Connect with us

SUA

SUA și Germania cer Rusiei să-l elibereze imediat pe Aleksei Navalnîi: Verdictul împotriva lui, o lovitură amară la adresa statului de drept

Published

on

© US Department of State/ Flickr

Șefii diplomațiilor de la Berlin și de la Washington, Heiko Maas și Antony Blinken au criticat marți decizia unui tribunal din Rusia, care l-a condamnat pe opozantul rus Aleksei Navalnîi, cerând eliberarea necondiționată și imediată a acestuia. Maas și Blinken au invocat o decizie din 2017 a Curții Europene a Drepturilor Omului care arată că o condamnare a lui Navalnîi din 2014 a fost “ilegitimă, arbitrată și motivată politic”, precizând că același lucru este aplicabil și în cazul sentinței de marți.

“Statele Unite sunt profund îngrijorate de acțiunile Rusiei împotriva lui Aleksei Navalnîi. Reiterăm apelul nostru pentru eliberarea sa imediată și necondiționată”, a scris, pe Twitter, Antony Blinken, secretarul de stat al SUA. 

Într-un comunicat publicat de Departamentul de Stat, Blinken subliniază că SUA “se vor coordona îndeaproape cu aliații și partenerii pentru a trage Rusia la răspundere pentru că nu a respectat drepturile cetățenilor săi”.

Într-o declarație separată, ministrul de externe al Germaniei, Heiko Maas, a subliniat că “verdictul este o lovitură amară împotriva libertăților fundamentale și a statului de drept în Rusia”.

“Aleksey Navalnîi trebuie eliberat imediat”, a spus Maas.

Un tribunal din Moscova l-a condamnat marţi pe opozantul rus Aleksei Navalnîi, critic acerb al Kremlinului și al președintelui Vladimir Putin, la trei ani şi jumătate de închisoare, după ce a decis că acesta a încălcat condiţiile de eliberare în urma unei condamnări cu suspendare în 2014, dar a spus că termenul său de închisoare va fi scurtat pentru timpul în care s-a aflat în arest la domiciliu, relatează Reuters.

Potrivit The Guardian, Aleksei Navalnîi a fost condamnat la doi ani și opt luni de închisoare, întrucât judecătorul a scăzut 10 luni pe care le-a petrecut în arest la domiciliu din pedeapsa inițială de trei ani și jumătate, în timp ce a dat verdictul.

În timpul audierii sale, Navalnîi  l-a numit pe liderul de la Kremlin “Putin otrăvitorul” și “un mic pungaș ascuns într-un buncăr”, relatează CNN și BBC.

Navalnîi, unul dintre cei mai virulenţi critici ai preşedintelui rus Vladimir Putin, a fost arestat la 17 ianuarie pe un aeroport din Moscova la revenirea sa în Rusia din Germania, unde a primit îngrijiri după ce a fost otrăvit în august cu agent neurotoxic din familia Noviciok cu caracter militar, amintește Agerpres.

Astfel, tribunalul a dat curs cererii Serviciului penitenciar din Rusia (FSIN) privind comutarea pedepsei de 3,5 de închisoare cu suspendare împotriva opozantului Aleksei Navalnîi, într-un dosar din 2014, într-o pedeapsă cu executare.

Unul dintre avocaţii lui Navalnîi a declarat că va face apel la această condamnare.

Condamnarea lui Aleksei Navalnîi vine cu câteva zile înainte ca șeful diplomației europene, Josep Borrell, să se deplaseze la Moscova pentru a solicita eliberarea opozantului rus. Uniunea Europeană, țările sale membre, SUA și NATO au condamnat în termeni duri atât otrăvirea opozantului, cât și arestarea lui la întoarcerea în Rusia.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

SUA, mesaj la reuniunea miniștrilor apărării București 9: Statele Unite își reafirmă angajamentul față de flancul estic al NATO

Published

on

© Guvernul României

SUA și-au reafirmat joi, la reuniunea miniștrilor din țările formatului București 9, angajamentul față de flancul estic al NATO. Secretarul adjunct al apărării, Kathleen Hicks, s-a adresat online aliaților din flancul estic al NATO la reuniunea ministerială de apărare București-Nouă (B9), desfășurată joi în România, informează Departamentul Apărării într-un comunicat.

Organizat în colaborare cu România și Polonia, acest forum a reunit miniștrii apărării din B9 din Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania și Slovacia pentru a discuta despre evenimentele recente din regiune, cooperarea în domeniul apărării, prioritățile strategice ale NATO și cooperarea UE-NATO.

Secretarul adjunct a afirmat angajamentul SUA față de flancul estic al NATO și a comentat recenta activitate a Rusiei în jurul Ucrainei, criza migranților de la granița dintre Belarus și UE, precum și competiția strategică cu Republica Populară Chineză.

