Connect with us

NATO

SUA și Danemarca au semnat un acord de cooperare în domeniul apărării ce va consolida securitatea europeană și transatlantică

Published

on

© Official State Department photo by Chuck Kennedy

Statele Unite și Danemarca au semnat un acord de cooperare în domeniul apărării ce le va permite armatelor celor două țări să se coordoneze mai eficient, sporind interoperabilitatea în cadrul NATO.

”Timp de aproape 75 de ani, Statele Unite și Danemarca au fost parteneri apropiați în domeniul securității și aliați NATO. Forțele noastre lucrează pentru a proteja comunitățile de teroare în Sahel. Susținem libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz. Consolidăm împreună descurajarea în țările baltice. Danemarca continuă să joace un rol de lider în asigurarea faptului că războiul lui Putin împotriva Ucrainei continuă să fie un eșec strategic”, a subliniat secretarul de stat american Antony Blinken după semnarea documentelor, conform unui comunicat al Departamentului de Stat al SUA.

El a amintit că Danemarca a fost una dintre primele țări care s-au angajat să furnizeze Ucrainei avioane F-16 și să antreneze piloții ucraineni pentru a le opera.

”Țările noastre s-au angajat împreună să permită Ucrainei să se descurce pe cont propriu, să stea pe cont propriu cu tărie – din punct de vedere militar, economic, democratic. Acesta este motivul pentru care cererea de buget suplimentar a președintelui Biden este atât de importantă și pentru care vom continua să lucrăm cu Congresul pentru a o aproba”, a continuat Blinken.

Secretarul de stat american a detaliat că după ce va intra în vigoare acest acord de cooperare în domeniul apărării va permite NATO ”să protejeze mai bine pacea și stabilitatea oamenilor de pe întregul continent”.

”Acordul de astăzi se bazează pe munca pe care am depus-o pentru a aprofunda cooperarea în domeniul apărării cu aliații de peste Atlantic – din nordul până în sudul Europei, de la țările baltice până la Marea Neagră. În 2021, am semnat un acord de cooperare în domeniul apărării cu Norvegia. La începutul acestei luni, am semnat un acord similar cu Suedia.  La începutul acestei săptămâni, am semnat unul cu Finlanda.  În mod colectiv, aceste acorduri subliniază angajamentul comun al Statelor Unite și al partenerilor noștri europeni de a consolida securitatea europeană și transatlantică”, a detaliat oficialul american.

În încheiere, secretarul de stat american și-a transmis recunoștința pentru că SUA au ”un partener atât de puternic, atât de valoros, atât de important”.

La rândul său, ministrul de externe Lars Rasmussen, a evidențiat importanța ca aliații să rămână uniți pe fondul multiplelor crize globale, citând Rusia care ”duce un război brutal” în Ucraina, ”teroarea din Israel” și “catastrofa umanitară din Gaza”.

”În vremuri ca acestea, prietenii trebuie să rămână împreună, iar asta facem prin acest acord”, a spus Rasmussen.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

„O pace justă și durabilă trebuie să includă garanții de securitate adecvate pentru Ucraina”, afirmă aliații Kievului, care pledează pentru „o abordare 360° a securității euro-atlantice”

Published

on

© Kaja Kallas/ X

Miniștrii de externe europeni și-au reiterat ”sprijinul neclintit pentru Ucraina”, în cadrul unei conferințe ce a avut joi la Roma, amfitrionul fiind ministrul italian de externe, Antonio Tanjani, anunță DPA, citat de Agerpres.

La întâlnirea centrată pe securitatea Uniunii Europene și pe războiul de agresiune rus din Ucraina au luat parte miniștrii de externe din Germania, Franța, Polonia, Spania, Regatul Unit, Ucraina, precum și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, și secetarul general al NATO, Mark Rutte.

