Connect with us

INTERNAȚIONAL

SUA se alătură Uniunii Europene și impun sancțiuni lui Vladimir Putin și Serghei Lavrov: Putin trebuie să plătească un preț mare pentru războiul său nejustificat

Published

on

© Kremlin.ru

Casa Albă a anunțat vineri că Statele Unite se alătură Uniunii Europene și impun sancțiuni președintelui rus Vladimir Putin și ministrului de externe Serghei Lavrov, Washingtonul încercând să intensifice presiunea asupra Moscovei după invazia Rusiei în Ucraina, informează Reuters.

Mișcarea rară, dar nu fără precedent, a SUA de a impune sancțiuni unui șef de stat ar veni la doar o zi după ce forțele rusești au invadat Ucraina, atacând pe uscat, pe mare și pe calea aerului în cel mai mare atac al unui stat împotriva altuia în Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jen Psaki, a declarat că acțiunile concertate de impunere a sancțiunilor împotriva lui Putin trimit un semnal important, adăugând că decizia de a-i viza pe Putin, Lavrov și alți oficiali a fost luată după ce președintele american Joe Biden a avut o convorbire telefonică cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

“A fost luată în considerare și a fost pe masă de ceva timp”, a declarat Psaki reporterilor, adăugând că a reprezentat opinia fermă a lui Biden de a “lua măsuri și pași în aliniere cu partenerii noștri europeni, iar aceasta este cu siguranță o dovadă în acest sens”.

De altfel, Ursula von der Leyen a anunțat vineri după-amiază că a avut o convorbire telefonică cu Joe Biden, la capătul căreia a afirmat că “Putin trebuie să plătească un preț mare pentru războiul său nejustificat”.

Anterior, vineri, statele UE și Marea Britanie au convenit să înghețe orice active europene ale președintelui rus Vladimir Putin și ale ministrului său de externe Serghei Lavrov, în timp ce liderul Ucrainei a pledat pentru sancțiuni mai rapide și mai puternice pentru a pedepsi invazia Rusiei în țara sa.

“Ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, UE i-a trecut pe lista președintelui Putin și a ministrului de externe Lavrov, precum și pe ceilalți membri ai Dumei care susțin această agresiune. Am adoptat măsuri restrictive în sectoarele financiar, comercial și energetic, precum și în ceea ce privește politica de vize”, a anunțat șeful diplomației UE, Josep Borrell, după reuniunea de urgență a miniștrilor de externe ai Uniunii Europene, în care a fost adoptat în unanimitate un nou pachet de sancțiuni.

Decizia de a îngheța activele lui Putin și Lavrov indică faptul că puterile occidentale se îndreaptă spre măsuri fără precedent pentru a încerca să oprească invazia brutală a vecinului Rusiei și un război major în Europa.

Liderii statelor membre UE, întruniți joi într-o reuniune de urgență, au convenit “asupra unor măsuri restrictive suplimentare care vor impune Rusiei sancțiuni masive și severe” ca urmare a “agresiunii militare neprovocate și nejustificate împotriva Ucrainei”. Miercuri, un prim set de sancțiuni europene au fost adoptate de ambasadorii țărilor UE, printre principalii vizați numărându-se ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, comandanții șefi ai forțelor aeriene ruse și ai flotei rusești din Marea Neagră, principalii “propagandiști” de stat și 351 de deputați din Duma.

De la Londra, premierul Boris Johnson a anunțat și el cel mai mare set de sancțiuni din istoria Regatului Unit, subliniind că Putin este un ”agresor cu mâinile pătate de sânge care crede în cuceriri imperiale”, în timp ce premierul canadian Justin Trudeau a anunțat că Ottawa sancționează ”58 de persoane și entități ruse”, între care miniștrii apărării și justiției.

La ordinul lui Vladimir Putin, Rusia a lansat în zorii zilei de joi, 24 februarie 2022 o invazie pe scară largă împotriva Ucrainei – terestră, aeriană şi navală -, cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Invazia a venit în urma primului pachet de sancțiuni occidentale la adresa Rusiei.

Președintele american Joe Biden a promulgat marți “prima tranșă” de sancțiuni împotriva Rusiei, ca răspuns la recunoașterea de către Vladimir Putin a celor două republici autoproclamate în estul Ucrainei și la decizia sa de a muta trupe în regiune. Prin urmare, Washington-ul a impus sancțiuni asupra instituțiilor financiare rusești, asupra datoriei suverane și asupra elitelor țării și membrilor familiilor acestora, la o zi după ce Biden a semnat un ordin executiv care interzice toate noile investiții, schimburi comerciale și finanțări de către persoane din SUA către, dinspre sau în așa-numitele “Republici Populare Donețk și Luhansk” din Ucraina. 

În cadrul primului set de sancțiuni occidentale la adresa Rusiei au mai fost luate decizii similare la LondraBerlinOttawa și Tokyo. Astfel, Marea Britanie a sancționat cinci bănci și trei oligarhi, iar Germania a decis să oprească procesul de certificare a gazoductului Nord Stream 2. Canada sancționează băncile ruse susţinute de stat și va interzice orice tranzacţie financiară cu acestea. Sancțiunile Japoniei includ interzicerea emiterii de obligațiuni emise de Rusia în Japonia și înghețarea conturilor unor persoane din Rusia, precum și restricționarea călătoriilor în Japonia.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

MAREA BRITANIE

Post-BREXIT: Regatul Unit lansează procedura de soluționare a litigiilor cu UE privind accesul la programele de cercetare europene

Published

on

© European Union 2012 - EP

Guvernul britanic a inițiat consultări oficiale cu UE, în vederea finalizării participării Regatului Unit la programele UE în domeniul științei și cercetării. Acest lucru survine ca urmare a întârzierilor persistente ale UE în ceea ce privește punerea în aplicare a acordului încheiat în cadrul Acordului Comercial și de Cooperare (ACC), informează un comunicat

La 16 august 2022, guvernul britanic a scris Comisiei Europene pentru a solicita consultări privind finalizarea cât mai curând posibil a participării Regatului Unit la programele UE (Orizont Europa, Copernicus, Cercetare și Formare Euratom, Fuziune pentru Energie) și accesul la serviciile din cadrul programelor (Supraveghere și Monitorizare Spațială).

Participarea Regatului Unit a fost convenită cu UE în cadrul ACC în 2020, în care se stipulează cu claritate că aceasta va avea loc cât mai curând posibil, atunci când legislația UE relevantă va fi finalizată. Potrivit Guvernului britanic, acest calendar a fost vital pentru ca cercetătorii și întreprinderile din Regatul Unit să poată participa pe deplin încă de la începutul programelor UE respective. Însă, au trecut mai bine de 18 luni de când s-a convenit asupra ACC, iar UE a refuzat să dea curs asocierii Regatului Unit.

„Guvernul britanic s-a implicat pe larg la nivelul UE în încercarea de a rezolva această problemă. Este clar că UE nu respectă acordul încheiat. Asocierea la aceste programe rămâne preferința Regatului Unit, dar întârzierile UE creează o incertitudine intolerabilă pentru cercetătorii și întreprinderile din Regatul Unit și din statele membre ale UE. Acesta este motivul pentru care Guvernul ia măsuri pentru a demara consultări cu scopul de a finaliza participarea Regatului Unit. Acesta este un mecanism convenit în cadrul ACC pentru a rezolva problemele dintre Regatul Unit și UE”, precizează comunicatul.

Guvernul britanic mai menționează că sprijinirea sectorului de cercetare și dezvoltare din Regatul Unit în această perioadă și asigurarea unei colaborări continue rămâne o prioritate.

„Astfel, în paralel cu începerea consultărilor, Regatul Unit continuă să elaboreze planuri îndrăznețe și ambițioase pentru aranjamente alternative la nivel național în cazul în care UE continuă să refuze să își respecte angajamentele. La 20 iulie 2022, guvernul britanic a lansat o publicație care prezintă mai multe detalii despre aceste planuri. În cazul în care întârzierile continuă, guvernul britanic va fi obligat să decidă dacă va pune în aplicare aceste aranjamente.”

Totodată, executivul britanic subliniază că „acum, mai mult ca niciodată, Regatul Unit și UE ar trebui să colaboreze pentru a aborda provocările noastre comune, de la neutralitatea climatică la sănătatea globală și securitatea energetică”. „Guvernul britanic este pregătit să colaboreze cu Comisia Europeană pentru a rezolva această problemă și așteaptă cu interes un angajament constructiv în timpul consultărilor”, adaugă instituția. 

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Directorul SRI, primit la Chișinău de Maia Sandu. Cei doi oficiali au discutat despre nivelul sporit al riscurilor de securitate și reforma sectorului național de securitate al R. Moldova

Published

on

© presedinte.md

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat miercuri opțiunile de reformă a sectorului național de securitate cu Eduard Raul Hellvig, directorul Serviciului Român de Informații, care efectuează o vizită de lucru la Chișinău, informează un comunicat difuzat de instituția prezidențială de peste Prut.

Dialogul a abordat subiectele care, în prezent, se află în atenția întregii regiuni: nivelul sporit al riscurilor de securitate, posibilitatea intensificării traficului de arme, a atacurilor teroriste și cibernetice, a radicalizării și dezinformării.

Maia Sandu a menționat, în cadrul discuției, obiectivele de securitate ce sunt puse în fața instituțiilor de profil ale Republicii Moldova.

Acestea sunt transparentizarea activității Serviciului de Informații și Securitate, dezvoltarea unui mecanism de control parlamentar efectiv asupra domeniului securității naționale, creșterea încrederii cetățenilor în instituțiile responsabile de securitatea spațiului informațional al țării și cooperarea regională și internațională eficientă.

Continue Reading

NATO

Germania a trimis în premieră șase avioane de luptă în regiunea Indo-Pacific: Este cea mai mare și dificilă dislocare globală a Forțelor Aeriene Germane

Published

on

© NATO Allied Air Command via Bundeswehr

Şase avioane militare Eurofighter ale Forţelor Aeriene Germane se aflau marţi în drum spre zona indo-pacifică pentru prima dată, a anunţat Bundeswehr  – armata germană – și Comandamentul Aerian Aliat al NATO.

La 15 august 2022, șase Eurofighter au decolat de la baza lor din sudul Germaniei pentru un zbor de desfășurare către Singapore în 24 de ore, pe o distanță de aproximativ 10.000 de kilometri. Pe lângă avioanele de luptă, această desfășurare în premieră în regiunea Indo-Pacific pentru Forțele Aeriene germane implică aproximativ 250 de soldați.

De asemenea, această dislocare aeriană este susținută de patru avioane de transport A400M, precum și de trei A330 ale Unității Multirol MRTT din Eindhoven pentru realimentarea în aer a avioanelor de luptă.

Proiectul provocator din punct de vedere logistic este numit “Rapid Pacific 2022”.

“Rapid Pacific este cea mai mare și cea mai dificilă dislocare pe care Forțele Aeriene Germane au văzut-o vreodată”, a declarat șeful Forțelor Aeriene Germane, generalul-locotenent Ingo Gerhartz, subliniind importanța deosebită a proiectului.

“Prin această desfășurare, participarea noastră la exercițiile din Australia și alte proiecte comune cu partenerii noștri din Singapore, Japonia și Coreea de Sud, transmitem un mesaj clar: Forțele Aeriene pot fi desfășurate rapid și pe distanțe globale – chiar și cu mai multe misiuni care trebuie îndeplinite în paralel”, a continuat el.

 

Decizia Germaniei de a efectua un prim gest militar către zona indo-pacifică, unde Statele Unite sunt prezente alături de aliații democratici din Japonia, Coreea de Sud, Australia și Noua Zeelandă, se dorește a fi o mostră a interesului Europei pentru o regiune indo-pacifică liberă și deschisă și pentru a fi un actor implicat în regiune.

UE a lansat o strategie proprie privind zona Indo-Pacifică, prezentată public anul trecut în aceeași zi în care Statele Unite, Marea Britanie și Australia au decis să anunțe înființarea unei pact trilateral de securitate AUKUS, care a provocat un scandal diplomatic transatlantic între americani și europeni, deoarece acordul prevedea anularea unui contract franco-australian privind vânzarea de submarine.

Pe de altă parte, misiunea militară aeriană germană în Indo-Pacific vine la scurt timp după ce democrațiile din regiune – Australia, Coreea de Sud, Japonia și Noua Zeelendă – au participat în premieră la un summit NATO, cel desfășurat la Madrid în perioada 29-30 iunie, pentru a transmite un semnal de unitate în obiectivul păstrării unei ordini internaționale bazate pe reguli în fața competiției strategice cu China.

Continue Reading

Facebook

SĂNĂTATE51 mins ago

BEI va sprijini cu 22 mil. de euro cercetarea și dezvoltarea de noi tratamente împotriva cancerului de către compania poloneză Ryvu Therapeutics

MAREA BRITANIE3 hours ago

Post-BREXIT: Regatul Unit lansează procedura de soluționare a litigiilor cu UE privind accesul la programele de cercetare europene

REPUBLICA MOLDOVA3 hours ago

Directorul SRI, primit la Chișinău de Maia Sandu. Cei doi oficiali au discutat despre nivelul sporit al riscurilor de securitate și reforma sectorului național de securitate al R. Moldova

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul Muncii: Peste 6400 de cetățeni ucraineni sunt integrați pe piața muncii din România. Cei mai mulți lucrează în industria prelucrătoare și în construcții

ROMÂNIA3 hours ago

INS: Economia României a crescut cu 5,8% în semestrul I din acest an și cu 2,1% în trimestrul II

NATO3 hours ago

Germania a trimis în premieră șase avioane de luptă în regiunea Indo-Pacific: Este cea mai mare și dificilă dislocare globală a Forțelor Aeriene Germane

U.E.4 hours ago

Josep Borrell organizează pe 18 august la Bruxelles o reuniune la nivel înalt a Dialogului Belgrad-Pristina

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Letonia intenționează să nu mai reînnoiască permisele de ședere pentru cetățenii din Rusia și Belarus

RUSIA4 hours ago

Opozantul rus Aleksei Navalnîi cere UE, SUA și Regatului Unit să declare „război total” împotriva oligarhilor ruși

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

SOTEU | 14 septembrie 2022, ziua în care Ursula von der Leyen va susține în ”casa democrației europene” cel de-al treilea discurs privind starea Uniunii

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA6 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending