Letonia și Estonia s-au retras jos din grupul de cooperare format din China și din peste alte 12 țări din Europa Centrală și de Est, călcând astfel pe urmele Lituaniei, care a luat o decizie similară anul trecut, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Declarațiile Chinei de prietenie ”fără frontiere” cu președintele rus Vladimir Putin, care a pornit un război împotriva vecinului suveran și independent, Ucraina, sunt în antiteză cu principiile națiunilor baltice, care au un istoric traumatizant în relațiile cu Rusia, care aspiră la refacerea granițelor de dinainte de destrămarea Uniunii Sovietice.

În privința Lituaniei, decizia a venit și în urma hotărârii de a-și consolida relațiile diplomatice cu Taiwanul, fapt ce a dus la o ciocnire comercială, China luând decizia de a bloca mărfurile lituaniene la vamă.

Beijingul nu a comentat încă faptul că Tallinn și Riga au respins acest format, ce s-a aflat sub presiuni din ce în ce mai mari, China fiind criticată pentru faptul că urmărește să răspândească dezbinarea în Uniunea Europeană, informează Politico Europe.

”Estonia a decis că nu va mai participa la platforma de cooperare între țările din Europa Centrală și de Est și China. Estonia va continua să depună eforturi pentru a avea relații constructive și pragmatice cu China, ceea ce include promovarea relațiilor UE-China în conformitate cu ordinea internațională bazată pe reguli și cu valori precum drepturile omului”, a declarat guvernul de la Tallinn.

Acesta a adăugat că Estonia ”nu a participat la nicio reuniune a formatului după summitul din februarie, de anul trecut”.

”Având în vedere prioritățile actuale ale politicii externe și comerciale letone, Letonia a decis să înceteze participarea sa în cadrul grupului de cooperare dintre țările din Europa Centrală și de Est și China”, a anunțat, la rândul său, Ministerul leton de Externe, care a detaliat că participarea la acest grup ”nu mai este în concordanţă cu obiectivele noastre strategice în contextul internaţional actual”.

”Letonia va continua să depună eforturi pentru relații constructive și pragmatice cu China, atât la nivel bilateral, cât și prin intermediul cooperării UE-China bazate pe beneficii reciproce, pe respectarea dreptului internațional, a drepturilor omului și a ordinii internaționale bazate pe reguli”, a adăugat acesta.

Nouă din cele 27 de țări ale UE au rămas în clubul pe care Beijingul l-a înființat în 2012: Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Grecia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Cinci țări din afara UE sunt, de asemenea, membre: Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia.

UE are, de asemenea, calitatea de observator în cadrul reuniunilor.

Lansările de rachete chineze în jurul Taiwanului constituie o acțiune nejustificată și disproporționată, Statele Unite transmițând Chinei în mod clar că nu cauză să provoace o criză, a afirmat vineri secretarul de stat american, Antony Blinken, informează Reuters şi AFP, citate de Agerpres.

Într-o conferinţă de presă în marja Forumului regional al ASEAN de la Phnom Penh, Blinken a spus că Statele Unite nu se vor lăsa provocate de China şi că Washingtonul este profund îngrijorat de situaţia legată de Taiwan, adăugând că ”nu a existat niciun pretext” pentru Beijing pentru a iniţia exerciţii militare în strâmtoarea Taiwan.

Oficialul american a dat asigurări că țara sa nu va recurge la măsuri care să escaladeze situația. ”Am spus tot timpul că diferenţele dintre continent şi Taiwan trebuie să fie soluţionate în mod paşnic, nu prin forţă. Ultimul lucru pe care ţările din regiune îl vor este să vadă diferenţele rezolvate prin forţă”, a punctat Blinken.

”Aceste provocări reprezintă o escaladare importantă. Puteţi vedea cum Beijingul a încercat să schimbe status quo-ul cu privire la Taiwan de ceva timp (…) Acum, ei desfăşoară acţiuni periculoase la un nou nivel”, a insistat Antony Blinken.

”China a ales să suprareacţioneze şi să utilizeze vizita doamnei Pelosi ca un pretext. Realitatea este că vizita sa a fost paşnică. Nu există nicio justificare pentru acest răspuns militar extrem, disproporţionat şi care alimentează escaladarea. Noi am anticipat că R.P. Chineză va reacţiona în această manieră”, a continuat secretarul de stat american.

Citiți și:

Nancy Pelosi transmite Chinei că SUA nu vor permite izolarea internațională a Taiwanului

Începând de joi, China organizează manevre militare de amploare, mobilizând avioane, nave şi rachete balistice în şase sectoare din jurul insulei Taiwan, ca răspuns ca la vizita în insulă, în această săptămână, a preşedintei Camerei Reprezentanţilor a Congresului SUA, Nancy Pelosi.

Președinta Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi, a promis că SUA nu vor permite Chinei să izoleze Taiwanul, la încheierea vineri a turneului său în Asia, pe fondul unei avalanșe de exerciții militare chinezești care au dus la creșterea temerilor legate de un conflict în regiune, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Călătoria scurtă și neanunțată a lui Pelosi în această săptămână în Taiwan a adus în prim-plan tensiunile crescânde dintre Washington și Beijing și impactul deteriorării relațiilor asupra aliaților SUA care sunt dependenți economic de China.

Beijingul își afirmă suveranitatea asupra Taiwanului, o democrație autonomă cu peste 23 de milioane de locuitori, încercând să excludă insula din afacerile globale, prin alegerea partenerilor săi diplomatici și reacționând cu furie la schimburile dintre Taipei și oficialii străini.

