Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi că va vizita Ankara „în viitorul apropiat” pentru a promova ratificarea aderării Suediei, după realegerea președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, relatează Reuters și AFP, preluat de Agerpres.

„Sunt încrezător, desigur, că Suedia va fi membră, iar apoi lucrăm pentru ca acest lucru să se întâmple cât mai curând posibil”, a declarat Stoltenberg la o reuniune a miniștrilor de externe ai NATO la Oslo.

Stoltenberg a declarat că a vorbit deja cu Erdogan la telefon la începutul acestei săptămâni pentru a „sublinia importanța de a face progrese” în ceea ce privește aderarea Suediei.

Turcia și Ungaria sunt singurele țări NATO care nu au ratificat încă cererea de aderare a Suediei.

Finlanda a aderat oficial la alianță în aprilie.

Erdogan, care a fost reales duminică pentru un nou mandat de cinci ani în funcția de președinte al Turciei, a acuzat Suedia că este un refugiu pentru „teroriști”, în special pentru membrii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

Ministrul suedez de externe, Tobias Billstrom, a declarat că Stockholmul și-a îndeplinit „toate angajamentele” pentru a adera la NATO și a îndemnat Turcia și Ungaria să permită țării sale să intre în Alianță.

„Este timpul ca Turcia și Ungaria să înceapă ratificarea aderării Suediei la NATO. Acest lucru nu a fost niciodată un sprint, ci un maraton, iar acum vedem finalul acestuia”, a punctat șeful diplomației suedeze.

Billstrom a arătat că intrarea în vigoare joi a noii legislații privind terorismul în Suedia este ultimul pas în cadrul unui acord semnat cu Turcia anul trecut.

Billstrom a declarat că speră să vadă un pas mare făcut în direcția aderării la o întâlnire cu reprezentanții Turciei în următoarele săptămâni.

„În urma acestei întâlniri, ratificarea va avea loc”, a insistat Billstrom.

Uniunea Europeană și Statele Unite au organizat miercuri cea de a patra reuniune ministerială a Consiliului UE-SUA pentru comerț și tehnologie (CCT) la Lulea, Suedia.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, această reuniune a fost coprezidată de vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Margrethe Vestager, de vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, de secretarul de stat al Statelor Unite, Antony Blinken, de secretara de stat a Statelor Unite pentru comerț, Gina Raimondo, și de Reprezentanta pentru comerț a Statelor Unite, Katherine Tai, cărora i s-a alăturat comisarul european Thierry Breton și a fost organizată de Președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene.

UE și SUA rămân parteneri geopolitici și comerciali de prim plan. Schimburile lor comerciale bilaterale au atins un nivel maxim istoric, depășind 1 550 miliarde de euro în 2022, din care peste 100 miliarde de euro numai din comerțul digital.

Cu ocazia acestei reuniuni ministeriale, UE și SUA au convenit asupra unei liste de puncte esențiale pentru promovarea cooperării transatlantice în domeniile tehnologiilor emergente, comerțului durabil, securității și prosperității economice, conectivității securizate și drepturilor omului în mediul digital. Ambele părți și-au reafirmat, de asemenea, angajamentul ferm de a sprijini Ucraina.

Principalele rezultate ale celei de a 4-a reuniuni ministeriale a CCT

Cooperarea transatlantică privind tehnologiile emergente, conectivitatea și infrastructura digitală

UE și SUA împărtășesc înțelegerea comună potrivit căreia tehnologiile bazate pe inteligență artificială (IA) oferă oportunități remarcabile, dar ele pot prezenta și riscuri pentru societățile noastre.

Cele două părți au prezentat primele rezultate obținute în punerea în aplicare a unei Foi de parcurs comune a CCT pentru o IA de încredere și pentru gestionarea riscurilor prin intermediul unor grupuri de experți specializate, care lucrează în special la identificarea standardelor și a instrumentelor pentru o IA de încredere. În viitor, activitatea lor va pune accentul inclusiv pe sistemele de IA generative.

UE și SUA au obținut progrese în domeniul semiconductorilor, punând în aplicare acorduri privind un mecanism de alertă timpurie în cadrul lanțului de aprovizionare și transparența în ceea ce privește subvențiile. Cele două părți au instituit un mecanism care vizează să prevină competiția pentru subvenții, și-au aprofundat cooperarea cu privire la actele lor legislative privind cipurile și își vor uni forțele în domeniul cercetării pentru a înlocui substanțele perfluoroalchilate și polifluoroalchilate (PFAS) în lanțurile de aprovizionare cu semiconductori.

UE și SUA și-au intensificat activitatea vizând domeniul electromobilității. Acești parteneri au convenit asupra unui standard internațional comun privind sistemele de încărcare în megawați pentru reîncărcarea vehiculelor grele de marfă electrice. Acest lucru va facilita schimburile comerciale și investițiile transatlantice prin reducerea costurilor de producție și de implementare. De asemenea, ei au elaborat recomandări pentru implementarea infrastructurii de reîncărcare a vehiculelor electrice finanțată de stat.

Ambele părți și-au intensificat cooperarea în direcția adoptării unei viziuni și a unei foi de parcurs comune a industriei privind sistemele de comunicații fără fir 6G și au publicat o perspectivă privind tehnologia 6G, care stabilește principiile directoare și etapele următoare pentru dezvoltarea acestei tehnologii critice.

UE și SUA își continuă eforturile de a accelera implementarea unor proiecte de conectivitate sigure și reziliente în țări terțe și au anunțat astăzi noi inițiative în Costa Rica și în Filipine.

Valorile și drepturile omului într-un mediu geopolitic digital în schimbare

UE și SUA consideră că platformele online ar trebui să își asume o mai mare responsabilitate în materie de protecție și de capacitare a minorilor. Este esențial ca cercetătorii să aibă acces la date dacă vrem să înțelegem riscurile prezente pe platformele online și pentru a îmbunătăți înțelegerea ecosistemului digital. UE și SUA au elaborat o listă de principii de înalt nivel privind protecția și capacitarea minorilor și privind accesul cercetătorilor la date, în conformitate cu Regulamentul privind serviciile digitale.

Ambele părți sunt, de asemenea, profund îngrijorate de utilizarea strategică de către Rusia a discursurilor de dezinformare și de acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine în țări terțe. UE și SUA au publicat astăzi o declarație comună care stabilește măsuri de combatere a acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și ingerințelor străine în țările terțe, inclusiv un standard pentru informații structurate privind amenințările cibernetice și pentru consolidarea capacităților, în special în Africa și America Latină.

Cooperarea transatlantică pentru un comerț mai simplu, mai ecologic și mai sigur

UE și SUA depun eforturi pentru a spori și mai mult valoarea schimburilor comerciale bilaterale, care se ridică la 1 500 miliarde de euro, prin simplificarea schimburilor comerciale, și au luat astăzi măsuri pentru a facilita comerțul în sectoare-cheie.

Acești parteneri au extins recunoașterea reciprocă a produselor farmaceutice pentru a include produsele medicinale veterinare și au actualizat normele de recunoaștere reciprocă a echipamentelor maritime existente între UE și SUA. Vor continua lucrările de facilitare a procedurilor de evaluare a conformității în anumite sectoare-cheie, cum ar fi sectorul mașinilor.

Ca parte a angajamentului lor în favoarea unui comerț mai ecologic și mai echitabil, UE și SUA au convenit asupra unui program de lucru pentru inițiativa transatlantică privind comerțul durabil.

Acest lucru va duce la o cooperare mai strânsă în ceea ce privește promovarea în comun a tranziției verzi. Recent lansat, Dialogul privind stimulentele pentru energia curată, va contribui la asigurarea faptului că programele de stimulare ale UE și SUA în favoarea unei economii ecologice se consolidează reciproc.

Cea de a doua sesiune a Dialogului privind comerțul și munca la nivel de responsabili a aprofundat discuția privind eradicarea muncii forțate din lanțurile de aprovizionare globale, pe baza recomandărilor comune ale partenerilor sociali.

UE și SUA își continuă eforturile de combatere a provocărilor care le afectează securitatea. Aceste eforturi include alinierea reglementărilor lor respective referitoare la restricțiile la exportul de produse sensibile către Rusia și Belarus. Ele continuă să coordoneze adaptările listelor de control, să discute subiecte legate de tehnologiile emergente și să coopereze pentru a asigura neproliferarea armelor de distrugere în masă.

CCT a reiterat importanța unei examinări riguroase a investițiilor străine pentru a contracara riscurile specifice în materie de securitate națională și a unei coordonării în vederea diversificării lanțurilor noastre de aprovizionare, pentru a combate politicile și practicile care nu sunt bazate pe piață, precum și constrângerile economice.

UE și SUA continuă să pledeze în favoarea soluțiilor digitale care să faciliteze comerțul și să promoveze principiile comerțului digital adoptate în cadrul G7.

Corespondență din Bulboaca

Insistența României de a sancționa, la nivelul UE, persoanele care întreprind acțiuni de destabilizare a situației din R. Moldova a avut rezultatul scontat în circa două luni, fapt apreciat la Chișinău, președinta Maia Sandu arătându-se “uimită” de viteza cu care au fost aplicate sancțiunile pe numele lui Ilan Șor, Vlad Plahotniuc, Marina Tauber Gheorghe Cvacaliuc și alții, și a apreciat aportul României în acest proces.

“Este un exemplu pe care nu l-am mai văzut în Uniunea Europeană, pentru că atunci când România a venit și a făcut această propunere să se creeze un mecanism de sancționare a celor care destabilizează R. Moldova, eu m-am gândit că asta o să ia vreo doi ani, pentru că știu cât durează procedurile în UE. Acum eu sunt uimită că s-a reușit în două luni de la momentul în care s-a făcut propunerea să se aprobe un mecanism de sancționare. Asta vorbește și despre insistența României și despre faptul că mecanismul a fost pregătit foarte bine și vorbește și despre o transformare la nivelul instituțiilor europene, când un asemenea mecanism a fost aprobat atât de rapid. E clar și de ce. În doi ani de zile, destabilizarea produce aici efecte și daune majore procesului democratic. Dar, în același timp, faptul că România a venit cu propunerea și că a reușit să insiste și să se aprobe așa repede este foarte și foarte util”, a declarat în președinta Maia Sandu miercuri seară la TVR Moldova, relatează Ziarul Național.

Șefa statului moldovean a adăugat că relațiile R. Moldova cu România “sunt mai bune ca oricând”.

“Relațiile între R. Moldova și România sunt mai bune ca oricând și apreciem acest lucru, vocea României este foarte și foarte puternică în susținerea R. Moldova pe calea integrării europene”, a continuat ea

Maia Sandu își dorește ca Republica Moldova să se poată mișcă mai repede pe anumite proiecte comune cu România.

“Avem proiecte pe poduri, avem alte proiecte de infrastructură, există totuși o oportunitate politică, care noi credem și sperăm că o să continue, dar trebuie să fim conștienți de moment – oricât de greu este, să folosim pe cât de mult se poate această oportunitate politică și să interconectăm pe cât de mult se poate. Aceasta este nu doar important din punct de vedere politic sau simbolic, aceasta este foarte important din punct de vedere economic. Agenții economici vorbitori de limbă rusă mă întreabă când o să se construiască celelalte poduri, e foarte important pentru noi ca să putem să ieșim pe piața europeană mai ușor și mai repede, pentru că altfel sunt costuri de producție, dacă stăm la vamă și asta înseamnă că și competitivitatea noastră se reduce. Dacă avem tranziție mai ușoară, dacă sunt mai multe poduri, mai multe drumuri, dacă avem conectare mai rapidă, atunci este mult mai ușor. Deci ceea îmi doresc ca și la Chișinău, și la București să reușim să ne mișcăm mai repede pe proiecte, chiar dacă știu că sunt proiecte mari, cu proceduri sofisticate”, a conchis Maia Sandu.

Republica Moldova găzduiește joi, 1 iunie 2023, cel mai mare eveniment internațional din istoria sa, primind liderii europeni la cea de-a doua reuniune a Summit-ului Comunității Politice Europene (CPE).

47 de șefi de stat și de guvern sunt așteptați la Castelul Mimi din Bulboaca, o podgorie situată la aproximativ 35 km de capitala moldovenească Chișinău, pentru a participa la acest eveniment.

Aceasta reprezintă o creștere față de cei 44 de lideri care au fost invitați la primul summit CPE din octombrie, la Praga. Acestora li se vor alătura șefii instituțiilor UE. Cu aproximativ 50 de lideri prezenți, summitul din această săptămână este una dintre cele mai mari reuniuni ale liderilor mondiali din acest an, după Adunarea Generală a ONU și COP.

Urmăriți și VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

Summitul de joi a fost precedat de adoptarea sau anunțarea unor decizii importante pentru viitorul european al Republicii Moldova. Pe lângă lansarea MPUE și furnizarea de echipamente pentru apărare, UE a decis să suplimenteze cu 145 de milioane de euro sprijinul său macro-financiar pentru R. Moldova, a inclus primele șapte persoane pe lista de sancțiuni în cadrul regimului de măsuri restrictive creat la propunerea României pentru a sancționa pe cei care încearcă să destabilizeze ordinea democratică din R. Moldova și a încheiat cu autoritățile de la Chișinău un acord pentru reducerea tarifelor de roaming începând cu data de 1 ianuarie 2024.