Secretarul adjunct Hicks a recunoscut progresele înregistrate în ceea ce privește partajarea responsabilităților aliate, importanța descurajării și a apărării și contribuțiile la operațiunile internaționale. Ea a subliniat că inițiativele de apărare ale UE ar trebui să rămână coerente, să se consolideze reciproc, să fie interoperabile cu NATO și să fie disponibile pentru NATO.

Secretarul adjunct a reafirmat, de asemenea, declarațiile președintelui Biden la summitul B9 din luna mai, care au inclus importanța valorilor democratice comune și a rezilienței în sprijinul securității colective euro-atlantice.

Formatul București (B9) este o inițiativă lansată de Președintele României, Klaus Iohannis, și de Președintele Republicii Polone, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianței: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

România, invitată de Joe Biden la Summitul Democrațiilor. 110 țări și teritorii vor participa la reuniunea care prefigurează concurența dintre democrații și autocrații

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Joe Biden a invitat 110 ţări şi teritorii la summit-ul său virtual dedicat democraţiei din luna decembrie, printre invitaţi numărându-se principalii aliaţi occidentali ai Statelor Unite, informează AFP, potrivit Agerpres.

Preşedintele american a fost clar chiar de la sosirea sa la Casa Albă în luna ianuarie: lupta dintre democraţii şi autocraţii, acestea din urmă întruchipate în opinia sa de China şi Rusia, se află în centrul politicii sale externe.

“Summitul pentru democraţie”, un angajament al campaniei sale electorale a cărui primă ediţie va avea loc online pe 9 şi 10 decembrie, urmând ca o întâlnire faţă în faţă să fie organizată în 2022, este una din piesele de rezistenţă ale acestei priorităţi de politică externă.

Lista ţărilor invitate a fost publicată marţi pe site-ul Departamentului de Stat al SUA, iar România şi Republica Moldova se numără printre ţările invitate.

În ce o privește, România și-a manifestat în multiple rânduri susținerea pentru summitul convocat de Joe Biden din perspectiva asigurării președinției Comunității Democrațiilor.

Deloc surprinzător, principalii rivali ai Washingtonului, China şi Rusia, nu figurează printre invitaţi.

Nici Turcia, aliată a Washingtonului în cadrul NATO dar al cărei preşedintele Recep Tayyip Erdogan a fost calificat drept “autocrat” de către Joe Biden, nu figurează printre ţările participante şi nici Ungaria premierului Viktor Orban.

În schimb, preşedintele Biden a invitat Taiwanul. Prezenţa Taipeiului la summit-ul virtual ar urma să contribuie la menţinerea tensiunile deja ridicate cu China din ultimele săptămâni referitoare la destinul insulei.

India, deseori denumită “cea mai mare democraţie a lumii”, este invitată în pofida criticilor frecvente din partea apărătorilor drepturilor omului la adresa prim-ministrului său naţionalist Narendra Modi. La fel şi Pakistanul, în ciuda relaţiei sinuoase cu Washingtonul.

Din regiunea Orientului Mijlociu, Israelul şi Irakul sunt singurele ţări invitate la această întâlnire. Aliaţii tradiţionali arabi, Egipt, Arabia Saudită, Iordania, Qatar şi Emiratele Arabe Unite vor fi absente.

Preşedintele Joe Biden a invitat şi Brazilia, care este condusă de controversatul preşedinte de extremă dreapta Jair Bolsonaro.

Din Europa, şi Polonia este reprezentată, în pofida tensiunilor recurente în relaţia dintre Varşovia şi Uniunea Europeană privind respectarea statului de drept.

Din partea continentului african, R.D. Congo, Kenya, Africa de Sud, Nigeria şi Niger se numără printre ţările invitate.

Pentru un prim summit “există motive întemeiate pentru a avea o gamă largă de actori prezenţi deoarece permite un schimb mai bun de idei”, a declarat pentru AFP, înainte de publicarea listei, Laleh Ispahani din partea Open Society Foundation.

În opinia sa, mai degrabă decât să facă din acest summit o întâlnire anti-China,”ceea ce ar reprezenta o oportunitate pierdută”, preşedintele Joe Biden trebuie să profite de aceste întâlniri care vor reuni atât lideri cât şi reprezentanţi ai societăţii civile pentru “a aborda criza reprezentată de declinul sever al democraţiei în întreaga lume, inclusiv în cazul unor modele relativ puternice, precum Statele Unite”.

Acest summit este organizat în contextul în care democraţia a suferit multe eşecuri în ultimele luni în ţări în care Statele Unite şi-au pus mari speranţe: Sudan şi Myanmar, teatre ale unor lovituri de stat militare, Etiopia, pradă unui conflict ce riscă să ducă la dezintegrare sau chiar Afganistan, unde talibanii au revenit la putere ca urmare a retragerii americane, după 20 de ani de eforturi de democratizare.

Statele Unite au fost înscrise pentru prima dată pe lista “democraţiilor în regres”, în principal din cauza degradării din perioada administraţie Trump, potrivit unui raport de referinţă publicat de organizaţia interguvernamentală International IDEA.

Continue Reading

SUA

Ucraina a semnat un contract cu SUA pentru construirea a două reactoare nucleare la o centrală din vestul țării

Published

on

© Міністерство енергетики України/ Facebook

Compania ucraineană de stat Energoatom a semnat un contrat cu compania americană Westinghouse pentru construcţia a două reactoare nucleare în Ucraina, potrivit unui anunţ al guvernului de la Kiev citat de DPA, potrivit Agerpres.

”Acesta este cu adevărat un pas rapid în intenţia noastră de a dezvolta producţia de energie nucleară în Ucraina în cooperare cu Statele Unite”, a transmis într-o declaraţie ministrul ucrainean al energiei, Herman Haluscenko.

”Actuala criză energetică din Europa și din lume ne împinge să înțelegem că energia nucleară reprezintă viitorul nostru decarbonizat. Acesta este viitorul în ceea ce privește stabilitatea, fiabilitatea, siguranța și noile oportunități, în special, dezvoltarea reactoarelor modulare mici”, a completat oficialul ucrainean.

Două reactoare AP1000 urmează să fie construite la centrala atomoelectrică Hmelniţki, în vestul Ucrainei. Valoarea contractului şi termenul de realizare a proiectului nu au fost deocamdată precizate public.

La începutul lunii septembrie, cu prilejul primei întâlniri între președintele american, Joe Biden, și cel al Ucrainei, Volodimir Zelenski, la Casa Albă, Washington și Kiev au convenit ”să aprofundeze și să intensifice” cooperarea strategică în domeniul energiei prin construirea a până la cinci reactoare nucleare în valoare totală de aproximativ 28 de miliarde dolari, adresându-se astfel problemei stringente de combatere a schimbărilor climatice prin promovarea unor energii mai puțin poluante. 

La centrala de la Hmelniţki sunt în prezent operaţionale două reactoare de construcţie sovietică şi cu o capacitate de 1.000 de megawaţi fiecare.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL10 hours ago

Summit ASEM: Ministrul Bogdan Aurescu a reliefat interesul României pentru o implicare mai activă în regiunea Asia-Europa

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Comisia Europeană propune noi măsuri pentru a impulsiona crearea uniunii piețelor de capital: Va consolida competitivitatea internațională a UE ca loc de tranzacționare

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Comisarul european Adina Vălean: Lupta pentru prosperitate și justiție au determinat pașii R. Moldova spre UE

ENGLISH11 hours ago

On its 25th anniversary, ARPIM launched a working paper with policy makers on health system resilience

U.E.11 hours ago

Franța și Italia au semnat cu mare fast “Tratatul de la Quirinale”, un pact de cooperare europeană asemănător tratatelor franco-germane de la Elysee și Aachen

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Consiliul UE a aprobat Pactul pentru cercetare și inovare în Europa, cât și viitoarea guvernanță a Spațiului european de cercetare

PARLAMENTUL EUROPEAN12 hours ago

Parlamentul European solicită noi norme pentru a sprijini migrația legală a forței de muncă în Europa

ROMÂNIA12 hours ago

Prima bancnotă care va celebra o personalitate feminină. BNR va pune în circulație din 1 decembrie noua bancnotă cu valoare de 20 de lei, cu imaginea Ecaterinei Teodoroiu

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană propune un cadru actualizat pentru călătoriile dintr-o țară terță în UE, acordând prioritate călătorilor vaccinați, cu garanții solide

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI13 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Mediul rural din România are nevoie de investiții solide, nu anemice, de viziune, nu de praf în ochii oamenilor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța1 day ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ2 days ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

POLITICĂ2 days ago

Premierul desemnat Nicolae Ciucă, în Parlament: Vom garanta stabilitatea României. Vom asigura respectarea statului de drept și o politică externă bazată pe consolidarea rolului în UE și NATO și a Parteneriatului cu SUA

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Marian-Jean Marinescu, către comisarul european pentru energie: Vreau să văd energia nucleară și gazul în viitorul act delegat pentru taxonomie. ”Fit for 55” va determina ”o cerere de energie foarte mare”

ROMÂNIA2 days ago

Virgil Popescu anunță că o companie norvegiană dorește să investească 800 de milioane de euro în România

Daniel Buda3 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură, intervenție în PE: Banii acordați prin PAC reprezintă un sprijin real pentru asigurarea durabilității fermierilor și securității alimentare

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Maia Sandu, la București: Republica Moldova a simţit mereu umărul României alături. Este un moment unic pentru a obține rezultate istorice în relația noastră

Team2Share

Trending