Connect with us

SUA

SUA și Germania le reamintesc talibanilor că „orice legitimitate sau sprijin” trebuie câștigate: Izolarea internațională este în detrimentul populației afgane și a stabilității regionale

Published

on

© German Foreign Office/Twitter

Secretarul de stat american Antony J. Blinken și omologul său german Heiko Maas le-au reamintit miercuri talibanilor că recunoașterea internațională este condiționată, dar și faptul că izolarea Afganistanului aflat în colaps economic nu este în interesul acestora și afectează stabilitatea regională, potrivit declarațiilor celor doi demnitari, redate de Departamentul de Stat al SUA

Secretarul de stat Antony J. Blinken s-a deplasat în Republica Federală Germania la 8 septembrie 2021 pentru a vizita Baza Aeriană Ramstein și a observa operațiunile în curs de desfășurare de acolo. Secretarul Blinken s-a întâlnit cu ministrul german al afacerilor externe, Heiko Maas, pentru a-și exprima recunoștința față de Germania pentru rolul de partener de nădejde în Afganistan în ultimii 20 de ani și pentru cooperarea acesteia în ceea ce privește relocarea a 124.000 de persoane din această țară, precum și pentru găzduirea temporară a 34.000 de persoane în „drumul lor către o nouă viață”.

De asemenea, cei doi au găzduit împreună cu aliații și partenerii o reuniune ministerială privind Afganistanul, în urma căreia participanții și-au exprimat sprijinul unanim pentru poporul afgan, precum și importanța de a rămâne uniți în demersurile de a-i determina pe talibani să-și respecte angajamentele privind garantarea drepturilor omului, în special ale femeilor și fetelor, tranzitul în siguranță al persoanelor care doresc să părăsească Afganistanul, precum și permiterea accesului ajutoarelor umanitare și combaterea terorismului.

La reuniune au participat reprezentanți ai Germaniei, Australiei, Bahrainului, Canadei, Franței, Indiei, Italiei, Japoniei, Kuweitului, Norvegiei, Pakistanului, Qatarului, Republicii Coreea, Arabiei Saudite, Spaniei, Tadjikistanului, Turciei, Turkmenistanului, Emiratelor Arabe Unite, Regatului Unit, Uzbekistanului, Uniunii Europene, NATO și ONU.

„Am discutat despre modul în care îi vom determina pe talibani să își respecte angajamentele și obligațiile de a permite oamenilor să călătorească liber; de a respecta drepturile fundamentale ale acestora, inclusiv ale femeilor și minorităților; de a se asigura că Afganistanul nu este folosit ca rampă de lansare pentru atacuri teroriste; și de a nu exercita represalii violente împotriva celor care aleg să rămână în Afganistan. De asemenea, vom cere talibanilor să își respecte angajamentul de a permite accesul ajutoarelor umanitare. (…) Talibanii urmăresc să obțină legitimare și sprijin internațional; orice legitimitate, orice sprijin, va trebui câștigat. Și am auzit acest lucru din partea tuturor participanților la sesiunea de astăzi”, a declarat secretarul de stat al SUA, în conferința de presă comună cu omologul german.

La rândul său, ministrul de externe german Heiko Maas a subliniat că „toți participanții au căzut de acord asupra unui singur lucru și anume, că nimeni nu are niciun interes să întoarcă spatele Afganistanului; dimpotrivă, trebuie să acționăm împreună pentru a ne folosi influența asupra talibanilor”. De asemenea, șeful diplomației germane a punctat că „răspunsul la evoluția situației din Afganistan nu poate fi oferit doar de una sau două țări”, numărul de provocări necesitând „un minim de cooperare internațională și o coordonare strânsă la nivel internațional”: „Dacă nu luăm măsuri, s-ar putea să asistăm la o instabilitate și mai mare în Afganistan, cu toate efectele pe care le are acest lucru: extremism, trafic de droguri, terorism pentru întreaga regiune”, a atras atenția Heiko Maas.

