Connect with us

INTERNAȚIONAL

SUA rămân partenerul strategic al Republicii Moldova

Published

on

Relația Republicii Moldova cu SUA este un strategică, iar susținerea acordată de SUA este foarte valoroasă pentru noi, a precizat joi prim-ministrul de peste Prut Pavel Filip în urma unei întrevederi cu asistentul adjunct pentru afaceri europene și eurasiatice al secetarului de stat al SUA, George Kent, anunță portarul Actual.md, informează Agerpres.

La rândul său, oficialul american a subliniat că Statele Unite ale Americii vor susţine Republica Moldova în faţa provocărilor interne şi externe, inclusiv în prevenirea riscurilor de imixtiune din exterior în procesul electoral, în contextul în care la 24 februarie sunt preconizate alegeri parlamentare în Republica Moldova.

El a mai spus că SUA vor sprijini Republica Moldova pentru ca aceasta să devină o ţară de succes, democratică şi prosperă.

Pavel Filip a spus în acest context că guvernul său va depune toate eforturile pentru a asigura un proces electoral democratic, liber și transparent.

”Suntem o echipă care are capacităţile necesare şi dorinţa de a schimba lucrurile în Republica Moldova”, a spus şeful guvernului de la Chişinău.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialist în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Ambasadorul României la ONU oferă România ca exemplu atunci când pledează pentru integrarea unei dimensiuni de gen în procesele de stabilizare și consolidare a păcii: ,,Femeile reprezintă 16,4% din personalul militar românesc desfășurat în cadrul operațiunilor de pace, procent mai mare decât obiectivul stabilit de 16% pentru 2019 și media de 13,4% la nivelul ONU”

Published

on

Ambasadorul României la Organizația Națiunilor Unite (ONU) a pledat pentru integrarea unei dimensiuni de gen în procesele de consolidare a păcii și stabilizării regiunii Sahel în cadrul reuniunii Comisiei pentru consolidarea păcii și a Consiliului de Securitate, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Reprezentantul Permanent al României la Organizația Națiunilor Unite, ambasadorul Ion Jinga, a emis miercuri, 20 martie 2019, o declarație la reuniunea la nivel de ambasadori a Comisiei pentru consolidarea păcii (PBC) privind ,,Sistemele de protecție socială responsabile de gen și accesul la servicii publice în contextul consolidării păcii: Conectarea perspectivelor femeilor locale cu politicile și prioritățile globale “, organizată în marja celei de-a 16-a sesiuni a Comisiei privind statutul femeilor.

Ambasadorul Ion Jinga a reiterat angajamentul României pentru Rezoluția 1325 (2000) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și pentru Agenda pentru femei, pace și securitate, subliniind că o dimensiune de gen incluzivă și pragmatică este esențială în procesul de construire a păcii și de susținere a proceselor de pace. Acesta a subliniat că strategia PBC privind genul este prima de acest gen adoptată de un organism interguvernamental al ONU și că, în timpul mandatului României la președinția PBC din 2018, dimensiunea de gen a reprezentat un element important pe ordinea de zi, reamintind că o parte din activitatea PBC a fost dedicată ,,Împuternicirii tinerilor și femeilor ca agenți de consolidare și susținere a păcii în regiunea Sahel”, Comisia organizând o întâlnire pe tema “Finanțării dimensiunii de gen a consolidării păcii” și că tema a fost inclusă și în dezbaterea deschisă a Consiliul de Securitate privind “Tineretul, pacea și securitatea”.

Reprezentantul Permanent al României a menționat că dialogul cu societatea civilă și organizațiile de femei în timpul vizitelor sale de lucru în regiunile Sahel și Africa de Vest, desfășurate în calitate de președinte al PBC, i-a oferit o înțelegere globală a importanței implicării active a femeilor în toate procesele de pace și la nivelul societății, pentru a asigura pacea de lungă durată. Constatând că femeile și fetele sunt afectate în mod diferit de efectele conflictelor, acesta a subliniat necesitatea de a facilita accesul acestora la educație, informare și protecție socială și de a asigura implicarea lor în procesele politice, inclusiv prin punerea în aplicare a unor cote echitabile de gen pentru procesele electorale și pozițiile decizionale, și accesul acestora pe piața economică, deoarece acestea sunt condiții esențiale pentru consolidarea păcii.

Ambasadorul Jinga a declarat că în România egalitatea între sexe este atât o valoare, cât și un obiectiv și că egalitatea între femei și bărbați pe piața muncii și implementarea în legislația internă a Convenției de la Istanbul reprezintă zone de prioritate pentru țara noastră. El a subliniat că ,,Pe baza unei înțelegeri cuprinzătoare a corelației dintre participarea femeilor la operațiunile de pace și consolidarea păcii, femeile reprezintă 16,4% din personalul militar românesc desfășurat în cadrul operațiunilor de pace, procent mai mare decât obiectivul stabilit de 16% pentru 2019 și media de 13,4% la nivelul ONU, iar autoritățile române continuă să urmărească acest obiectiv”.

De asemenea, demnitarul român a subliniat importanța implicării întregii societăți în creșterea rolului femeilor în procesul de consolidare a păcii, reamintind, în acest context, campania HeForShe și implicarea Președintelui României în această inițiativă.

În după-amiaza aceleiași zile, ambasadorul Ion Jinga a participat, în calitatea sa de vicepreședinte al PBC la Dialogul Interactiv Informal dintre Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și PBC pe regiunea Sahel, înainte de vizita celor 15 membri ai Consiliul de Securitate din regiune, începând cu data de 21 martie 2019. Cu acest prilej, Reprezentantul Permanent al României a declarat că, în contextul deteriorării situației de securitate în Burkina Faso și a progresului insuficient al procesului de pace în Mali, România susține angajamentul său față de eforturile de menținere a păcii din regiune, inclusiv prin furnizarea a 4 elicoptere misiunii ONU de menținere a păcii din Mali (MINUSMA). El a subliniat, de asemenea, necesitatea de a adopta o abordare bazată pe realitățile de la fața locului, reamintind vizitele pe care le-a întreprins în 2018 în Ciad, Gambia, Burkina Faso, Coasta de Fildeș și Senegal.

El a subliniat importanța asigurării unei cooperări eficiente și a coordonării eforturilor între Uniunea Europeană, Uniunea Africană și Organizația Națiunilor Unite și a subliniat contribuția semnificativă a Comisiei Europene, care a oferit între 2014 și 2020 4 miliarde de euro pentru dezvoltarea regiunii.

În cele din urmă, Reprezentantul Permanent al României la Organizația Națiunilor Unite a sugerat membrilor Consiliului de Securitate să abordeze o serie de elemente esențiale în eforturile de menținere a păcii în regiune în timpul vizitei lor în Mali și Burkina Faso, și anume: combaterea radicalizării tinerilor, consolidarea rolul femeilor în procesul de luare a deciziilor, prevenirea plecării autorităților locale din zonele lor, care ar putea crea un vid de putere pentru extremiști, consolidarea forțelor de poliție din Mali pentru a le permite să intervină în mod eficient în zonele de instabilitate create de atacurile teroriste, operaționalizarea forței militare G5 din Sahel și asigurarea responsabilității naționale în toate fazele procesului de consolidare a păcii.

Continue Reading

ROMÂNIA

Discurs al președintelui României la AmCham EU. Klaus Iohannis face apel la UE ”să își adapteze politica comercială pentru a apăra interesele noastre strategice”, invocând o relație de interdependență între securitatea și prosperitatea Europei și SUA

Published

on

@Administrația Prezidențială

Corespondență din Bruxelles 

Relația transatlantică este un proiect de pace, prosperitate și libertate fără precedent în istoria modernă, o ancoră de stabilitate globală și motorul prosperității noastre comune, o Europă puternică, unită și cu o economie de succes rămânând o necesitate pentru Statele Unite, a declarat președintele României Klaus Iohannis în cadrul discursului său susținut la conferința ”Relația transatlantică în derivă? Uniunea Europeană, Statele Unite și Organizația Mondială a Comerțului într-o nouă lume”, organizată la Bruxelles de AmCham EU. 

Șeful statului a completat că ”securitatea și prosperitatea Europei nu pot fi separate de securitatea și prosperitatea Americii”.

Semnalând schimbările profunde care au loc la nivel global, Klaus Iohannis a invocat nevoia de Uniunea Europeană să își adapteze politica comercială pentru ”a apăra interesele naostre strategice și pentru a reflecta noile realități din economia globală, inclusiv pe fondul situațiilor care implică practici anticoncurențiale”.

Redăm mai jos discursul integral al președintelui Klaus Iohannis:

”Excelențe,

Doamnelor și domnilor,

Îmi face o deosebită plăcere să fiu oaspete al Camerei de Comerț Americane din Europa și să mă adresez acestui distins auditoriu.

Vreau să încep prin a evidenția rolul important al AmCham în sprijinirea cooperării transatlantice.

O cooperare transatlantică puternică a fost dintotdeauna și va rămâne o condiție esențială a prosperității pentru economiile noastre și pentru cetățenii noștri. Parteneriatul transatlantic rămâne relația strategică esențială pe arena globală. Împreună, țările noastre reprezintă de departe grupul de țări cu cea mai mare influență din lume. Ceea ce nu ar trebui să reprezintă, însă, un motiv de delăsare.

România este pe deplin dedicată unei relații transatlantice puternice, cooperării strânse între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, precum și între Uniunea Europeană și NATO. Ca Partener Strategic al Statelor Unite, România consideră că mandatul său la conducerea Consiliului UE reprezintă o oportunitate de a promova o agendă pozitivă de cooperare între Uniunea Europeană și Statele Unite.

Distinși invitați,

Relația transatlantică este un proiect de pace, prosperitate și libertate fără precedent în istoria modernă, o ancoră de stabilitate globală și motorul prosperității noastre comune. O Europă puternică, unită și cu o economie de succes rămâne o necesitate pentru Statele Unite. Securitatea și prosperitatea Europei nu pot fi separate de securitatea și prosperitatea Americii.

Relația economică dintre Statele Unite și Europa este cea mai cuprinzătoare și cea mai importantă din lume.

Anual, au loc schimburi comerciale de aproximativ un trilion de dolari în bunuri și servicii pe relația transatlantică, ceea ce înseamnă aproape o treime din întregul comerț global. Aceste schimburi comerciale creează locuri de muncă pe ambele maluri ale Oceanului Atlanticul – în jur de 7 milioane de locuri de muncă în Statele Unite și 5 milioane în Uniunea Europeană.

Mai simplu spus, Europa este bună pentru afacerile americane și ne bucură să constatăm acest lucru. Peste 70% din investițiile străine directe din Statele Unite provin din Europa. Avem un parteneriat de comerț corect echilibrat, care funcționează pentru ambele părți.

Este adevărat că UE exportă mai multe bunuri în SUA decât importă, dar situația se compensează când vine vorba de servicii. Fiecare parte beneficiază de avantaje competitive, dar împreună suntem, cu siguranță, mai puternici decât suma părților.

Doamnelor și domnilor,

România consideră că multilateralismul și respectarea normelor de drept internațional reprezintă pietre de temelie importante pentru securitatea și prosperitatea noastră colectivă. Avem acum nevoie de acestea ele mai mult decât oricând, mai ales pentru că suntem nevoiți să gestionăm o lume in schimbare. Acolo unde sunt necesare ajustări, trebuie să căutăm, pe cât posibil, să operăm în cadrul instituțional deja existent.

Sistemul comercial multilateral reglementat, guvernat de Organizația Mondială a Comerțului (OMC), stă la baza prosperității în Europa, în SUA și peste tot în lume. Cu toate acestea, este, într-adevăr, nevoie de schimbare.

Din punctul său de vedere, UE va trebui să își adapteze politica comercială pentru a apăra interesele noastre strategice și pentru a reflecta noile realități din economia globală, inclusiv pe fondul situațiilor care implică practici anticoncurențiale.

România sprijină modernizarea OMC. Este nevoie de mai multă transparență și de stabilirea unor mecanisme care să abordeze, în faze incipiente, tensiunile comerciale dintre parteneri. Această muncă nu este deloc ușoară, dar rămâne esențială și poate da rezultate mult mai bune în contextul unui efort conjugat cu Statele Unite și cu alți parteneri cu viziuni asemănătoare.

Dialogul transatlantic strategic referitor la comerț, inclusiv în contextul unui viitor parteneriat pentru comerț și investiții, trebuie să continue într-o manieră constructivă și pozitivă.

Dragi prieteni,

Nu trebuie să uităm niciodată care ne sunt interesele. Cred că este nevoie de o reînnoire a angajamentului SUA în Europa în domenii strategice precum energia, noile tehnologii și infrastructura critică. De asemenea, este nevoie să întărim cooperarea în domeniul securității cibernetice și în ceea ce privește viitorul infrastructurii noastre digitale.

Trebuie să luăm măsuri suplimentare pentru a sprijini antreprenoriatul și competitivitatea întreprinderilor noastre mici și mijlocii, ca strategie de creștere pe termen lung. Antreprenorii au un rol crucial în dezvoltarea competitivității economice de mâine.

Este nevoie, de asemenea, de o intensificare a cooperării strategice în domeniul energiei. SUA poate juca un rol esențial în ceea ce privește securitatea energetică a continentului nostru. Companiile americane au pornit o veritabilă revoluție energetică în America, iar aceasta evoluție se poate dovedi esențială pentru securitatea energetică a Europei din perspectiva opțiunilor energetice ale regiunii.

Încurajez companiile americane să își îndrepte atenția serios și pe termen lung înspre omoloagele lor din Europa și către oportunitățile de afaceri de pe această coastă a Oceanului Atlantic.

În acest context, vreau să amintesc Summitul Inițiativei Celor Trei Mări, pe care l-am găzduit la București în 2018.

Inițiativa a pus bazele unui angajament al Europei Centrale și de Est cu UE și SUA cu scopul promovării interconectivității regionale în energie, transport și sectorul digital.

Salutăm inițiativele de afaceri și de investiții din regiune, care pot promova în continuare creșterea economică și vor crea parteneriate pe termen lung între țările noastre.

Doamnelor și domnilor,

Nu putem nega faptul că au loc schimbări profunde la nivel global. Peste tot in lume, noi actori își fac apariția, modalitățile de a face comerț se schimbă, se conturează noi dinamici demografice. Ne confruntăm cu provocări serioase precum schimbările climatice, fenomenul migrației, terorismul și populismul. În plus, noi tehnologii ne afectează viața de zi cu zi, iar geopolitica pare să joace un rol mult mai important acum decât în trecutul recent, de la Războiul Rece încoace.

În confruntarea cu aceste dificultăți, nu trebuie să uităm însă ceea ce ne leagă, dar și faptul că unele provocări cu care ne confruntam ar putea fi transformate în oportunități.

Un astfel de exemplu este domeniul securității și apărării. Acest domeniu devine tot mai important într-o lume marcată de instabilitate crescută și de provocări de securitate, care pot afecta negativ economiile noastre.

Dificultăți economice reale sunt resimțite de prea mulți cetățeni, de pe ambele maluri ale Atlanticului. Trebuie să acționăm împreună și să arătăm că există un viitor pentru toți și că nimeni nu va fi lăsat în urmă.

Schimbările accentuate aduse de economia globală afectează anumite categorii vulnerabile ale societăților noastre și în special lucrătorii din clasa mijlocie. Trebuie să fim conștienți de dificultățile lor și să fim pregătiți să luăm decizii îndrăznețe pentru a asigura viitorul nostru comun. Ar trebui avute în vedere politici și măsuri mai apropiate de cetățenii noștri și de nevoile lor. Aș vrea să punctez importanța crucială a investiției în tinerii noștri, pentru a-i ajuta să deprindă abilitățile necesare pentru adaptarea la această lume aflată în continuă schimbare.

Doamnelor și domnilor,

Dragi prieteni,

Ne vom confrunta în continuare cu provocări și dificultăți, dar eu cred cu tărie că împreună vom putea depăși orice obstacol, cu puțină înțelepciune și moderație colectivă.

Strânsa noastră alianță politică, economică și strategică este rezultatul intereselor noastre comune din istoria noastră recentă, dar ceea ce ne leagă cu adevărat este împărtășirea acelorași valori.

Doresc să felicit AmCham UE pentru efortul său continuu de a investi în viitorul relației transatlantice. Fiți siguri că nu veți fi dezamăgiți!

Vă mulțumesc foarte mult!”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Omagiu pentru ”măreția și anvergura” lui Nursultan Nazarbayev: Capitala Kazahstanului, Astana, va fi redenumită după numele său

Published

on

© Akorda.kz/ Kazakhstan Presidency

Parlamentul Kazahstanului a aprobat miercuri propunerea noului preşedinte, Kasîm-Jomart Tokaev, de a redenumi capitala ţării, transmite AFP, care preia agenţia de presă oficială Kazinform, citată de Agerpres.

Oraşul Astana se va numi pe viitor Nursultan – prenumele fostului preşedinte Nazarbayev, care a demisionat marţi, după 30 de ani la conducerea ţării.

Tokaev a subliniat în discursul său cu ocazia învestiturii că decizia lui Nursultan Nazarbayev de a se retrage din funcţie reprezintă “o dovadă a măreţiei sale de om politic de nivel mondial şi anvergură istorică”.

Nursultan Nazarbayev și-a anunțat marți demisia din funcția de președinte al țării, decizie care a intrat în vigoare la o zi distanță.

Decizia redenumirii capitalei apare în condițiile în care Nazarbayev este cel care a decis mutarea capitalei țării de la Alma Ata la Astana la 10 decembrie 1997, un oraș transformat complet prin decizia președintelui de a investi în dezvoltarea infrastructurii și potențialului economic al acestuia.

Cunoscut ca ,,papa” de mulți kazahi, Narzabayev, în vârstă de 78 de ani și apparatchik al partidului comunist, a condus vasta națiune din Asia Centrală, bogată în petrol și gaze, din 1989, când era încă parte a Uniunii Sovietice.

Deși a decis să plece de la conducerea statului, Nazarbayev, un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, a declarat că va continua în funcţia de preşedinte al Consiliului de Securitate precum şi în cea de lider al partidului Nur Otan, gruparea dominantă din parlament. În iulie 2018, Nazarbayev s-a autoproclamat președinte al Consiliului de Securitate pe viață. Decretul prezidențial a conferit Consiliului de Securitate puteri constituționale semnificative, care îi vor permite lui Nazarbayev să-și mențină puterea chiar dacă părăsește prima funcție în stat.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending