lege este necesară pentru a împiedica puterile străine ostile să preia controlul asupra companiilor de radiodifuziune din Polonia.

Într-o primă fază, opoziţia a reuşit miercuri să amâne discuţia până la reluarea sesiunii Parlamentului, pe 2 septembrie.

La scurt timp însă, preşedinta parlamentului, Elzbieta Witek, a decis să organizeze un nou vot, care a fost câştigat în cele din urmă de conservatorii aflaţi la guvernare, susţinuţi de câţiva deputaţi din formaţiunea antisistem Kukiz 15 care, la primul vot, susţinuse amânarea. Opoziţia s-a abţinut în timpul acestui nou vot. În cele din urmă, legea a fost adoptată, conform calendarului parlamentului.

Aceasta este o lege importantă pentru PiS şi pentru preşedintele partidului, Jaroslaw Kaczynski, care controlează deja complet televiziunea publică TVP, devenită un mijloc de propagandă guvernamentală şi, prin intermediul unei companii de stat, o mare parte din presa regională.

NATO

Cancelarul german Olaf Scholz se declară încrezător că Suedia și Finlanda vor putea adera la NATO „foarte rapid”

Published

on

© NATO

Cancelarul german Olaf Scholz s-a declarat marţi convins că Suedia şi Finlanda vor putea adera la NATO în curând, informează DPA, potrivit Agerpres.

„Am o mare încredere că acest lucru se va întâmpla foarte rapid”, a spus Scholz după o întrevedere, la Stockholm, cu şefa guvernului suedez Magdalena Andersson.

El nu a menţionat vreo dată anume, dar şi-a exprimat încrederea că cele şapte state membre ale Alianţei Nord-Atlantice care încă nu au ratificat aderarea Suediei şi a Finlandei vor face acest lucru în viitorul apropiat. El s-a referit la Turcia, care a blocat mult timp procedura de aderare.

De partea sa, Magdalena Andersson a dat asigurări că Suedia va respecta acordul convenit de Suedia şi Turcia şi i-a mulţumit lui Olaf Scholz pentru sprijinirea cererii de aderare la NATO.

Protocoalele de aderare la NATO în cazul Finlandei şi Suediei au fost semnate pe 5 iulie la Bruxelles

23 de state din cele 30 au ratificat până acum protocoalele de aderare, printre care SUA, CanadaGermania, Lituania, Franţa,Italia și România, conform numărătorii ţinute de Adunarea Parlamentară a NATO. Toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, Finlanda şi Suedia să poată beneficia de prevederile articolului 5. Articolul 5 din tratatul Alianţei Nord-Atlantice prevede declanşarea unui răspuns comun în cazul unui atac împotriva unuia dintre membri.

Președintele Klaus Iohannis a semnat pe 22 iulie decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea protocolului de aderare a Finlandei și a Suediei la NATO, punând capăt procedurii prin care care România a devenit unul dintre primele state aliate care au ratificat aderarea celor două țări scandinave la Alianța Nord-Atlantică.

Finlanda și Suedia au finalizat discuțiile de aderare la sediul NATO din Bruxelles, așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid după soluționarea obiecțiilor Turciei. Ambele țări și-au confirmat în mod oficial dorința și capacitatea de a îndeplini obligațiile și angajamentele politice, juridice și militare pe care le presupune statutul de membru NATO.

Finlanda și Suedia au depus la 18 mai, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pună capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Teheranul a răspuns „textului final” al UE, menit să relanseze dosarul nuclear iranian: „Un acord va fi încheiat dacă SUA reacționează cu realism și flexibilitate”

Published

on

© Josep Borrell / Twitter

Teheran a transmis răspunsul său la „textul final” elaborat la Viena de către Uniunea Europeană pentru a relansa acordul internaţional din 2015 privind dosarul nuclear iranian, a transmis marţi agenţia oficială iraniană Irna, potrivit AFP, scrie Agerpres.

„Iranul a predat răspunsul său scris la o schiţă a proiectului de acord de la Viena şi a anunţat că un acord va fi încheiat dacă Statele Unite reacţionează cu realism şi flexibilitate”, notează Irna.

După mai multe luni de blocaj, la 4 august discuţiile au fost reluate în capitala austriacă pentru o nouă tentativă de a salva, sub egida UE, acordul internaţional semnat în 2015 între Iran, pe de o parte, şi SUA, Regatul Unit, Franţa, Germania, Rusia şi China, pe de altă parte.

Acest pact, cunoscut şi sub acronimul englez JCPOA, vizează să garanteze caracterul civil al programului nuclear al Iranului, acuzat că încearcă să se doteze cu arma atomică, în pofida dezminţirilor din partea Teheranului.

Însă după retragerea unilaterală a SUA din acest acord, în 2018, Teheranul şi-a încălcat treptat obligaţiile asumate. Obiectivul tratativelor de la Viena, la care SUA participă în mod indirect, este de a repune procesul pe făgaşul său.

La 26 iulie, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a prezentat un proiect de compromis şi le-a cerut părţilor angajate în discuţii să accepte documentul pentru a se evita o „criză periculoasă”.

Mai mult, Josep Borrell a declarat la 8 august că un proiect de 25 de pagini a fost transmis capitalelor implicate pentru a lua decizii privind acceptarea acestuia.

Potrivit purtătorului de cuvânt al lui Borrell, proiectul este un „text final” care avea nevoie de un răspuns afirmativ sau negativ din partea tuturor participanților, întrucât nu mai exista „niciun spațiu pentru negocieri”.

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că Statele Unite sunt pregătite să „încheie rapid o înțelegere” pentru a relansa acordul din 2015 pe baza propunerilor UE.

Ministrul de externe iranian Hossein Amir-Abdollahian a declarat că ţara sa va prezenta până marţi „propunerile sale finale”.

Șeful diplomației UE, Josep Borrell, susține că un acord nuclear restabilit va consolida securitatea regională și globală și va arăta că acordurile internaționale echilibrate sunt posibile în vremuri turbulente.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ucraina va putea exporta 3 milioane de tone de cereale din porturile sale începând din septembrie

Published

on

© Ukrainian Minister of Infrastructure Alexander Kubrakov/Twitter

Ucraina poate exporta 3 milioane de tone de cereale din porturile sale în septembrie și ar putea exporta în viitor 4 milioane de tone lunar, a declarat marți ministrul adjunct al infrastructurii, Iuriy Vaskov, transmite Reuters, preluat de Agerpres.

El a precizat că Ucraina a primit cereri pentru ca 30 de nave să vină în Ucraina în următoarele două săptămâni pentru a exporta cereale.

De la debutul invaziei ruseşti din 24 februarie, exporturile de cereale ale Ucrainei au scăzut semnificativ, pentru că porturile de la Marea Neagră, principala rută pentru livrările de cereale ucrainene, au fost închise de o blocadă rusească, ceea ce a împins în sus preţurile mondiale la alimente şi a provocat temeri că vor exista întreruperi în aprovizionarea cu alimente în ţări din Africa şi Orientul Mijlociu.

Trei dintre porturile ucrainene au fost, însă, deblocate luna trecută în cadrul unui acord între Moscova și Kiev care a făcut posibilă trimiterea a sute de mii de tone de cereale ucrainene către cumpărători.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA5 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending