Cancelarul german Angela Merkel l-a invitat pe noul președinte american Joe Biden să efectueze o vizită în Germania, atunci când situația pandemică o va permite, în cadrul unei conversații telefonice pe care cei doi lideri transatlantici au avut-o luni seară.

Potrivit unui comunicat remis de guvernul federal de la Berlin, Angela Merkel l-a felicitat pe Joe Biden pentru inaugurare și l-a invitat pe președintele SUA să viziteze Germania de îndată ce situația pandemică va permite acest lucru.

Conform sursei citate, Merkel și-a manifestat “disponibilitatea Germaniei de a-și asuma responsabilitatea în gestionarea sarcinilor internaționale împreună cu partenerii săi europeni și transatlantici”, în condițiile în care relațiile cu precedenta administrație au fost tensionate pe fondul solicitărilor lui Donald Trump ca Berlinul să aloce 2% din PIB pentru apărare și să renunțe la construcția gazoductului Nord Stream 2.

De asemenea, arată comunicatul citat, cancelarul german și președintele american au fost de acord că sunt necesare mai multe eforturi internaționale pentru a face față pandemiei.

Angela Merkel a salutat revenirea SUA la Organizația Mondială a Sănătății, dar și decizia președintelui Biden de a readuce SUA la Acordul de la Paris.

Cei doi au mai discutat și despre probleme de politică externă, în special cele referitoare la Afganistan și Iran, precum și politica comercială și climatică.

Joe Biden este cel de-al patrulea președinte american care Merkel va colabora, după George W. Bush, Barack Obama și Donald Trump, cu cel din urmă având o relație tensionată și probată astfel prin disensiunile manifestate la summitul NATO din 2018 și la diferite summituri G7.

Convorbirea cu Merkel a reprezentat pentru Biden cea de-a cincea conversație telefonică cu un lider străin, de la instalarea sa în Biroul Oval, noul președinte american discutând cu prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, cu președintele Mexicului, Andrés Manuel López Obrador, cu premierul Marii Britanii, Boris Johnson și cu președintele Franței, Emmanuel Macron.

Pe de altă parte, comunicatul emis de guvernul german nu cuprinde mențiuni referitoare la Rusia și situația gazoductului Nord Stream 2 și a cazului Navalnîi sau la China și acordul de investiții negociat de președinția germană a Consiliului UE.

Săptămâna trecută, Angela Merkel a subliniat că relația transatlantică se va baza din nou pe convingeri comune odată cu învestirea lui Joe Biden, însă a indicat că atitudinea ei privind proiectul Nord Stream 2, căruia i se opun și democrații și republicanii din SUA, nu s-a schimbat.

Nu în ultimul rând, presa occidentală a speculat recent că acordul de investiții UE – China ar putea provoca tensiuni cu noua administraţie după ce Joe Biden a propus un dialog transatlantic cu privire la ”provocarea strategică reprezentată de asertivitatea internaţională crescândă a Chinei”.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut luni o întrevedere cu ambasadorul Franței la Chișinău, Pascal Le Deunff, cu care a discutat despre situația politică internă, dar și despre diverse domenii de cooperare între cele două state.

”Am pus în discuție subiecte ce vizează situația politică internă, accentuând că optăm, în continuare, pentru alegeri parlamentare anticipate, ca o soluție pentru a reconfigura guvernarea și a o face funcțională”, a precizat Sandu într-un mesaj publicat pe Facebook.

În același timp, președintele Republicii Moldova s-a referit și la evoluțiile din regiune, dar și la vizitele pe care le-a întreprins recent la Kiev și la Bruxelles.

”Am accentuat că astăzi prioritatea noastră este depășirea crizei sanitare și asigurarea accesului cât mai rapid la vaccin pentru cetățenii țării, precum și depășirea crizei economice”, a mai spus Maia Sandu.

”Un aspect important al întrevederii a vizat relațiile moldo-franceze în diverse domenii de cooperare. L-am asigurat pe ES Pascal Le Deunff că Republica Moldova rămâne un prieten apropiat al Franței, fiind interesată în dezvoltarea relațiilor economice și în multiplicarea investițiilor franceze în țara noastră”, a transmis Sandu.

În egală măsură, aceasta și-a exprimat dorința de a ”amplifica schimburile culturale și academice, atât pe linia Organizației Internaționale a Francofoniei, a cărei membră este Republica Moldova, cât și ca țară ce are o diasporă considerabilă în Franța”.

Preşedintele chinez Xi Jinping a avertizat luni împotriva unui ”nou război rece” care nu poate să ducă decât la un ”impas”, într-un mesaj video adresat Forumului Economic Mondial de la Davos, desfășurat online în acest an pe fondul pandemiei de COVID-19.

“Construirea de clanuri sau declanşarea unui nou război rece, respingerea, ameninţarea sau intimidarea celorlalţi, impunerea decuplării, perturbarea lanţurilor de aprovizionare sau stabilirea de sancţiuni pentru a provoca izolarea nu ar face decât să împingă lumea către divizare şi chiar confruntare. Iar confruntarea ne va duce într-un impas” a subliniat Xi Jinping, într-un discurs citat de AFP, informează Agerpres.

France Presse notează că, fără a numi SUA, Xi Jinping s-a prezentat ca apărător al multilateralismului şi mondializării, aşa cum a făcut de altfel şi la ediţia forumului de acum patru ani, înainte de venirea la putere a lui Donald Trump.

Mesajul liderului chinez vine la mai puțin de o săptămână după instalarea la Casa Albă a noului președinte Joe Biden, în timp ce regimul de la Beijing se teme că administrația Biden ar putea continua politica administrației Trump, care a pornit o adevărată confruntare comercială și tehnologică cu China.

Preşedintele chinez a asigurat că Beijingul, ca adept al unei politici externe independente şi paşnice, “lucrează din greu la menţinerea de relaţii de prietenie şi cooperare cu alte ţări” şi că jocul cu “sumă zero” sau “câştigătorul ia totul” nu reprezintă filozofia călăuzitoare a poporului chinez, a consemnat Xinhua.

Însă, notează France Presse, principala temere a Beijingului este că Joe Biden ar putea încerca să-i unească pe occidentali împotriva Chinei. De altfel, în cadrul audierii sale în Senatul SUA, viitorul secretar de stat Antony Blinken a promis revigorarea alianțelor SUA, promițând că America revine în “prima linie” și că anunțând că va conta pe aliații săi pentru a “câștiga competiția cu China” și a contracara Rusia. În același timp, noul secretar american al apărării, Lloyd Austin, a descris China drept cea mai dificilă problemă pentru SUA.

Totodată, după depunerea jurământului de președinte, Joe Biden a utilizat prilejul discursului său inaugural pentru a respinge politica “America first” a predecesorului său Donald Trump și pentru a promite că “ne vom repara alianțele” și “ne vom angaja din nou cu lumea” internațională.

Apoi, noul lider de la Casa Albă a discutat telefonic, atât cu prim-ministrul britanic Boris Johnson, cât și cu președintele francez Emmanuel Macron, despre nevoia revigorare a relației de transatlantice și despre necesitatea coordonării în mai multe dosare de politică externă, inclusiv în ce privește China, Iranul și Rusia.

Asemenea Rusiei, China s-a numărat printre cele din urmă țări ale lumii care l-au felicitat pe Joe Biden, după ce în timpul campaniei electorale fostul vicepreședinte american l-a criticat în termeni duri pe preşedintele chinez Xi Jinping, spunând despre acesta că “nu are niciun os democratic în scheletul său”.

Nu în ultimul rând, acordul de principiu de investiții încheiat de Uniunea Europeană cu China la 30 decembrie anul trecut, în ultimele zile ale președinției germane a Consiliului UE, a fost criticat de fosta administrație de la Washington, iar presa occidentală a speculat că acest acord ar putea provoca tensiuni cu noua administraţie după ce Joe Biden a propus un dialog transatlantic cu privire la ”provocarea strategică reprezentată de asertivitatea internaţională crescândă a Chinei”.

Joe Biden este așteptat în Europa în primăvara lui 2021, atât pentru un summit NATO, cât și pentru o reuniune extraordinară cu șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, pentru a relansa relațiile dintre Europa și Statele Unite, afectate de perioada în care Donald Trump s-a aflat la putere.