Întâlnirea coordonată miercuri de SUA și Germania a venit pe fondul anunțului de marți al talibanilor privind formarea unui guvern interimar, alcătuit exclusiv din bărbați și plin de luptători talibani proeminenți care au ocupat deja funcții importante în timpul regimului radical al grupării militante între 1996 și 2001.

Mohammad Hasan Akhund, în prezent șef al guvernului interimar afgan, a ocupat anterior funcțiile de ministru de externe și viceprim-ministru. Numărul doi al noului executiv, Abdul Ghani Baradar, este cofondatorul grupului și a participat la negocierile privind retragerea SUA, în timp ce noul ministru de interne, Sirajuddin Haqqani, se află pe lista celor mai căutate persoane de către FBI pentru terorism.

În acest sens, SUA și UE au criticat lipsa de reprezentativitate și incluziune a noului cabinet care nu reflectă diversitatea etnică și religioasă a țării și care ignoră, totodată, una dintre condițiile cheie avansate de occidentali pentru continuarea dialogului oficial cu guvernul de la Kabul. 

Citiți și UE critică guvernul interimar format de talibani în Afganistan pe fondul lipsei de incluziune și reprezentativitate

Noul guvern afgan „cu siguranță nu îndeplinește testul de incluziune și include persoane care au un trecut foarte problematic”, a declarat ieri Blinken. „Implicarea noastră cu talibanii și cu un guvern interimar sau pe termen lung va avea ca scop promovarea interesului național, promovarea intereselor noastre, a intereselor partenerilor noștri. Am găsit și vom găsi modalități de a-i angaja în dialog pe talibani, de a angaja în dialog un guvern interimar, un viitor guvern, pentru a face exact aceste lucruri și pentru a le face în moduri care sunt pe deplin conforme cu legile noastre”, a precizat acesta. 

La rândul său, Heiko Maas a punctat că „formarea unui guvern interimar fără a include și alte grupuri nu este un simbol pentru mai multă cooperare internațională și stabilitate în țară”, sperând, totuși, ca viitoare consolidare a guvernului de la Kabul să transmită semnalele necesare. „Trebuie să fie clar și pentru talibani că izolarea internațională nu poate fi în interesul lor și mai ales nu este în interesul populației din Afganistan. O țară aflată în colaps economic nu va fi niciodată stabilă”, a adăugat șeful diplomației germane. 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Casa Albă: SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Marea Britanie au lansat o alianță pentru a combate influența Chinei în Pacific

Published

on

© The White House/ Flickr

SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă şi Marea Britanie au lansat un grup informal care vizează stimularea legăturilor economice şi diplomatice cu naţiunile insulare din Pacific, a anunţat vineri Casa Albă, potrivit Reuters

Administrația Biden a promis să aloce mai multe resurse în zona Indo-Pacific, în timp ce China încearcă să stimuleze legăturile economice, militare şi poliţieneşti cu naţiunile insulare din Pacific, dornice de investiţii străine.

Grupul, denumit „Partners in the Blue Pacific” (PBP), va încerca să sprijine regionalismul din Pacific şi să consolideze legăturile economice dintre insulele din Pacific şi restul lumii.

„Suntem uniţi în hotărârea noastră comună de a sprijini o regiune care să fie în beneficiul popoarelor din Pacific. Suntem, de asemenea, uniţi în modul în care realizăm această viziune, în conformitate cu principiile regionalismului Pacificului, suveranităţii, transparenţei, responsabilităţii şi, mai presus de toate, conduşi şi ghidaţi de insulele din Pacific”, a declarat Casa Albă.

De asemenea, prin „Partners in the Blue Pacific”, cele cinci ţări se angajează să caute modalităţi mai eficiente de a face faţă „presiunii în creştere asupra ordinii internaţionale libere şi deschise, bazate pe reguli”, scrie Digi24.

Luna trecută, premierul japonez Fumio Kishida  a declarat că Statele Unite, India, Japonia şi Australia se opun oricărei „schimbări a statu-quo-ului prin forţă”, în special în regiunea Asia-Pacific.

