SUA
SUA și Filipine lansează cele mai ample exerciții militare de descurajare din ultimele decenii în Marea Chinei de Sud
Published
2 years agoon

SUA și Filipine lansează marți cele mai ample exerciții militare comune din ultimele decenii, care vor implica antrenamente cu focuri reale, inclusiv un asalt cu rachete pentru scufundarea navelor în apele din Marea Chinei de Sud și strâmtoarea Taiwan, ceea ce probabil va inflama China, informează France24 și EFE, AFP și dpa, preluat de Agerpres.
Exercițiile anuale ale aliaților pe termen lung, denumite Balikatan – în tagalog pentru umăr la umăr – se vor desfășura până la 28 aprilie și vor implica peste 17.600 de militari. Va fi cea mai recentă demonstrație a puterii de foc americane în Asia, unde Washingtonul a avertizat în mod repetat China cu privire la acțiunile sale tot mai agresive în canalul maritim disputat și împotriva Taiwanului.
#Balikatan 2023, the largest iteration of our bilateral military exercise with the 🇵🇭, officially started today.
More than 17,600 @TeamAFP and U.S. military members will train shoulder-to-shoulder, enhancing capability across various military operations. pic.twitter.com/GRk2WoXdfw
— U.S. Embassy in the Philippines (@USEmbassyPH) April 11, 2023
Administrația Biden a consolidat un arc de alianțe în Indo-Pacific pentru a contracara mai bine China, inclusiv într-o eventuală confruntare în legătură cu Taiwanul.
Acest lucru se corelează cu eforturile depuse de Filipine, sub conducerea președintelui Ferdinand Marcos Jr., pentru a-și apăra interesele teritoriale în Marea Chinei de Sud, prin intensificarea exercițiilor militare comune cu SUA și permițând ca efective prin rotație ale forțelor americane să rămână în mai multe tabere militare filipineze, conform unui pact de apărare din 2014.
Aproximativ 12.200 de militari americani, 5.400 de forțe filipineze și 111 omologi australieni participă la exerciții, cele mai mari din istoria de trei decenii a Balikatan. Vor fi etalate navele de război americane, avioanele de luptă, precum și rachetele Patriot, lansatoarele de rachete HIMARS și lansatoarele de rachete antitanc Javelin, potrivit oficialilor militari americani și filipinezi.
„Nu provocăm pe nimeni prin simpla desfășurare a exercițiilor”, a declarat reporterilor colonelul Michael Logico, un purtător de cuvânt filipinez pentru Balikatan, înainte de începerea manevrelor. „Aceasta este de fapt o formă de descurajare”, a spus Logico. „Descurajarea are loc atunci când descurajăm alte părți să ne invadeze”.
În cadrul unui exercițiu cu foc real pe care forțele aliate îl vor organiza pentru prima dată în largul mării, Logico a declarat că forțele americane și filipineze vor scufunda luna aceasta o navă-țintă de 61 de metri (200 de picioare) în apele teritoriale filipineze din largul provinciei vestice Zambales, în cadrul unui atac aerian și al unui bombardament de artilerie coordonate.
„O vom lovi cu toate sistemele de armament pe care le avem, atât terestre, cât și navale și aeriene”, a declarat Logico.
Această locație orientată spre Marea Chinei de Sud și vizavi de apele Strâmtorii Taiwan ar putea alarma China, dar oficialii militari filipinezi au declarat că manevra are ca scop consolidarea apărării de coastă a țării și nu vizează nicio țară.
Astfel de scenarii de teren ar „testa capacitățile aliaților în ceea ce privește tirul combinat cu arme reale, schimbul de informații, comunicațiile între unitățile de manevră, operațiunile logistice, operațiunile amfibii”, a declarat Ambasada SUA din Manila.
Washingtonul și Beijingul se află pe un curs de coliziune în ceea ce privește disputele teritoriale vechi, care implică China, Filipine și alte patru guverne, precum și obiectivul Beijingului de a anexa Taiwanul, cu forța la nevoie.
Săptămâna trecută, China a avertizat împotriva intensificării operațiunilor militare americane în regiune. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, a declarat, că aceasta „ar duce doar la mai multe tensiuni și la mai puțină pace și stabilitate în regiune”.
Exercițiile Balikatan au fost deschise în Filipine la o zi după ce China a încheiat trei zile de exerciții militare care au simulat izolarea Taiwanului, în urma întâlnirii președintelui taiwanez Tsai Ing-wen cu președintele Camerei Reprezentanților, Kevin McCarthy, săptămâna trecută în California, care a provocat furia Beijingului.
Luni, Flota a 7-a a SUA a desfășurat distrugătorul de rachete ghidate USS Milius la mai puțin de 12 mile marine de Reciful Mischief, un recif de corali revendicat de Manila, pe care China l-a confiscat la mijlocul anilor 1990 și l-a transformat într-una dintre cele șapte insule-bază protejate cu rachete din arhipelagul Spratlys din Marea Chinei de Sud, care face obiectul unor dispute aprinse.
Armata americană întreprinde de ani de zile astfel de operațiuni pentru „libertatea de navigație” pentru a contesta pretențiile teritoriale expansive ale Chinei în această zonă maritimă aglomerată.
„Atâta timp cât unele țări continuă să pretindă și să impună limite ale drepturilor care depășesc autoritatea lor în temeiul dreptului internațional, Statele Unite vor continua să apere drepturile și libertățile mării garantate tuturor”, a declarat Flota a 7-a. „Niciun membru al comunității internaționale nu ar trebui să fie intimidat sau constrâns să renunțe la drepturile și libertățile sale.”
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
Macron îi reunește de urgență la Paris pe liderii europeni după ce SUA vrea să excludă Europa de la masa tratativelor Rusia – Ucraina: “Un moment unic într-o generație pentru securitatea noastră”
Marco Rubio a convenit cu Lavrov pregătirea unui summit SUA-Rusia la nivel înalt după ce a semnat declarația G7 la München care reafirmă “nevoia de garanții de securitate” ca războiul Rusiei în Ucraina să nu reînceapă
Emisarul special al lui Trump pentru Rusia și Ucraina, interpelat de un oficial român la München: Cum abordează administrația Trump susținerea pentru extrema-dreaptă din Europa care se opune investițiilor în apărare?
INTERVIU Ministrul apărării, la München: România are toate garanțiile că prezența militară americană va rămâne la același nivel și va fi consolidată. Peste 30% din bugetul de apărare este pentru achiziții
Emil Hurezeanu a discutat, la München, cu membri ai Congresului SUA despre avantajele Parteneriatului Strategic România – SUA în menținerea unității transatlantice și gestionarea provocărilor
MSC 2025 | Emisarul lui Trump anunță că Europa va fi consultată, dar exclusă de la discuțiile de pace între SUA, Rusia și Ucraina
G7
Marco Rubio a convenit cu Lavrov pregătirea unui summit SUA-Rusia la nivel înalt după ce a semnat declarația G7 la München care reafirmă “nevoia de garanții de securitate” ca războiul Rusiei în Ucraina să nu reînceapă
Published
11 hours agoon
February 16, 2025
Secretarul de stat american Marco Rubio a avut sâmbătă prima conversație telefonică cu ministrul de externe rus Serghey Lavrov, ca urmare a discuției dintre președinții Trump și Putin, dialogul Rubio – Lavrov survenind după ce miniștrii de externe din țările G7 au adoptat, marja Conferinței de Securitate de la München, o declarație care reafirmă “necesitatea de a dezvolta garanții de securitate solide pentru a se asigura că războiul nu va reîncepe”.
“Secretarul de stat Marco Rubio a discutat astăzi cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, ca urmare a discuției purtate de președintele Donald Trump cu președintele rus Vladimir Putin la începutul acestei săptămâni. Secretarul de stat a reafirmat angajamentul președintelui Trump de a găsi o soluție la conflictul din Ucraina. În plus, au discutat despre oportunitatea de a lucra împreună pe o serie de alte chestiuni bilaterale”, a transmis Departamentul de Stat într-un comunicat.
De cealaltă parte, Ministerul de Externe de la Moscova a precizat că Lavrov și Rubio “au convenit să reia contactele regulat, inclusiv pentru a pregăti un summit ruso-american la cel mai înalt nivel”, șefii celor două diplomații confirmând că sunt gata să conlucreze la restabilirea unui dialog interguvernamental reciproc respectuos, conform tonului dat de președinți”.
