Connect with us

INTERNAȚIONAL

SUA reafirmă sprijinul pentru Polonia în fața ”exploatării cinice a migranților de către regimul Lukașenko”, acuzat că urmărește ”distragerea atenției de la activitățile Rusiei la granița cu Ucraina”

Published

on

© colaj foto (European Union, 2021/ US Department of State - Flickr)

Statele Unite reafirmă sprijinul pentru Polonia în fața ”exploatării cinice a migranților vulnerabili de către regimul Lukașenko”, i-a transmis secretarul de stat american, Antony Blinken, omologului său polonez, Zbigniew Rau, într-o convorbire telefonică.

Cei doi au condamnat cu fermitate ”instrumentalizarea migranților vulnerabili și i-au solicitat lui Lukașenko să abordeze cauzele impunerii sancțiunilor de către Occident, și anume încălcarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ale poporului belarus.”

”Acțiunile regimului Lukașenko amenință securitatea, semănând dezbinare și având ca scop distragerea atenției de la activitățile Rusiei la granița cu Ucraina”, este semnalat într-un comunicat al Departamentului de Stat al SUA.

De altfel, secretarul de stat american, Antony Blinken, și omologul francez, Jean-Yves Le Drian au discutat sâmbătă despre ” îngrijorătoarea activitate militară rusă în Ucraina și în apropierea acesteia” și despre ”angajamentul continuu și ferm față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, al cărei ministru de externe urmează să aibă luni, la Bruxelles, o discuție cu secretarul general la NATO, Jens Stoltenberg. 

Un mesaj similar a venit și din partea Uniunii Europene care, prin vocea Înaltului Reprezentat al UE, Josep Borrell, a criticat situația actuală și a cerut Minskului să nu mai folosească ”oamenii pe post de arme.

De mai multe zile, mii de migranţi din terţe ţări sunt blocaţi în tabere improvizate în pădure la frontiera cu Polonia în timp ce temperaturile se apropie de pragul îngheţului, potrivit Agerpres

Mulţimi de migranţi s-au adunat şi la graniţele cu Lituania şi Letonia, în căutarea unei căi de intrare pe teritoriul Uniunii Europene. Acesta este motivul pentru care țările baltice au reacționat printr-o poziție comună, trăgând un semnal de alară cu privire la escaladarea deliberată a atacului hibrid al regimului de la Minsk, ce ar putea duce la ”provocări şi incidente serioase, care ar putea să se extindă şi în sfera militară.”

În acest context, premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a anunțat că poartă discuţii cu ”Letonia şi în special cu Lituania, dacă să declanşăm procedura prevăzută în articolul 4 al Tratatului NATO”, considerând că este ”nevoie de paşi concreţi şi de angajamentul întregii Alianţe.”

Într-o discuție la telefon cu președintele Andrzej Duda, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a acuzat Belarusul că recurge la o ”tactică hibridă inacceptabilă”, folosindu-se de migranți la granița cu Polonia, stat membru UE și NATO, și și-a exprimat solidaritatea cu toți aliații din regiune.

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a fost acuzat de orchestrarea crizei migranţilor la frontiera de est a UE ca represalii la sancţiunile impuse de Bruxelles regimului său. El ar fi autorizat persoane din zone de criză să vină la Minsk cu avionul pentru ca apoi să-i redirecţioneze către ţările membre ale UE de la frontiera cu Belarus.

Miniștrii afacerilor externe din UE vor avea luni o întrevedere în cadrul căreia se așteaptă ca sancțiunile împotriva Belarusului să fie extinse, dând curs invitației lansate de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen

Un prim pas de sancționare a acestui ”atac hibrid” condamnat de Joe Biden și Ursula von der Leyen a fost adoptat marți de statele membre, suspendând parțial aplicarea acordului UE-Belarus privind facilitarea eliberării vizelor.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

”Cereale din Ucraina”: Volodimir Zelenski a inițiat un program umanitar internațional pentru combaterea crizei alimentare globale

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dat startul, sâmbătă, programului umanitar “Cereale din Ucraina”, în cadrul Summit-ul internațional privind securitatea alimentară de la Kiev, la care au participat, direct și online, reprezentanți din aproape 30 de țări și organizații internaționale.

Reuniunea a avut loc în ziua comemorării Holodomorului – când, în urmă cu 90 de ani, foametea a fost folosită ca armă de către Uniunea Sovietică împotriva poporului ucrainean.

Acest program umanitar inițiat de liderul de la Kiev prevede achiziționarea de către parteneri a produselor alimentare de la producătorii ucraineni și trimiterea lor în țările din Africa și Asia care se află în pragul foametei. Acest lucru va permite organizarea sprijinului internațional pentru agricultura ucraineană, protejarea suprafețelor cultivate, susținerea producției, îmbunătățirea lanțurilor de aprovizionare și găsirea unor clienți internaționali care să garanteze achiziționarea de produse alimentare ucrainene.

În discursul său de deschidere, Zelenski a subliniat că Ucraina a este în mod tradițional unul dintre cei mai mari exportatori de alimente din lume.

„Anul acesta, din păcate, este diferit. Trupele rusești au înconjurat porturile ucrainene. Au blocat exportul alimentelor noastre. Au adus lumea în pragul foametei. Au provocat o criză alimentară. Creșterea rapidă a prețului produselor subminează securitatea economică a oamenilor obișnuiți, bunăstarea a milioane de familii, stabilitatea internă și securitatea regională. Protestele în masă din cauza creșterii prețurilor la alimente, îngrășăminte și combustibili amenință multe țări și societăți”, a declarat președintele ucrainean.

Șeful statului a declarat că Ucraina își amintește bine ce înseamnă foamea, deoarece în timpul Holodomorului, care a fost organizat împotriva ucrainenilor de către regimul totalitar stalinist în 1932-1933, potrivit diferitelor estimări, între patru și opt milioane de oameni au pierit. Potrivit acestuia, Ucraina va depune toate eforturile pentru ca un astfel de lucru să nu se mai întâmple în nicio țară din lume. El i-a îndemnat, astfel, pe participanții la summit să facă tot posibilul pentru a preveni răspândirea crizei alimentare.

„Obiectivul nostru este ambițios și specific – să salvăm de la foamete cel puțin 5 milioane de oameni. Pe această cale, Ucraina a făcut deja primii pași – a trimis primele nave. La mijlocul lunii noiembrie – 27.000 de tone de grâu pentru Etiopia. Un alt vas este încărcat astăzi. Și asta înseamnă alte 30.000 de tone de grâu pentru oamenii din Etiopia. Alte trei nave se îndreaptă în prezent spre porturile din Ucraina pentru încărcare. Acestea vor livra peste 80.000 de tone de grâu alimentar către țările care au cea mai mare nevoie de el”, a declarat Zelenski.

Acesta a precizat că până la sfârșitul primăverii viitoare sunt planificate cel puțin 60 de nave care vor fi trimise din porturile ucrainene în cadrul programului “Grâne din Ucraina”.

„Ucraina, în calitate de unul dintre garanții securității alimentare globale, va continua să își aducă contribuția sa cheie. În ciuda războiului. În ciuda oricăror provocări. Ucraina își va îndeplini obligațiile sale de export în ceea ce privește furnizarea de cereale și alte produse alimentare pe piața globală”, a declarat președintele.

Șiderul de la Kiev a mai precizat că, în ziua lansării, 20 de țări s-au alăturat programului „Cereale din Ucraina” și a invitat și alte țări și întreprinderi responsabile din punct de vedere social să se alăture acestui program.

Președintele a sugerat, de asemenea, crearea unei noi instituții internaționale cu sediul la Kiev sau Odesa, care va deveni un nou instrument eficient și eficace de prevenire a crizelor globale și de răspuns rapid la acestea.

„Sunt sigur, vom putea obține rezultate și depăși toate amenințările doar uniți, doar împreună. Putem învinge doar împreună. Ucraina și lumea civilizată fără război, fără terorism, fără foamete”, a mai declarat Zelenski.

Continue Reading

NATO

Zece avioane de luptă ale Forțelor Aeriene ale Italiei și Spaniei au aterizat în România pentru a proteja spațiul aerian al NATO la Marea Neagră

Published

on

© MApN

Patru aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene și șase avioane CF-18 Hornet ale Forțelor Aeriene Spaniole au aterizat vineri, 25 noiembrie, în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, județul Constanța și în Baza 86 Aeriană de la Borcea, pentru a participa la misiuni de poliție aeriană și vigilență aeriană întărită sub comanda, informează Forțele Aeriene Române într-un comunicat.

Detașamentul italian, format din aproximativ 150 de militari (piloți și personal tehnic) și aeronave Eurofighter Typhoon, va executa, împreună cu militarii Forțelor Aeriene Române, misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO, pentru șase luni.

Detașamentul italian înlocuiește detașamentul canadian, format din 180 de militari şi șase aeronave CF-18 Hornet, care a executat misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO timp de patru luni.

Precedenta misiune a forțelor canadiene s-a încheiat la începutul anului 2021, acestea fiind înlocuite atunci de aeronavele forțelor aeriene spaniole. Forțele Aeriene Spaniole s-au aflat în premieră în România în prima parte a anului trecut

Acum, noul detașament spaniol (piloți și personal tehnic) și aeronavele CF-18 Hornet vor executa, împreună cu militarii Forțelor Aeriene Române, misiuni de Vigilență Aeriană Întărită (enhanced Vigilance Activity) sub comandă NATO, pentru patru luni.

Continue Reading

NATO

Ministeriala NATO de la București: Șeful diplomației SUA se va întâlni cu Klaus Iohannis, Nicolae Ciucă și Bogdan Aurescu

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Secretarul de stat american Antony Blinken se va deplasa la București, România, în perioada 28-30 noiembrie, unde va participa la reuniunea miniștrilor de externe ai NATO și va avea întâlniri cu președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă, ministrul de externe Bogdan Aurescu, dar și cu secretarul general al NATO și cu ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, a informat vineri Departamentul de Stat într-un comunicat.

Reuniunea miniștrilor de externe ai NATO se va axa pe războiul Rusiei împotriva Ucrainei, pe punerea în aplicare a noului Concept strategic al NATO, inclusiv pe provocările din partea Republicii Populare Chineze, pe securitatea energetică, pe protecția infrastructurilor critice și pe eforturile NATO de dezvoltare a capacităților și de consolidare a rezilienței în Bosnia și Herțegovina, Georgia și Moldova.

“În timp ce se va afla la București, secretarul Blinken și prim-ministrul român Nicolae Ciucă vor vizita expoziția – We the People – 25 de ani de parteneriat strategic – care celebrează momentele cheie ale parteneriatului dintre SUA și România începând cu 1997. Secretarul Blinken va avea întâlniri separate cu președintele României, Klaus Iohannis, cu ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, și cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și va participa la un dineu de lucru cu ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba”, a declarat Ned Price, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat.

Prin prezența sa la reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la București, Blinken va deveni primul șef al diplomației americane care va efectua o vizită în România după 17 ani, aceasta coincizând și cu aniversarea, anul acesta, a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România – SUA.

Precedenta vizită la nivel de secretar de stat al SUA a fost efectuată în 2005, de Condoleezza Rice. De atunci, întrevederile între miniștrii români de externe și cei americani au avut loc la Washington, la Bruxelles, în marja reuniunilor NATO, și la Adunarea Generală a ONU.

În schimb, ministrul de externe Bogdan Aurescu a fost primit la Departamentul de Stat doi ani consecutivi, 2020 și 2021, de fostul de secretar de stat Mike Pompeo și de actualul șef al diplomației americane, Antony Blinken. De altfel, Blinken a mai efectuat o vizită în România în 2016, în perioada în care era secretar de stat adjunct al SUA.

Reuniunea din 29 şi 30 noiembrie a miniştrilor de externe din NATO este prima de acest fel pe care România o găzduieşte, după ce a organizat Summitul Alianţei în 2008.

Reuniunea va cuprinde patru sesiuni referitoare la implementarea deciziilor luate la summitul NATO de la Madrid, la războiul din Ucraina, securitatea energetică şi parteneri.

Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Finlanda, Suedia şi Bosnia şi Herţegovina au fost invitate să participe la reuniunea miniştrilor de externe din ţările NATO.

Reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la București va fi prima de acest fel după summitul NATO de la Madrid din luna iunie, când liderii aliați au adoptat noul Concept Strategic al Alianței.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

INTERNAȚIONAL9 hours ago

”Cereale din Ucraina”: Volodimir Zelenski a inițiat un program umanitar internațional pentru combaterea crizei alimentare globale

ROMÂNIA14 hours ago

Marcel Ciolacu a fost numit vicepreședinte al Internaționalei Socialiste la nivelul Europei Centrale și de Est

U.E.14 hours ago

Franța și Irlanda, pas important în construirea Interconectorului Celtic. Comisarul pentru energie: Proiectul este de o importanță capitală

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană înființează un număr de telefon al UE destinat victimelor violenței împotriva femeilor

ROMÂNIA18 hours ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea NATO de la București, o expresie a solidarității Aliate cu statele Flancului Estic și o reconfirmare a importanței strategice a României și a Mării Negre

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Ursula von der Leyen a discutat cu Zelenski despre sprijinul de urgență al UE pentru reluarea alimentării cu energie electrică. 40 de generatoare de mare putere din rezerva rescEU din România vor ajunge în Ucraina

ROMÂNIA19 hours ago

Secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a reafirmat, la Kiev, determinarea României de a oferi asistență Ucrainei „atât timp cât va fi necesar”

ROMÂNIA19 hours ago

Lucian Bode, la Bruxelles: Trebuie să avem o abordare europeană unitară asupra migrației. Traficul de migranți, prioritatea principală

NATO1 day ago

Zece avioane de luptă ale Forțelor Aeriene ale Italiei și Spaniei au aterizat în România pentru a proteja spațiul aerian al NATO la Marea Neagră

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

U.E.2 days ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis pledează pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic și anunță reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Ursula von der Leyen, încrezătoare că împreună putem ”reafirma ce înseamnă să fii european”: Cei care au luptat pentru libertate nu vor accepta robia unui trecut hidos

NATO2 days ago

Stoltenberg le va cere Aliaților, la București, să facă „mai mult” pentru Ucraina: Șansele pentru o soluție pașnică cresc în funcție de ce se întâmplă pe câmpul de luptă

NATO3 days ago

Bogdan Aurescu: Vreme de trei zile România va fi capitala diplomatică europeană și euroatlantică, găzduind reuniunile miniștrilor de externe NATO și liderilor de la München

NATO3 days ago

CEO-ul Leviatan Design: Digitalizarea companiei este aliniată la standardele UE și pornește de la nevoia de a oferi predictibilitate privind calitatea produselor oferite

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis: Este posibil să avem un vot privind aderarea României la Schengen pe data de 8 decembrie. Suntem pregătiți să găsim soluții și să avem un vot

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Klaus Iohannis reiterează că România sprijină R. Moldova în criza energetică: Avem nevoie de interconectări directe mai multe și mai bune

Daniel Buda3 days ago

Daniel Buda cere Comisiei Europene flexibilizarea Directivei privind conservarea habitatelor: Fermierii din întreaga UE sunt afectați de prezența marilor prădători

Team2Share

Trending