De asemenea, preşedintele american Joe Biden a transmis pe 23 mai că Statele Unite vor răspunde militar dacă China va interveni cu forța în Taiwan, conform angajamentului pe care și l-au asumat. 

Coordonatorul Indo-Pacific al Casei Albe, Kurt Campbell, a transmis că se aşteaptă ca mai mulţi oficiali americani de nivel înalt să viziteze ţările insulare din Pacific, pe măsură ce Washingtonul îşi intensifică angajamentul pentru a contracara China în această regiune de importanţă strategică.

Statele Unite şi aliaţii lor, inclusiv Japonia, sunt alarmate de încercările Chinei de a-şi spori influenţa în Pacific prin iniţiative cum ar fi pactul de securitate încheiat în aprilie cu Insulele Solomon. Conform acestuia, Beijingul va putea trimite efective de poliţie, militari şi alte categorii de personal înarmat, iar navele chineze vor putea ancora în insule.

Continue Reading

SUA

O zi “seismică” în SUA: Curtea Supremă revocă protejarea dreptului femeilor la avort. Joe Biden denunță o decizie care “duce America cu 150 de ani înapoi în timp”

Published

on

© The White House/ Flickr

Curtea Supremă a Statelor Unite, cu majoritate conservatoare, a luat vineri decizia istorică de a anula jurisprudenţa stabilită prin cazul emblematic “Roe v. Wade” din 1973, care garanta dreptul femeilor la avort şi legaliza la nivel naţional întreruperile de sarcină, informează AFP şi Reuters, iar BBC avertizează asupra unei “zi seismice” în SUA.

Decizia de vineri nu scoate în afara legii avorturile, dar trimite Statele Unite în situaţia în care se aflau înainte de ‘Roe v. Wade’, când fiecare stat al federaţiei era liber să le autorizeze sau nu, informează Agerpres.

Date fiind fracturile din ţară, o jumătate din statele americane, mai ales în sud şi centru mai conservatoare şi religioase, ar putea să interzică avorturile într-un termen mai lung sau mai scurt. Cu o majoritate de 6 la 3, Curtea Supremă a menţinut o lege din Mississippi, sprijinită de republicani, care interzice avortul după 15 săptămâni de sarcină.

Judecătorii au stabilit că decizia din cazul Roe v. Wade (care permitea avortul înainte ca fătul să fie viabil în afara uterului, adică între săptămâna a 24-a şi a 28-a de sarcină) a fost greşită întrucât Constituţia SUA nu face nicio menţiune specifică la dreptul la avort.

Decizia de vineri este încununarea a 50 de ani de luptă metodică dusă de dreapta religioasă, pentru care reprezintă o victorie enormă, dar nu şi finalul bătăliei: mişcarea va trebui să se mobilizeze în continuare pentru a face să basculeze cât mai multe state în tabăra sa ori pentru a obţine o interdicţie la nivel federal.

În cadrul unor declarații de presă, președintele Joe Biden a denunțat decizia Curții Supreme de Justiție de a anula dreptul constituțional la avort, avertizând că aceasta riscă sănătatea femeilor din întreaga țară.

“Curtea a făcut ceea ce nu a mai făcut niciodată până acum: a înlăturat în mod expres un drept constituțional care este atât de fundamental pentru atât de mulți americani”, a declarat Biden într-un discurs de la Casa Albă. “Este o zi tristă pentru instanță și pentru țară”, a spus el despre “o decizie care duce America cu 150 de ani înapoi”.

Decizia se înscrie de asemenea în bilanţul fostului preşedinte republican Donald Trump, care în mandatul său a remaniat profund Curtea Supremă, numind trei judecători conservatori (Neil Gorsuch, Brett Kavanaugh şi Amy Coney Barrett), semnatari ai acestei hotărâri.