Reuniunea se desfășoară cu mai puțin de o lună înainte de ce-a de patra Conferință privind redresarea Ucrainei, ce ar urma să aibă loc la 10-11 iulie, unde sunt așteptați aproximativ 2000 de reprezentanți din sfera politică, mediul de afaceri și organizații internaționale, care vor aborda perspectivele pe termen lung ale Ucrainei.

„Am subliniat încă o dată sprijinul nostru neclintit pentru Ucraina, poporul său, democrația sa, securitatea, suveranitatea, independența și integritatea teritorială în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. O Ucraină puternică, independentă și democratică este vitală pentru stabilitatea și securitatea zonei euro-atlantice”, menționează aliații Kievului într-o declarație comună publicată la finalul întrevederii.

Aceștia au salutat eforturile de pace conduse de SUA, reiterând că Europa „va continua să contribuie la aceste eforturi și este pregătită să sprijine punerea în aplicare a unui acord de pace care să respecte principiile Cartei ONU”.

Ei au ținut să amintească și de rolul pe care Turcia îl joacă în acest proces, țară NATO care și-a arătat deschiderea de a sprijini „orice alte inițiative relevante de facilitare care pot contribui la avansarea către o soluție echitabilă și durabilă”.

„O pace justă și durabilă trebuie să includă garanții de securitate adecvate pentru Ucraina, începând cu o armată și o industrie de apărare ucrainene puternice. În acest scop și bazându-ne pe unitatea transatlantică, vom colabora cu Ucraina în ceea ce privește inițiativele de consolidare a forțelor armate ucrainene; suntem pregătiți să ne consolidăm sprijinul, inclusiv prin îmbunătățirea cooperării industriale în domeniul apărării cu Ucraina și prin explorarea unor forme suplimentare de cooperare în domeniul securității și apărării, în conformitate cu sprijinul nostru pentru integrarea euroatlantică a Ucrainei”, se arată în declarație.

Aliații Kievului au îndemnat Rusia să renunțe la „solicitările și condițiile maximaliste” pentru a arăta că își dorește cu adevărat pacea în Ucraina.

În contextul în care atacurile Moscovei nu contenesc, aceștia reafirmă că sunt pregătiți să sporească presiunea asupra Kremlinului, inclusiv prin impunerea de noi sancțiuni, în paralel cu acțiunile de contracarare a încercărilor de eludare a acestora, obiectivul fiind acela de a „submina abilitatea Rusiei de a continua războiul de agresiune și de a asigura Ucrainei cea mai bună poziție posibilă pentru a asigura o pace justă și durabilă.”

Întâlnirea de la Roma se desfășoară înainte de summitul NATO de la Haga, care va „demonstra unitatea noastră, bazată pe legătura transatlantică durabilă, pe un angajament ferm de a ne apăra reciproc și pe o împărțire echitabilă a sarcinilor”.

„Țările europene trebuie să joace un rol și mai important în asigurarea propriei noastre securități. Pentru ca aliații europeni să își asume mai multe responsabilități în cadrul NATO, am solicitat o consolidare ambițioasă a capacităților europene de apărare, sporind într-o manieră flexibilă și durabilă cheltuielile naționale pentru securitate și apărare, permițându-ne să descurajăm și să apărăm în mod eficient în toate domeniile din zona euro-atlantică”, este menționat în declarație.

Pentru a depăși consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a contracara amenințările și provocările în toate domeniile în vecinătatea estică și sudică, precum și în regiunea baltică, miniștrii de externe recunosc că este nevoie de „o abordare 360° a securității euro-atlantice”.

„Ne vom consolida parteneriatele în regiunile care au un impact asupra securității noastre pentru a combate instabilitatea și pentru a promova pacea și prosperitatea, în special în Mediterana, în Africa, în Balcanii de Vest, în regiunea Mării Negre și în regiunea MENA, într-un context profund marcat de atacul din 7 octombrie și de consecințele acestuia, cu necesitatea de a obține eliberarea tuturor ostaticilor luați de Hamas, o încetare imediată a focului în Gaza și o reluare urgentă a ajutoarelor”, mai este precizat în declarație.

Continue Reading

NATO

Fost șef al Comitetului Militar NATO, președintele ceh cere o “autonomie” europeană mai mare în NATO: Rolul SUA în securitatea Europei s-a modificat

Published

on

© Globsec/ Facebook

Președintele ceh Petr Pavel s-a pronunțat joi pentru o ”autonomie operațională” mai mare a structurii de comandă europene în cadrul NATO, cerând Alianței Nord-Atlantice să se pregătească pentru misiuni fără a se baza pe implicarea activă a Statelor Unite, informează DPA, potrivit Agerpres.

În intervenția sa din cadrul conferinței de securitate GLOBSEC de la Praga, fostul general în vârstă de 63 de ani a afirmat că țările europene ar trebui să ia în considerare ”oglindirea” cu personal european a posturilor de comandă deținute în prezent de militari americani.

În opinia sa, o astfel de măsură ar garanta că operațiunile specifice Europei rămân viabile indiferent de deciziile Washingtonului.

Petr Pavel, care a condus Comitetul Militar al NATO în perioada 2015 – 2018, a spus că Europa trebuie să răspundă la schimbarea atitudinii SUA față de securitatea europeană, în special sub mandatul președintelui Donald Trump.

”Este timpul să tragem concluziile necesare din faptul că rolul Statelor Unite în securitatea europeană s-a modificat. Noua administrație de la Washington a perturbat relațiile transatlantice și a forțat Europa să se confrunte cu întrebări strategice pe care nu le poate amâna”, a spus el.

”Obiectivul nu este de a crea o alternativă la NATO, ci de a consolida pilonul european al NATO. Pentru a reuși, acest pilon european nu poate rămâne o ambiție abstractă; el trebuie să fie instituționalizat, integrat în planificarea standard a NATO, în buget și să forțeze procese de dezvoltare”, a continuat el.

Discuțiile de la conferința GLOBSEC se concentrează pe provocările pentru securitatea globală și pe strategiile pentru viitoarele crize.

Membră a NATO din 1999, Republica Cehă a avut un rol important în sprijinirea Ucrainei în fața invaziei ruse. Guvernul conservator de la Praga a susținut o inițiativă de furnizare de muniții pentru artilerie și continuă să pledeze pentru un sprijin robust pentru Kiev din partea Alianței Nord-Atlantice. 

Continue Reading

NATO

Ministrul italian de externe avertizează că țara sa are nevoie „de cel puțin 10 ani” pentru a-și crește cheltuielile de apărare

Published

on

© European Union, 2023

Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a declarat joi că țara sa are nevoie de „cel puțin 10 ani” pentru a-și crește chletuielile militare astfel încât să atingă noile ținte care ar urma să fie convenite luna aceasta la summitul NATO, relatează presa internațională și Agerpres

„Cred că putem face o înțelegere bună cu NATO și să sosim la summitul NATO de la Haga cu un acord deja pregătit, astfel încât NATO să-și poată demonstra unitatea”, a spus Tajani, vorbind alături de secretarul general al Alianței, Mark Rutte, venit la Roma pentru a participa la o reuniune a miniștrilor de externe din țările grupului Weimar+.

„Suntem convinși că avem nevoie de o apărare europeană puternică, cu un pilon european puternic împreună cu un pilon american puternic. Așadar, suntem favorabili creșterii cheltuielilor pentru securitate, dar problema pentru noi este orizontul de timp. Am spus că avem nevoie de cel puțin zece ani pentru a atinge noile obiective. Avem nevoie de mai multă flexibilitate și cred că mergem în direcția cea bună”, a explicat șeful diplomației italiene.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a înaintat joia trecută, în mod oficial, o propunere către liderii statelor membre ale Alianței ca, la următorul summit, să adopte o creștere a bugetelor pentru apărare până la 5% din PIB, măsura urmând să acopere necesarul financiar pentru consolidarea capacităților militare.

El a precizat că, spre deosebire de acordul din 2014, când s-a stabilit o creștere treptată a cheltuielilor de apărare până la pragul de 2% din PIB în decurs de zece ani, de această dată obiectivul este ca statele membre să adopte „planuri anuale care să indice creșterea pentru fiecare an, astfel încât să asigure în final atingerea noului obiectiv de 5%, adică 3,5% plus 1,5%”

Citiți și: România va susține, la summitul NATO de la Haga, creșterea investițiilor în apărare și creșterea contribuției statelor europene la apărarea comună

Secretarul general al NATO, care în ianuarie le-a sugerat statelor membre ale Alianței să crească cheltuielile militare prin diminuarea celor pentru pensii, sănătate sau asistență socială, a susținut că nu se poate spune că ‘nu sunt bani’ pentru înarmare și le-a cerut liderilor să le explice acest lucru propriilor cetățeni.

La rândul său, președintele american Donald Trump a cerut în mod repetat statelor europene din NATO să își majoreze bugetele de apărare la 5% din PIB, cu mult peste actualul obiectiv de 2% – un prag pe care, în prezent, nouă dintre cele 32 de state membre ale Alianței nu îl ating.

Summitul NATO, programat pentru 24–25 iunie la Haga, va avea ca temă principală cheltuielile militare, consolidarea industriei de apărare și sprijinirea Ucrainei. Rutte a menționat că aliații continuă negocierile privind conținutul documentului final, care nu a fost încă finalizat.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA31 minutes ago

Cătălin Predoiu, la 35 de ani de la „Fenomenul Piața Universității”: Lupta pentru democrație și apartenență occidentală continuă

NATO33 minutes ago

„O pace justă și durabilă trebuie să includă garanții de securitate adecvate pentru Ucraina”, afirmă aliații Kievului, care pledează pentru „o abordare 360° a securității euro-atlantice”

NATO57 minutes ago

Fost șef al Comitetului Militar NATO, președintele ceh cere o “autonomie” europeană mai mare în NATO: Rolul SUA în securitatea Europei s-a modificat

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Mark Rutte, apel la aliații NATO să colaboreze pentru a reduce tensiunile în Orientul Mijlociu

ROMÂNIA2 hours ago

35 de ani de la Mineriada din 1990. Nicușor Dan subliniază că “justiția are datoria de a face lumină”: Lipsește un verdict care ar închide atâtea traume și suferințe

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Occidentul face apel la ”reținere” și ”întoarcere la diplomație” după atacurile israeliene asupra Iranului: ”Îndemnăm toate părțile să reducă tensiunile de urgență”

U.E.2 hours ago

40 de ani de la semnarea Acordului Schengen, cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume. Ce angajamente își asumă Consiliul UE

EDITORIALE2 hours ago

Iulian Chifu: Serghei Karaganov și esența gândirii ideologice ruse. Agresiunea ca mod de viață și Teoria războiului bun

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Parlamentul European, reunit în sesiune plenară (16-19 iunie). Progresele R. Moldova în vederea aderării la UE, evaluate

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

INTERNAȚIONAL1 day ago

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

ROMÂNIA1 week ago

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Boloș anunță că trei jaloane suspendate din PNRR au termen de soluționare luna noiembrie: Negociem cu Comisia Europeană pentru a crește la 5,7 miliarde de euro valoarea cererii de plată patru

U.E.2 weeks ago

Slovacia nu acceptă „să primească lecții” din partea Germaniei. Fico: Poziția suverană se bazează pe interesele naționale. Nimeni nu ne poate amenința

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE2 weeks ago

Aderarea României la OCDE este un proces ”extrem de important”, subliniază ministrul Daniel David: Educația este domeniul fundamental într-o societate

NATO3 weeks ago

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

ROMÂNIA3 weeks ago

Boloș: Renegocierea PNRR va fi finalizată până la finalul lunii mai. Cererile de plată vor fi restructurate pentru a asigura absorbția fondurilor până în 2026

U.E.3 weeks ago

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

Trending