China „poate încerca să împiedice Taiwanul să viziteze sau să participe în alte locuri, dar nu va izola Taiwanul”, a declarat Pelosi la Tokyo, adăugând că Beijingul nu poate dicta cine poate vizita insula. „Ei nu ne fac programul de călătorie, guvernul chinez nu face acest lucru”, a spus aceasta. „ Am avut vizite la nivel înalt, ale senatorilor în primăvară, în mod bipartizan (…) şi nu îi vom lăsa să izoleze Taiwanul”, a mai adăugat Pelosi.

Partidul Comunist Chinez (PCC) afirmă că problemele legate de Taiwan sunt afaceri interne ale Chinei, dar vizita lui Pelosi a subliniat îngrijorarea generală a aliaților asiatici ai Statelor Unite cu privire la un conflict în Strâmtoarea Taiwan, din cauza proximității lor și a rolului vital al coridorului în comerț.

Preocupările Japoniei cu privire la o potențială acțiune militară chineză împotriva Taiwanului – care se află la mai puțin de 100 de mile de punctul cel mai vestic al Japoniei – au modelat cheltuielile de apărare și calculele diplomatice ale Tokyo-ului.

Joi, ca parte a exercițiilor militare anunțate de Beijing ca răspuns la călătoria lui Pelosi la Taipei, cinci dintre rachetele balistice chinezești au aterizat pentru prima dată în zona economică exclusivă (ZEE) a Japoniei, una dintre ele căzând la doar 50 de mile de Yonaguni, cea mai vestică insulă locuită a Japoniei. Vineri, prim-ministrul japonez Fumio Kishida a condamnat aceste acțiuni și a cerut Chinei să oprească exercițiile.

„Am informat-o pe președinta Pelosi că faptul că rachetele balistice ale Chinei au aterizat în apropierea apelor japoneze, inclusiv a ZEE, amenință siguranța și securitatea noastră națională”, a declarat Kishida. „Am confirmat, de asemenea, continuarea cooperării strânse pentru a menține pacea și stabilitatea în Strâmtoarea Taiwan”, relatează The Washington Post.

La Taipei, Ministerul Apărării a declarat că navele de război și avioanele militare chineze au trecut vineri linia mediană, marcând a treia oară în această săptămână când Beijingul a ignorat granița maritimă neoficială dintre Taiwan și China. Ministerul a declarat că a desfășurat avioane, nave și sistemul său de rachete terestre pentru a monitoriza situația.

„Fie că este vorba de lansarea de rachete balistice sau de traversarea deliberată a liniei mediane a strâmtorii, exercițiile militare ale PCC sunt extrem de provocatoare”, a afirmat ministerul într-o declarație. „[Vom] urma principiul de a ne pregăti pentru război, mai degrabă decât de a căuta un război. Militarii și civilii vor lucra împreună pentru a ne apăra suveranitatea și securitatea națională”.

De asemenea, într-un discurs de joi, președintele Tsai Ing-wen a declarat că Taiwanul va rămâne responsabil, rațional și calm în fața „amenințării fără precedent”.

„Vreau să le cer concetățenilor mei să fie siguri că guvernul nostru răspunde cu mână fermă”, a declarat Tsai, adăugând că aeroporturile și porturile maritime continuă să funcționeze normal, iar economia rămâne stabilă. 

Totodată, premierul taiwanez Su Tseng-chang a catalogat China drept un „vecin rău care își flexează mușchii la ușa noastră” prin acțiuni care „sabotează în mod arbitrar” una dintre cele mai aglomerate căi navigabile din lume.

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat vineri, într-o conferință de presă în Cambodgia, că tirul de rachete efectuat de China în jurul Taiwanului reprezintă o escaladare semnificativă, fără nicio justificare posibilă, informează Agerpres. Administrația Biden a subliniat săptămâna aceasta că deplasarea lui Pelosi nu a semnalat nicio schimbare în politica americană de lungă durată, care recunoaște – fără a aproba – pretențiile Beijingului asupra Taiwanului.

De altfel, Pelosi a dat asigurări că turneul în regiune „nu a vizat schimbarea statu-quo-ului aici în Asia, nici schimbarea statu-quo-ului în Taiwan”.

Din 1979, Washingtonul recunoaşte un singur guvern chinez, cel de la Beijing, continuând în acelaşi timp să sprijine autorităţile taiwaneze, în special prin importante vânzări de arme.

Această vizită, a spus ea, „s-a referit la Taiwan Relations Act’ “, o lege adoptată de Congresul american în 1979 şi care caracterizează relaţiile dintre Statele Unite şi Taiwan, dar şi la „politica SUA/China, toate legile şi acordurile care au stabilit care este relaţia noastră”.

„Este vorba de instaurarea păcii în strâmtoarea Taiwan şi de menţinerea statu-quo-ului”, a adăugat Nancy Pelosi, lăudând, în acelaşi timp, „marea democraţie” din Taiwan cu „economia sa înfloritoare” şi „respectul pentru întreaga sa populaţie”. 

Este de așteptat ca manevrele militare ale Chinei să continue până la sfârșitul săptămânii. Taiwanul a declarat că exercițiile, care afectează șase zone de pe toate laturile Taiwanului și se apropie mai mult de insulă decât în crizele anterioare, echivalează cu o blocadă maritimă și aeriană.