În schimb, cei trei judecători progresişti s-au disociat de majoritate, care, în opinia lor, “pune în pericol alte drepturi la viaţa privată, precum contracepţia şi căsătoriile homosexuale” şi “subminează legitimitatea Curţii”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Statele Unite vor oferi Ucrainei un ajutor militar suplimentar de 450 milioane de dolari

Published

on

© US Secretary of Defense/ Flickr

Statele Unite vor oferi Ucrainei un ajutor militar suplimentar de 450 de milioane de dolari, a anunţat joi John Kirby, oficial care coordonează comunicarea Casei Albe pe probleme strategice, transmite AFP, citat de Agerpres.

„Această autorizație va ridica totalul asistenței de securitate a SUA pentru Ucraina la peste 6,1 miliarde de dolari de când Rusia a lansat invazia brutală, neprovocată și la scară largă a Ucrainei la 24 februarie”, a afirmat Kerby, potrivit comunicatului oficial.

Această nouă componentă a asistenţei oferite Ucrainei prevede în special livrarea a patru sisteme Himars (High Mobility Artillery Rocket System), lansatoare de rachete puternice montate pe blindate uşoare.

„Fluxul constant de asistență de securitate din partea SUA continuă să consolideze apărarea Ucrainei, să îmbunătățească capacitatea acesteia de a-și apăra teritoriul și să obțină victorii pe câmpul de luptă. Am impus sancțiuni rapide și severe asupra economiei Rusiei și asupra regimului președintelui Putin. Am sporit capacitatea NATO de a descuraja și de a se apăra împotriva oricărei agresiuni din partea Rusiei pe flancul său estic. Și vom continua să livrăm capacități militare cruciale apărătorilor curajoși ai Ucrainei. Ucraina este puternică. Continuăm să rămânem uniți alături de Ucraina”, a subliniat John Kirby. 

John Kirby a mai spus că partea americană este „zilnic” în contact cu cea ucraineană cu privire la nevoile militare şi a precizat că Statele Unite îşi proporţionează şi îşi reconfigurează livrările de echipamente pentru ca ajutorul acordat să rămână „pertinent”.

Luna trecută, senatul american a aprobat, cu o majoritate covârșitoare, un nou ajutor de aproape 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina, trimițând proiectul de lege care fusese anterior aprobat și în Camera Reprezentanților la Casa Albă pentru ca președintele Joe Biden să îl promulge.

Biden ceruse inițial Congresului 33 de miliarde de dolari pentru Ucraina, dar membrii Congresului au majorat suma la aproximativ 40 de miliarde de dolari, cu scopul de a finanța Ucraina pentru următoarele luni, mai arată sursa citată.

Continue Reading

Facebook

G734 mins ago

Miniștrii de externe ai G7 și Josep Borrell cer Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Premierul britanic se teme că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Casa Albă: SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Marea Britanie au lansat o alianță pentru a combate influența Chinei în Pacific

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Volodimir Zelenski: Ucraina nu mai este o țară terță, este un viitor partener egal pentru cel puțin 27 de țări UE

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Șeful diplomației române, apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj privind exportul de cereale din porturile ucrainene

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Bogdan Aurescu și ministrul de externe din Republica Coreea au convenit să reia agenda de vizite oficiale la București și consultările politice cu caracter regulat

SUA18 hours ago

O zi “seismică” în SUA: Curtea Supremă revocă protejarea dreptului femeilor la avort. Joe Biden denunță o decizie care “duce America cu 150 de ani înapoi în timp”

NATO19 hours ago

Sondaj NATO înainte de summitul istoric de la Madrid: Peste 80% dintre români consideră că România este mai sigură datorită Alianței și că aceasta este importantă pentru viitorul securității lor

CONSILIUL EUROPEAN20 hours ago

Comunitatea Politică Europeană propusă de Macron s-ar putea reuni în premieră la Praga, în toamnă. Formatul va reuni liderii UE și liderii țărilor aspirante la UE

ROMÂNIA20 hours ago

Klaus Iohannis le-a prezentat liderilor din UE eforturile României pentru a asigura securitatea alimentară globală în contextul blocadei rusești a porturilor ucrainene

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi2 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL4 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL5 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac7 days ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending