Connect with us

CHINA

SUA și China, colaborare neașteptată anunțată la COP26: Cei mai mari poluatori globali vor coopera pentru a combate schimbările climatice

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Statele Unite și China și-au luat angajamentul de a colabora în acest deceniu în privința combaterii schimbărilor climatice, adoptând o declarație comună și rară care i-a surprins pe participanții Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26).

Cei mai mari poluatori ai lumii și-au anunțat astfel intenția ”de a lucra împreună cu alte părți pentru a consolida punerea în aplicare a Acordului de la Paris”, care prevede ”menținerea temperaturii globale sub 2 grade Celsius” și nevoia de eforturi pentru a o limita la 1,5 grade Celsius. 

Trimisul special al SUA pentru climă, John Kerry, și omologul său chinez, Xie Zhenhua, au negociat acordul, prezentat în conferință de presă separate.

Într-un mesaj publicat pe Twitter, oficialul american a subliniat că această înțelegere reprezintă ”un pas în direcția corectă, un semn de progres și o bază solidă pentru continuarea cooperării în domeniul climei între țările noastre.”

Astfel, Statele Unite și China își vor uni eforturile pentru a combate defrișările și vor organiza în prima jumătate a anului viitor o reuniune bilaterală privind metanul, gaz cu efect de seră care contribuie la creșterea temperaturii globale. Declarația, care nu abundă în detalii, vine să confirme mare parte dintre obiectivele, anterioare, precum oprirea finanțării în străinătate a energiei bazate pe cărbune, potrivit Deutsche Welle.

Pentru a reduce emisiile de CO2, cele două părți intenționează să coopereze în:

  • politici care să sprijine integrarea eficientă a unor cote ridicate de energie regenerabilă intermitentă cu costuri reduse;
  • politici de transport care să încurajeze echilibrarea eficientă a cererii și ofertei de energie electrică în zone geografice extinse;
  • politici de producție care încurajează integrarea energiei solare,  stocarea și alte soluții de energie curată mai aproape de utilizatorii de energie electrică;
  • politici și standarde de eficiență energetică pentru a reduce risipa de energie electrică.

Declarația comună convenită cu Statele Unite reprezintă cea mai importantă decizie adoptată de China în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice, unde Beijingul nu a avut o prezență notabilă.

De altfel, China, al cărei președinte Xi Jinping a absentat de la această reuniune, s-a confruntat cu reacții din partea comunității internaționale pentru că a ignorat summitul desfășurat la Glasgow, Scoția, calificat de oamenii de știință drept ultima șansă pentru omenire. Să ne amintim în acest sens criticile venite chiar din partea președintelui american, Joe Biden, care a semnalat că decizia liderului chinez de a nu participa la COP26 este ”o gravă eroare.”

Astfel, lipsa de reprezentare la nivel înalt a celui mai mare poluator la nivel global a umbrit speranța unui angajament ferm din partea celor peste 190 de țări prezente la reuniunea găzduită de Regatul Unit, care se apropie de final.

Angajamentul de miercuri a părut totuși să aducă o urmă de liniște în rândul participanților care consideră că succesul sau eșecul COP26 depinde în mare măsură de eforturile depuse de SUA și China.

Cu toate acestea, China nu se numără printre semnatarii acordului global coordonat de Statele Unite și Uniunea Europeană privind metanul, prin care peste 100 de țări se angajează să atingă obiectivul colectiv de a reduce emisiile globale de metan cu cel puțin 30 % față de nivelurile din 2020 până în 2030 și să se orienteze către utilizarea celor mai bune metodologii de inventariere disponibile pentru a cuantifica emisiile de metan, cu un accent deosebit pe sursele cu emisii ridicate.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CHINA

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

Published

on

© captură video/ World Economic Forum

Președintele chinez, Xi Jinping, a atras luni atenția asupra unei confruntări globale între marile puteri care ar putea duce la ”consecințe catastrofale”, informează AFP, potrivit Agerpres

Într-un discurs susținut la Forumul de la Davos, care facilitează întâlniri între mediile de afaceri și responsabili politici sau reprezentanți ai societății civile și care se desfășoară anul acesta online din cauza pandemiei, liderul chinez s-a prezentat din nou ca apărător al multilateralismului şi a atras atenţia asupra tensiunilor la nivel mondial.

”Istoria a dovedit de nenumărate ori că o confruntare nu rezolvă problemele. Ea nu duce decât la consecinţe catastrofale”, a spus preşedintele chinez, conform textului oficial al intervenţiei sale.

Xi Jinping nu a menţionat însă marele rival al Chinei, SUA.

”Lumea noastră de astăzi este departe de a fi liniştită. Abundă discursurile care îndeamnă la ură şi prejudecăţi”, a punctat Xi Jinping, fără a elabora însă.

China este acuzată de Uniunea Europeană şi Statele Unite, principalii săi doi parteneri comerciali, că a recurs la dumping şi la măsuri protecţioniste care penalizează produsele importate şi că a restrâns accesul companiilor străine.

Cu toate acestea, ministrul francez pentru comerţ exterior, Franck Riester, a cărui țară asigură președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, consideră că cooperare cu China va determina Beijingul să devină un concurent mai respectuos al regulilor internaționale.

Chiar dacă ministrul francez consideră că este necesar să se coopereze cu China atunci când este posibil, el a mai subliniat că este ”un rival sistemic” cu care occidentalii nu împărtăşesc aceleaşi puncte de vedere cu privire la drepturile omului.

”Suntem angajaţi să creştem presiunea când este vorba de drepturile omului şi drepturile sociale”, a ţinut acesta să adauge. ”Trebuie să cooperăm cu China atunci când este posibil şi trebuie să fim foarte hotărâţi să ne protejăm mai mult companiile (…) chiar dacă aceasta ar putea avea consecinţe în domeniul comercial şi al investiţional”, a încheiat demnitarul francez într-un mesaj care amintește de cel pe care Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, l-a transmis în cadrul celei de-a 11-a ediții a Dialogului strategic UE-China.

La finalul lunii octombrie, președintele francez, Emmanuel Macron, a făcut apel într-o convorbire telefonică cu omologul său chinez, Xi Jinping, la reechilibrarea relațiilor dintre UE-China în direcția unei mai mari reciprocități, în special în ceea ce privește accesul la piață.

De cealaltă parte, președintele american, Joe Biden, a punctat în primul summit virtual cu omologul chinez, Xi Jinping, ”natura complexă a relațiilor” SUA-China, subliniind că trebuie evitată o escaladare a competiției în conflict. 

 

Continue Reading

CHINA

SUA resping, într-un studiu extins, argumentele geografice și istorice ale pretențiilor ilegale ale Beijingului în Marea Chinei de Sud

Published

on

U.S. Navy photo by Petty Officer 2nd Class Will Gaskill

Statele Unite au prezentat miercuri cea mai detaliată pledoarie împotriva pretențiilor „ilegale” ale Beijingului în Marea Chinei de Sud, respingând atât bazele geografice, cât și cele istorice ale acestei vaste zone, care provoacă diviziuni, potrivit celui mai recent număr al seriei „Limits in the Seas”, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Într-un document de cercetare de 47 de pagini, Biroul pentru Oceane și Afaceri Internaționale de Mediu și Științifice al Departamentului de Stat a declarat că China nu are nicio bază în dreptul internațional pentru revendicările care au așezat Beijingul pe un curs de coliziune cu Filipine, Vietnam și alte națiuni din Asia de Sud-Est.

Documentul este o actualizare a unui studiu din 2014 care contesta în mod similar așa-numita „linie în nouă puncte” care stă la baza unei mari părți a poziției Beijingului.

Marea Chinei de Sud găzduiește depozite valoroase de petrol și gaze și rute de navigație, iar vecinii Beijingului și-au exprimat frecvent îngrijorarea că gigantul chinez caută să își extindă raza de acțiune.

În 2016, Curtea Permanentă de Arbitraj (PCA) de la Haga a dat câștig de cauză Filipinelor în plângerile sale cu privire la pretențiile Chinei, subliniind că Beijingul nu are drepturi istorice asupra resurselor din interiorul „liniei în nouă puncte”. 

Bazându-se pe această hotărâre, documentul Departamentului de Stat subliniază că astfel de revendicări bazate pe istorie nu au „niciun temei juridic” și Beijinul nu a oferit detalii în sprijinul argumentelor sale. 

„Efectul general al acestor revendicări maritime este că Republica Populară Chineză pretinde în mod ilegal suveranitatea sau o formă de jurisdicție exclusivă asupra celei mai mari părți a Mării Chinei de Sud”, se arată în document, folosind acronimul RPC pentru Republica Populară Chineză.

„Aceste revendicări subminează grav statul de drept în oceane și numeroase prevederi universal recunoscute ale dreptului internațional reflectate în Convenție”, se arată în document, referindu-se la un tratat al Națiunilor Unite din 1982 privind dreptul mării ratificat de China – dar nu și de Statele Unite.

La publicarea studiului, Departamentul de Stat a cerut din nou Beijingului “să înceteze activitățile sale ilegale și coercitive în Marea Chinei de Sud”.

De asemenea, documentul contestă justificările geografice ale pretențiilor Chinei, afirmând că peste 100 de elemente pe care Beijingul le evidențiază în Marea Chinei de Sud sunt scufundate de apă în timpul mareei înalte și, prin urmare, se află „dincolo de limitele legale ale mării teritoriale a oricărui stat”.

Beijingul se folosește astfel de caracteristici geografice pentru a revendica patru „grupuri de insule” („Dongsha Qundao,” „Xisha Qundao,” „Zhongsha Qundao,” și „Nansha Qundao”), despre care studiul Departamentului de Stat a afirmat că nu îndeplinesc criteriile pentru liniile de demarcație conform Convenției ONU.

Raportul a fost publicat în contextul în care SUA contestă din ce în ce mai mult China pe scena mondială, identificând puterea comunistă în ascensiune drept principala sa amenințare pe termen lung.

În 2020, secretarul de stat de la acea vreme, Mike Pompeo, a susținut în mod explicit revendicările națiunilor din Asia de Sud-Est în Marea Chinei de Sud, mergând dincolo de poziția anterioară a SUA de a provoca China fără a se pronunța asupra țărilor care au dreptate.

Strategia administrației democrate a lui Joe Biden nu diferă în mod fundamental de cea din timpul fostului preşedinte republican Donald Trump, aceasta insistând ca regiunea Indo-Pacific, punct focal în strategia SUA față de China, ameninţată, potrivit Washingtonului, de „intimidările” Beijingului, să rămână „liberă şi deschisă” și să fie protejată de amenințările și intimidările Beijingului.

Înaintea primului său turneu în Asia de Sud-Est, la jumătatea lunii decembrie, secretarul de stat american Antony Blinken a reiterat poziția liderilor SUA, Japoniei, Indiei și Australiei dintr-o declarație adoptată la finalul lunii septembrie, conform căreia se opun „tuturor acţiunilor Republicii Populare Chineze sau oricărui alt actor menite să destabilizeze regiunea”, în contradicţie cu dreptul internaţional. Totodată, Blinken a apărat „libertatea de navigație şi libertatea de survolare” în regiunea Indo-Pacific.

De asemenea, la începutul lui decembrie, UE și SUA și-au exprimat „profunda îngrijorare” faţă de „acțiunile problematice şi unilaterale” ale Chinei în Marea Chinei de Sud şi de Est şi în Strâmtoarea Taiwan. 

Mai mult, în cadrul primelor consultări la nivel înalt între SUA și UE cu privire la regiunea Indo-Pacific, lansate tot la începutul lunii trecute, cei doi parteneri au subliniat că împărtășesc un interes comun în ceea ce privește securitatea, stabilitatea și previzibilitatea în regiune, inclusiv în ceea ce privește libertatea de navigație și de survolare în conformitate cu dreptul internațional, astfel cum se reflectă în Convenția din 1982 privind dreptul mării. Aceștia și-au reconfirmat interesul pentru stabilitate și status quo în strâmtoarea Taiwan, iar ambele părți au remarcat un interes comun în ceea ce privește aprofundarea cooperării cu Taiwanul, în conformitate cu politicile lor respective privind “o singură Chină”.

Continue Reading

CHINA

Declarație comună a marilor puteri nucleare: SUA, China, Rusia, Marea Britanie și Franța afirmă că “un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie să fie purtat niciodată”

Published

on

© United Nations

China, Franța, Marea Britanie, Rusia și Statele Unite au convenit că trebuie evitată o răspândire în continuare a armelor nucleare și un război nuclear, potrivit unei declarații comune a celor cinci puteri nucleare publicată luni de Kremlin.

Potrivit declarației, cele cinci țări – care sunt membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU – consideră că este responsabilitatea lor principală să evite războiul între statele nucleare și să reducă riscurile strategice, urmărind în același timp să colaboreze cu toate țările pentru a crea o atmosferă de securitate.

“Afirmăm că un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie să fie purtat niciodată”, se arată în versiunea în limba engleză a declarației citată de Reuters.

“Întrucât utilizarea armelor nucleare ar avea consecințe de mare anvergură, afirmăm, de asemenea, că armele nucleare – atât timp cât acestea continuă să existe – ar trebui să servească unor scopuri defensive, să descurajeze agresiunea și să prevină războiul.”

Franța a publicat, de asemenea, declarația, subliniind că cele cinci puteri și-au reiterat determinarea pentru controlul armelor nucleare și dezarmare. Acestea vor continua abordările bilaterale și multilaterale pentru controlul armelor nucleare, se arată în declarație.

Declarația așa-numitului grup P5 vine în contextul în care relațiile bilaterale dintre Statele Unite și Moscova au ajuns la cel mai scăzut nivel de la sfârșitul Războiului Rece, în timp ce relațiile dintre Washington și China sunt, de asemenea, la un nivel scăzut din cauza unei serii de dezacorduri.

În noiembrie, Pentagonul și-a mărit brusc estimarea privind arsenalul de arme nucleare preconizat de China în următorii ani, afirmând că Beijingul ar putea avea 700 de focoase până în 2027 și posibil 1.000 până în 2030.

Washingtonul a îndemnat în repetate rânduri China să se alăture Statelor Unite și Rusiei într-un nou tratat de control al armelor, însă Beijing-ul a respins aceste invitații, în timp ce Moscova și Washington au prelungit anul trecut Tratatul New Start cu încă cinci ani.

Tensiunile geopolitice dintre Moscova și țările occidentale au crescut din cauza îngrijorărilor legate de consolidarea militară a Rusiei în apropierea Ucrainei vecine. Moscova afirmă că își poate muta armata în jurul propriului teritoriu după cum consideră necesar.

Joia trecută, președintele SUA, Joe Biden, i-a spus omologului său rus, Vladimir Putin, că o eventuală mișcare asupra Ucrainei va atrage sancțiuni și o prezență sporită a SUA în Europa, unde tensiunile sunt mari după consolidarea militară a Rusiei la graniță.

Oficialii americani și ruși vor avea discuții de securitate pe 10 ianuarie pentru a discuta despre preocupările legate de activitatea militară a fiecăruia dintre ei și pentru a face față tensiunilor crescânde legate de Ucraina, au declarat cele două țări.

O conferință privind un tratat nuclear major, care trebuia să înceapă marți la Națiunile Unite, a fost amânată până în august din cauza pandemiei COVID-19.

Continue Reading

Facebook

NATO56 mins ago

Emmanuel Macron anunță că Franța este dispusă să participe cu o prezență militară a NATO în România

POLITICĂ6 hours ago

Klaus Iohannis a lansat Planul național de combatere a cancerului: Nu putem construi o Românie a viitorului fără să fim atenţi la sănătatea cetăţenilor

ROMÂNIA7 hours ago

Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Sunt convins că putem implementa noul Plan Național de Combatere a Cancerului. Finanțarea europeană, un avantaj

Dan Motreanu7 hours ago

Dan Motreanu: Cele 835 milioane de euro din programul EU4Health vor putea aduce în 2022 un nivel fără precedent de investiții în domeniul sănătății

REPUBLICA MOLDOVA7 hours ago

Dan Cărbunaru: Guvernul a aprobat memorandumul prin care România va putea acorda în continuare asistență tehnică și financiară Republicii Moldova

CONSILIUL UE7 hours ago

Din plenul Parlamentului European, Emmanuel Macron susține că procedura aderării României la Schengen “merge mână în mână cu reformele care vor fi lansate în câteva săptămâni”

S&D8 hours ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere lui Emmanuel Macron să pună tinerii și categoriile vulnerabile în centrul președinției franceze a Consiliului UE: Avem nevoie de o Europă socială

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

România și alte 18 state membre și din Balcanii de Vest primesc aproape 385,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE pentru a face față crizei sanitare

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Olaf Scholz, la Forumul Economic Mondial de la Davos: Rusiei nu trebuie să i se permită să schimbe granițele naționale prin forță

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Noua Agenție a UE pentru Azil își începe activitatea. 500 de experți vor oferi sprijin pentru sistemele naționale de azil care se confruntă cu un număr mare de cazuri

PARLAMENTUL EUROPEAN8 hours ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE9 hours ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.10 hours ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN10 hours ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE10 hours ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.11 hours ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN11 hours ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

RUSIA1 day ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

Advertisement

Team2Share

Trending