Miercuri, președintele american Donald Trump a avut convorbiri telefonice separate cu omologul rus Vladimir Putin și cu cel ucrainean Volodimir Zelenski despre războiul din Ucraina, cu liderul de la Casa Albă anunțând că a convenit cu liderul de la Kremlin începerea imediată a negocierilor de pace între Rusia și Ucraina, o chestiune respinsă ca abordare de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și întâmpinată cu același refuz de capitalele europene.
Americanii și europeni s-au duelat în declarații la München despre respectarea valorilor democratice, cu vicepreședintele american J.D. Vance criticând regresul democratic al Europei, context în care a citat și anularea alegerilor prezidențiale din România, iar apogeul a fost atins de afirmația generalului Keith Kellogg, trimisul special al lui Trump pentru Rusia și Ucraina, conform căreia Europa va fi consultată – dar în cele din urmă exclusă – de la discuțiile de pace planificate între Rusia, SUA și Ucraina, deoarece unul dintre motivele pentru care acordurile de pace anterioare dintre Ucraina și Rusia au eșuat a fost că la masă au fost prezente prea multe țări care nu aveau capacitatea de a executa un fel de proces de pace.
Remarcile au provocat consternare și nouă repliere a europenilor, cu ministrul de externe polonez Radoslaw Sikorski anunțând că liderii europeni se vor reuni în Franța, la propunerea lui Emmanuel Macron, pentru a se coordona. Totodată, președintele Volodimir Zelenski a folosit discursul său de pe scena Conferinței de Securitate pentru a avertiza că Europa va fi probabil exclusă din negocieri. El a vorbit despre temerile că SUA ar putea plănui să încheie un acord bilateral cu președintele rus Vladimir Putin pentru a pune capăt conflictului din Ucraina.
“Ucraina nu va accepta niciodată înțelegeri făcute pe la spatele nostru fără implicarea noastră. Nicio decizie privind Ucraina fără Ucraina, nicio decizie privind Europa fără Europa”, a spus el, în timp ce Ucraina a refuzat să încheie un acord cu SUA privind mineralele critice.
Totuși, partenerii transatlantici au părut să se pune de acord cu privire la un comunicat comun în privința “războiului devastator al Rusiei în Ucraina” la nivelul G7.
Miniștrii de externe ai G7 din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene s-au întâlnit în marja Conferinței de Securitate de la München pentru prima dată în cadrul președinției canadiene din 2025.
“Membrii G7 au discutat despre războiul devastator al Rusiei în Ucraina. Aceștia și-au subliniat angajamentul de a lucra împreună pentru a contribui la obținerea unei păci durabile și a unei Ucraine puternice și prospere și au reafirmat necesitatea de a dezvolta garanții de securitate solide pentru a se asigura că războiul nu va reîncepe”.
“Aceștia au reamintit contribuția importantă a G7 la încheierea războiului din Ucraina, inclusiv prin măsuri luate în temeiul Declarației comune a G7 de sprijinire a Ucrainei, prin sprijinirea financiară a Ucrainei prin utilizarea veniturilor extraordinare provenite din activele suverane rusești, prin impunerea unor costuri suplimentare Rusiei, în cazul în care aceasta nu negociază cu bună credință, prin plafonarea prețurilor la petrol și gaze și prin sporirea eficacității sancțiunilor împotriva Rusiei”, arată sursa citată.
Declarația comună adoptată observă, totuși, o schimbare de ton în privința sancțiunilor. “Orice sancțiuni noi și suplimentare după luna februarie ar trebui să fie legate de faptul dacă Federația Rusă depune eforturi reale și de bună credință pentru a pune capăt războiului împotriva Ucrainei, care să ofere Ucrainei securitate și stabilitate pe termen lung ca țară suverană și independentă”, stipulează documentul.
Membrii G7 au discutat despre furnizarea către Rusia de asistență cu dublă utilizare de către China și de asistență militară de către RPDC și Iran. Ei au condamnat orice astfel de sprijin.
ROMÂNIA
Emisarul special al lui Trump pentru Rusia și Ucraina, interpelat de un oficial român la München: Cum abordează administrația Trump susținerea pentru extrema-dreaptă din Europa care se opune investițiilor în apărare?
Published
16 hours agoon
February 15, 2025
Emisarul special al președintelui SUA pentru Rusia și Ucraina, generalul Keith Kellogg, a fost interpelat sâmbătă la o dezbatere în cadrul Conferinței de Securitate de la München de Pavel Popescu, vicepreședinte ANCOM, pe marginea susținerii pe care administrația Trump o acordă extremei-drepte în Europa.
