Uniunea Europeană nu dorește să se decupleze de China, dar își va apăra întotdeauna interesele, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs susținut în fața eurodeputaților reuniți în sesiune plenară și înainte de summitul dintre cele două economii în care Bruxelles-ul va căuta să promoveze o relație sino-europeană „mai echilibrată și mai stabilă”, bazată pe dimensiunea geografică și complexitatea celor două piețe.

„Putem face multe împreună – dacă și China este pregătită să lucreze împreună într-un spirit de predictibilitate și fiabilitate. La fel ca Europa, China este o putere de mărimea unui continent. Și la fel ca Uniunea noastră, este un gigant complex și fascinant. Relația noastră trebuie să reflecte această complexitate. Ne vom apăra întotdeauna interesele. Ne dorim să ne reducem riscurile pentru economiile noastre. Dar nu dorim să ne decuplăm. Pe măsură ce intrăm în a doua jumătate de secol de cooperare, China se schimbă. Dar aceasta este, de asemenea, o nouă eră pentru Europa – o Europă independentă. Suntem pregătiți să construim o relație mai echilibrată și mai stabilă. Și să scriem un nou capitol în această relație definitorie”, a subliniat von der Leyen în intervenția în care a prezentat trei priorități pe care Uniunea Europeană le va urmări la primul summit cu China organizat în ultimii doi ani, centrate pe două principii: predictibilitate și fiabilitate în virtutea interesului reciproc.

We’re ready to write a new chapter in the defining 🇪🇺🇨🇳relationship.

A more balanced and stable one.

For this, we need to:
→ Rebalance our economic relationship
→ Derisk
→ advance diplomacy on global issues, including climate https://t.co/FjTOEwnLIL

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) July 8, 2025

Prima prioritate face referire la reechilibrarea relației economice dintre Uniunea Europeană și China.

„China înregistrează cel mai mare excedent comercial din istoria omenirii. Excedentul său comercial cu Uniunea noastră a depășit 300 de miliarde de euro anul trecut. Și asta în timp ce pentru companiile europene este din ce în ce mai greu să facă afaceri în China. Produsele noastre sunt discriminate sistematic în cadrul achizițiilor publice, din cauza politicii Beijingului <<cumpărați produse chinezești>>. Bunurile și serviciile care sunt <<fabricate în China>> beneficiază automat de un avantaj de preț de 20% în cadrul licitațiilor publice. Acest lucru este pur și simplu incorect. Sistemul este în mod explicit manipulat”, a arătat președinta Comisiei Europene o serie de statistici care caracterizează relația comercială sino-europeană.

Pe lângă acestea, o altă problemă semnalată o reprezintă practicile la care recurge Beijingul pentru a-și echilibra situația economică internă sugrumată de supraproducție.

„Pentru ca parteneriatul nostru să avanseze, avem nevoie de o reechilibrare reală: mai puține denaturări ale pieței, mai puțină supraproducție exportată din China și acces corect și reciproc pentru întreprinderile europene în China”, a fost mesajul ferm transmis de Ursula von der Leyen.

Cea de-a doua linie de acțiune implică o reducere a riscurilor, o chestiune ce ține de „independența europeană”.

„China a investit devreme în multe dintre tehnologiile viitorului. Dar apoi a început să inunde piețele globale cu produse ieftine, subvenționate, pentru a elimina concurenții. Industrii occidentale întregi s-au închis – de la panouri solare la prelucrarea mineralelor – lăsând China să domine. Am vorbit deja despre dominația Chinei pe piața magneților permanenți din pământuri rare. Și modul în care aceasta poate fi folosită ca pârghie economică. Acesta este motivul pentru care dezvoltăm surse alternative de aprovizionare în strânsă cooperare cu partenerii noștri. Desigur, dialogul cu China este, de asemenea, esențial. Ne angajăm cu Beijingul astfel încât acesta să își relaxeze restricțiile la export. Pentru că, așa cum am spus la început – nu credem că decuplarea strategică este în interesul nostru. Cred că, pentru Europa, ar fi ineficient și ineficace. Dar vom continua să reducem riscurile. Pentru că am învățat lecția. Despre măsura în care dependențele sunt vulnerabilități”, a continuat Ursula von der Leyen.

Într-o referire la aspectele geopolitice, președinta Comisiei Europene a atras atenția că „modul în care în care China continuă să interacționeze cu economia de război a lui Putin va fi un factor determinant pentru relațiile UE-China în viitor”.

„Securitatea este mai interconectată între zona euro-atlantică și cea indo-pacifică decât a fost în ultimele generații. Și aceasta evoluează rapid. Așadar, este în interesul nostru să lucrăm împreună. Dar știm, de asemenea, că sprijinul ferm al Chinei pentru Rusia creează o instabilitate și o insecuritate sporite aici în Europa. Putem spune că China facilitează de facto economia de război a Rusiei. Nu putem accepta acest lucru. Și am spus întotdeauna: Modul în care China continuă să interacționeze cu economia de război a lui Putin va fi un factor determinant pentru relațiile UE-China în viitor. Dacă China pretinde că apără ordinea internațională bazată pe reguli, atunci ar trebui să condamne fără echivoc încălcarea grosolană de către Rusia a suveranității, integrității teritoriale și frontierelor recunoscute la nivel internațional ale Ucrainei. Și să acționeze în consecință. Iar dacă China pretinde că apără multilateralismul – atunci trebuie să respecte normele și principiile comerțului internațional, ancorate în OMC”, a reliefat oficialul european.

Ultimul punct face referire la cooperare între cele două părți pentru a combate schimbările climatice.

„În timp ce China este cel mai mare producător de emisii din lume, cu 30% din emisiile globale, energia curată a reprezentat, de asemenea, peste un sfert din creșterea PIB-ului Chinei. China a investit peste 900 de miliarde de dolari numai în tehnologii curate – mai mult decât SUA, Europa, Japonia și India la un loc. Beijingul este, în același timp, un concurent puternic în cursa tehnologiilor curate și un partener vital pentru decarbonizarea globală. Aceasta este complexitatea cu care trebuie să ne confruntăm. Trebuie să schimbăm viteza în competiția noastră, dar și să explorăm toate căile de cooperare. Amândoi suntem convinși că tripla criză planetară a climei, a pierderii biodiversității și a poluării necesită un cadru multilateral puternic. Și ne dorim ca COP30 de la Belem să producă rezultate ambițioase”, a conchis președinta Comisiei Europene.

Summitul UE-China este programat pentru 24-25 iulie, primul din ultimii doi ani și va avea loc într-un context comercial tensionat generat de tarifele impuse de președintele american Donald Trump, dar și de practicile anti-concurențiale ale Beijingului de pe piața vehiculelor electrice, ce a determinat Uniunea Europeană să impună taxe în acest sector pentru a proteja piața unică europeană. 

Beijingul și Washingtonul pun în aplicare acordul încheiat luna trecută la Londra privind ridicarea restricțiilor asupra exporturilor de produse esențiale pentru producția industrială, în contextul în care ambele părți încearcă să detensioneze războiul comercial global, scrie Politico Europe.

„Partea chineză examinează și aprobă cererile de licențe de export pentru produsele controlate eligibile, în conformitate cu legea. Partea americană a luat, de asemenea, măsuri corespunzătoare pentru a anula o serie de măsuri restrictive împotriva Chinei, iar partea chineză a fost informată cu privire la informațiile relevante”, a declarat vineri un purtător de cuvânt al Ministerului Comerțului chinez într-un comunicat.

Aceste „produse controlate eligibile” sunt o referire implicită la pământuri rare — elemente metalice esențiale pentru producția de tehnologie civilă și militară. Beijingul deține un monopol aproape total asupra aprovizionării globale cu aceste minerale critice și a impus restricții la exportul a 11 astfel de minerale începând din decembrie.

Lista produselor pentru care SUA au ridicat restricțiile de export include motoare de avion, software de proiectare a semiconductoarelor și etan, se arată în comunicat. Reuters și CNN au raportat săptămâna aceasta că Washingtonul a dat undă verde pentru reluarea livrărilor acestor produse către China.

Reluarea exporturilor de produse cheie semnalează dorința Beijingului și a Washingtonului de a menține un armistițiu fragil într-un război comercial reciproc care, în aprilie, a dus la aplicarea de tarife de peste 100% de către ambele părți. Administrația Trump a redus aceste tarife la 55% luna trecută, în timp ce China a redus taxele pe importurile din SUA la 10%, în contextul în care cele două părți negociază un acord comercial mai amplu.

Însă disponibilitatea celor două părți de a folosi barierele netarifare ca arme — inclusiv extinderea restricțiilor privind livrările unor substanțe chimice și programe software către China, precum și embargoul impus de Beijing asupra exporturilor de pământuri rare — reprezintă o amenințare constantă pentru industriile din ambele țări.

Citiți și Donald Trump va trimite luni „probabil 12” scrisori către partenerii comerciali privind aplicarea unor taxe vamale punitive: Tarifele ar putea varia de la o țară la alta

Reluarea comerțului bilateral cu tehnologii și minerale esențiale este o veste bună pentru industrie și piețe. Însă durabilitatea acestor exporturi rămâne vulnerabilă în fața oricărei intensificări viitoare a tensiunilor dintre SUA și China.

Dominanța Beijingului asupra lanțului de aprovizionare cu pământuri rare reprezintă o preocupare majoră pentru industria americană de apărare, care are nevoie de minerale furnizate de China pentru a produce de la muniție și armament de precizie până la echipamente militare de vedere pe timp de noapte.

Un acord privind limitarea restricțiilor la export este, cel mai probabil, un punct-cheie pe agenda actualelor eforturi de a negocia un acord comercial mai amplu între SUA și China. Însă rămâne incert dacă Beijingul va renunța la avantajul său în ceea ce privește aprovizionarea cu pământuri rare, având în vedere că SUA se află la ani distanță de dezvoltarea unor surse interne fiabile pentru aceste minerale critice.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a subliniat ministrului chinez de Externe Wang Yi „responsabilitatea-cheie a Chinei în obținerea unei păci juste și durabile în Ucraina”.

Aceasta a avut o întâlnire cu oficialul chinez pentru a discuta despre pregătirile pentru summitul UE-China, eveniment menit să marcheze 50 de ani de la stabilirea relațiilor bilaterale și să creeze cadrul pentru „a aborda principalele oportunități și provocări legate de aceasta”.

„Summitul oferă, de asemenea, o șansă de a aborda chestiuni globale, de la climă la comerț și dezvoltare globală”, a mai arătat Ursula von der Leyen într-un mesaj menționat pe rețeaua de socializare X.

I discussed the preparations of the EU-China Summit with Foreign Minister Wang Yi.

It is the opportunity to mark the 50th anniversary of our bilateral relations – and address key opportunities and challenges linked to it.

The Summit also offers a chance to address global issues… pic.twitter.com/nH4BnbPiHp

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) July 2, 2025

Ministrul chinez de Externe Wang Yi a participat miercuri la cel de-al 13-lea dialog strategic, context în care a avut întâlniri cu Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, alături de care a co-prezidat evenimentul, și cu președintele Consiliului European, Antonio Costa.

Întâlnirile prefațează summitul UE-China, programat pentru 24-25 iulie, primul din ultimii doi ani, desfășurat într-un context comercial tensionat generat de tarifele impuse de președintele american Donald Trump, dar și de practicile anti-concurențiale ale Beijingului de pe piața vehiculelor electrice, ce a determinat Uniunea Europeană să impună taxe în acest sector pentru a proteja piața unică europeană. 

În ultimele două decenii, după ce a aderat la OMC, China a ajuns să domine lanțurile globale de aprovizionare cu materii prime esențiale, iar UE nu face excepție când vine vorba de dependența față de Beijing în acest sector, arată un material al Consiliului European pentru Afaceri Externe (ECFR). 

China furnizează 100% din aprovizionarea UE cu pământuri rare grele, 45% din germaniu, 71% din galiu, 97% din magneziu, 67% din scandiu, elemente necesare în domeniul tehnologic precum producția de semiconductori, baterii electrice sau avioane, arată Consiliul într-un grafic.

Când vine vorba de poziționarea Uniunii Europene față de China în acest climat geopolitic reconfigurat de la ultimul summit din 2023 – la momentul respectiv relațiile transatlantice erau fără fricțiuni, iar cei doi parteneri de pe ambele maluri ale Atlanticului aveau o poziție unitară în ceea ce privește sprijinul militar, umanitar, financiar pentru Ucraina – unii dintre liderii blocului european susțin îndepărtarea de SUA și crearea unor legături mai strânse cu diferiți parteneri globali, însă alții susțin că este mai bine ca blocul să rămână aproape de Washington.

Pe lângă aceste dosare, un altul la fel de important este cel legat de războiul ilegal declanșat de Rusia în Ucraina și sprijinul pe care China îl oferă Moscovei pentru a continua acest conflict. 

Oficial, China a susținut că este neutră în invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, făcând apel la o „soluționare pașnică și diplomatică a conflictului”.

Cu toate acestea, în februarie 2022, cu puțin timp înainte de invazia rusă în Ucraina, Moscova și Beijingul au anunțat un „acord de parteneriat fără limite”.

Beijingul a fost acuzat că furnizează în secret Rusiei arme și componente pentru producția de drone, reducând în același timp livrările de drone către Ucraina.

Mai mult, în aprilie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski acuza China că furnizează arme Rusiei. Mai mult,forțele ucrainene au capturat la 8 aprilie doi cetățeni chinezi care luptau alături de forțele Rusiei în Ucraina.