Kellogg a participat sâmbătă la o dezbatere intitulată “Peace Through Strength: A Plan for Ukraine” alături de ministrul de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, șeful diplomației britanice, David Lammy, și cel al diplomației ucrainene, Andrii Sybiha.
Oficialul român, un participant frecvent la Conferința de la München, inclusiv în perioada în care era președintele Comisiei pentru apărare din Senat, l-a întrebat pe Keith Kellogg cum va gestiona administrația Trump susținerea pentru candidații de extremă dreapta din Europa care se opun cheltuielilor militare și cerinței către țările europene să aloce mai mult pentru apărare.
“În țara mea, un candidat a vorbit împotriva contractului F-35. A spus că este un lucru foarte rău să cheltuiți bani pe F-35 pentru apărare. Cum veți face față acestei afirmații în timp ce încercați să convingeți Europa să facă mai mult. Cum veți aborda această provocare în timp ce susțineți vocile care au obținut votul cetățenilor pentru că nu vor să cheltuiască bani pentru apărare?“, l-a întrebat Pavel Popescu pe Keith Kellogg.
Trimisul lui Trump a ocolit răspunsul.
“Când vorbiți despre astfel de probleme, aceasta este problema dumneavoastră, nu a noastră. Același lucru s-a întâmplat astăzi cu o problemă paralelă, când am fost întrebat despre alegerile ucrainene. Aceasta este problema poporului ucrainean. Acesta este motivul pentru care, într-o democrație, aveți șansa de a vota în această privință (…) Aceasta este o întrebare pe care trebuie să o puneți fiecăruia dintre voi în națiunile voastre. Nu este o întrebare pe care să o puneți Statelor Unite. Fiecare trebuie să se implice de partea sa. Voi o faceți, noi o facem, dar la aceasta trebuie să răspundeți singur”, a spus Kellogg.
Întrebarea vicepreședintelui ANCOM a venit pe fondul faptului că noul vicepreședinte american J.D. Vance a lansat vineri, de la tribuna Conferinței de Securitate de la München, critici dure la adresa unor decizii recente din Europa, citând anularea alegerilor prezidențiale din România, și avertizând că amenințarea principală pentru democrația europeană nu vine dinspre Rusia sau China, ci din interior, printr-o renunțare treptată la valorile fundamentale comune cu Statele Unite.
În context, președintele interimar Ilie Bolojan a asigurat joi, într-un mesaj adresat națiunii, că România va avea alegeri corecte și transparente. Totodată, premierul Marcel Ciolacu a transmis că “toate autoritățile române sunt angajate în organizarea unor alegeri libere și corecte, oferind cetățenilor puterea de a decide și garantând libertatea votului”. De asemenea, liderul PNL și ministrul de interne Cătălin Predoiu a declarat că statul român trebuie să explice mai bine contextul deciziei prin care a anulat alegerile prezidențiale de anul trecut. Nu în ultimul rând, senatoarea Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru apărare din Senat, a cerut un parteneriat strâns România-SUA în combaterea interferențelor externe, subliniind că inamicul nostru comun este haosul creat de regimurile autoritare, nu regulile care asigură alegeri libere și corecte.
Amintim că NATO a transmis joi prima sa reacție oficială publică și argumentată cu privire la anularea alegerilor prezidențiale din România, anul trecut, subliniind că arătând că operațiunea Rusiei în România a fost “înșelăciune” printr-o “campanie amplă pregătită dinainte pentru a afecta clandestin un scrutin”.
Poziția NATO vine în ajunul Conferinței de Securitate de la München, al cărei raport anual menționează “atacurile hibride agresive” ale Rusiei în Europa și “interferențe electorale în România”.
Evocând “arhitectura de securitate distrusă” de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, raportul constată cum “regimul lui Putin emite deja amenințări nucleare și lansează atacuri hibride agresive asupra țărilor europene, inclusiv interferențe electorale, așa cum s-a văzut recent în Moldova, Georgia și România“.
Documentul sugerează, de asemenea, că o “victorie a Rusiei asupra Ucrainei ar încuraja Moscova să intensifice aceste atacuri și să își urmărească ambițiile imperiale în spațiul post-sovietic“.
În România, Curtea Constituțională a luat o decizie fără precedent într-o țară democratică, respectiv anularea alegerilor prezidențiale din 2024, constatând că procesul electoral a fost vizat în integralitatea sa. Decizia a venit după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a desecretizat rapoartele serviciilor de informații, analize și date care au relevat că România a fost vizată de 85.000 de atacuri cibernetice având mod de operare al unui actor statal, au identificat o campanie finanțată și coordonată de creștere accelerată a profilului candidatului independent Călin Georgescu, iar contraspionajul românesc a identificat date privind intențiile unor persoane de a afecta suveranitatea României și de a sprijini accesul lui Călin Georgescu, candidat anti-NATO și anti-UE, la funcția de președinte.
Ulterior, președintele Klaus Iohannis a nominalizat direct Rusia ca actor ce a stat în spatele acestei operațiuni hibride împotriva României, subliniind că este vorba despre modul de acțiune în această direcție și că procedura de atribuire va dura. În același timp, și președintele francez Emmanuel Macron și fostul premier belgian Alexander De Croo au arătat cu degetul spre Rusia. De asemenea, un raport oficial al guvernului francez a confirmat “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine.
SUA
Emil Hurezeanu a discutat, la München, cu membri ai Congresului SUA despre avantajele Parteneriatului Strategic România – SUA în menținerea unității transatlantice și gestionarea provocărilor
Published
18 hours agoon
February 15, 2025
Ministrul român al afacerilor externe Emil Hurezeanu a avut vineri o întrevedere, în marja Conferinței de Securitate de la München, cu reprezentanți ai Congresului SUA, cu care a discutat despre avantajale Parteneriatului Strategic România – SUA în gestionarea provocărilor și în menținerea unității transatlantice.
Potrivit unui comunicat al MAE, Hurezeanu s-a întâlnit cu o delegație a Camerei Reprezentanților având în componență pe Mike Rogers, Brian Mast, Joe Wilson, Dan Crenshaw, Steny Hoyer, Chrissy Houlahan.
“Ministrul Hurezeanu a transmis evaluările României privind situația de securitate în regiunea Mării Negre și soluțiile avute în vedere de țara noastră pentru promovarea intereselor comune ale României și SUA”, arată sursa citată.
Șeful diplomației române a adresat mulțumiri pentru sprijinul constant al Congresului SUA pentru dezvoltarea unei strategii SUA privind Marea Neagră.
“A prezentat avantajele Parteneriatului Strategic România-SUA pentru gestionarea provocărilor regionale și globale cu care ambele țări se confruntă și a subliniat importanța menținerii unității transatlantice“, mai arată MAE.
Întâlnirea cu membrii Congresului american a venit în completarea reuniunilor pe care Emil Hurezeanu le-a avut joi, în capitala Bavariei, cu Richard Grenell, trimis special al lui Donald Trump în probleme globale, cu generalul Keith Kellogg, trimisul special al președintelui SUA pentru Ucraina și Rusia.
Hurezeanu și Grenell au discutat subiecte de “interes comun pentru România și SUA”.
În cadrul întrevederii cu trimisul special Keith Kellogg, “ministrul afacerilor externe a prezentat preocupările și prioritățile României, ca aliat-cheie al NATO pe flancul estic, în contextul unei soluții pentru încheierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei”.
Discuțiile dintre România și SUA au avut loc și pe fondul faptului că noul vicepreședinte american J.D. Vance a lansat vineri, de la tribuna Conferinței de Securitate de la München, critici dure la adresa unor decizii recente din Europa, citând anularea alegerilor prezidențiale din România, și avertizând că amenințarea principală pentru democrația europeană nu vine dinspre Rusia sau China, ci din interior, printr-o renunțare treptată la valorile fundamentale comune cu Statele Unite.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Macron îi reunește de urgență la Paris pe liderii europeni după ce SUA vrea să excludă Europa de la masa tratativelor Rusia – Ucraina: “Un moment unic într-o generație pentru securitatea noastră”

Marco Rubio a convenit cu Lavrov pregătirea unui summit SUA-Rusia la nivel înalt după ce a semnat declarația G7 la München care reafirmă “nevoia de garanții de securitate” ca războiul Rusiei în Ucraina să nu reînceapă

Emisarul special al lui Trump pentru Rusia și Ucraina, interpelat de un oficial român la München: Cum abordează administrația Trump susținerea pentru extrema-dreaptă din Europa care se opune investițiilor în apărare?

Senatoarea Nicoleta Pauliuc cere un parteneriat strâns România-SUA în combaterea interferențelor externe: Inamicul nostru comun este haosul creat de regimurile autoritare, nu regulile care asigură alegeri libere și corecte

INTERVIU Ministrul apărării, la München: România are toate garanțiile că prezența militară americană va rămâne la același nivel și va fi consolidată. Peste 30% din bugetul de apărare este pentru achiziții

Ilie Bolojan, prima întâlnire oficială ca președinte interimar: Dialog cu liderii mediului de afaceri despre stabilitate economică, investiții și parcursul pro-occidental al României

Emil Hurezeanu a discutat, la München, cu membri ai Congresului SUA despre avantajele Parteneriatului Strategic România – SUA în menținerea unității transatlantice și gestionarea provocărilor

MSC 2025 | Emisarul lui Trump anunță că Europa va fi consultată, dar exclusă de la discuțiile de pace între SUA, Rusia și Ucraina

MSC 2025 | Donald Tusk iese la rampă și cere un plan european de acțiune pentru Ucraina și securitatea Europei: Altfel viitorul nostru va fi decis de alte puteri

MSC 2025 | Olaf Scholz prezice că Germania va excepta investițiile militare de la “frâna datoriei” din Constituție: “Un război în mijlocul Europei este o urgență”

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparente

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali
Trending
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ6 days ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- NATO2 days ago
NATO, îngrijorată de arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România: “Operațiunea Rusiei în România, o campanie îndelung pregătită pentru a afecta în secret scrutinul”
- ROMÂNIA2 days ago
Ilie Bolojan îl numește pe Cristian Diaconescu consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Cancelariei președintelui
- EDITORIALE6 days ago
O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României
- ROMÂNIA3 days ago
Prima întâlnire a României cu administrația Trump, la München: Emil Hurezeanu și Richard Grenell, trimisul special al lui Trump, au discutat despre subiectele de interes comun România-SUA