Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a pledat vineri, la Washington, pentru validarea de către Congresul SUA a propunerii legislative privind elaborarea unei strategii de securitate a Statelor Unite pentru Marea Neagră, precum și pentru includerea României, într-un timp cât mai apropiat, în programul Visa Waiver, informează MApN într-o serie de comunicate remise CaleaEuropeană.ro.

În cadrul vizitei oficiale pe care o efectuează în Statele Unite ale Americii, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a avut joi, 30 martie, la Capitoliu, întâlniri cu președinții comisiilor Forțelor Armate din Senat și Camera Reprezentanților, senatorul Jack Reed, respectiv congresmanul Mike Rogers. 

Agenda de lucru a cuprins discuții privind situația de securitate la Marea Neagră și sprijinul acordat Ucrainei, în contextul invaziei ilegale, neprovocate și nejustificate a Federației Ruse în Ucraina, perspectiva cooperării bilaterale și a consolidării posturii forțelor SUA pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, precum și eforturile de modernizare și dezvoltare a infrastructurii în România, aliniate programelor de cooperare cu SUA, având în vedere angajamentele naționale pe palierul alocărilor bugetare pentru apărare.

Oficialul român a salutat împlinirea a trei decenii de la lansarea „State Partnership Program”, platformă care a asigurat dezvoltarea progresivă a cooperării dintre militarii români și cei ai Gărzii Naționale a statului american Alabama.

A mulțumit președintelui Mike Rogers, congresman din statul Alabama, pentru vizita făcută la București, la începutul lunii februarie și a evidențiat potențialul de consolidare a cooperării industriei de apărare din România cu cea din statul Alabama.

Angel Tîlvăr a transmis președinților celor două comisii că România rămâne un aliat de încredere al Statelor Unite și a mulțumit pentru angajamentul consistent al forțelor SUA dislocate în țara noastră, în scopul consolidării securității spațiului euro-atlantic pe flancul estic, ca o dovadă clară a Parteneriatului strategic solid româno-american.

De asemenea, a apreciat eforturile administrației americane pentru elaborarea unei Strategii de securitate a SUA pentru Marea Neagră, punctând importanța validării, de către Congres, în perioada următoare, a propunerii legislative în acest sens.

Totodată, a menționat importanța pe care România o acordă respectării angajamentelor pe palierul repartizării echitabile a responsabilităților în cadrul NATO, prin alocarea unui procent de 2,5% din PIB pentru apărare începând cu anul 2023, din care un procent semnificativ este destinat achizițiilor de echipamente majore și activităților de cercetare-dezvoltare.  

Angel Tîlvăr a discutat cu parlamentarii americani și despre importanța includerii României în programul Visa Waiver.

El a exprimat apreciere pentru progresele înregistrate la nivelul legislativului american în vederea includerii României în programul Visa Waiver, asigurând că Guvernul României va lucra strâns cu autoritățile SUA pentru atingerea acestui obiectiv în cel mai scurt timp posibil.

“Având în vedere cadrul excelent al cooperării între țările noastre, asigurat, pe multiple paliere de Parteneriatul Strategic, includerea României, într-un timp cât mai apropiat, în programul Visa Waiver va contribui la creșterea  nivelului colaborării dintre țările noastre”, a declarat ministrul Tîlvăr.

Ministrul român a menționat, în context, rezultatele foarte bune ale celei de-a opta Reuniuni a Dialogului Strategic între România și Statele Unite ale Americii, care a avut loc la București, în luna martie, a cărei declarație finală precizează că: „România și Statele Unite rămân angajate să lucreze împreună pentru sprijinirea eforturilor României de a îndeplini criteriile stabilite prin lege pentru admiterea României în programul Visa Waiver”.

La 15 martie, senatorii americani Richard Durbin și Jeanne Shaheen au introdus, în Congres, un proiect de lege care recomandă includerea României în programul Visa Waiver. Intitulat “Romania Visa Waiver Act of 2023”, proiectul de act normativ reprezintă un pas legislativ important care marchează sprijinul Senatului american în contextul eforturilor României de a deveni stat membru al acestui program.

România, prin vocea ministrului său de externe, Bogdan Aurescu, și-a exprimat ”profunda îngrijorare” față de arestarea jurnalistului american, Evan Gershkovich, în Rusia, sub acuzația de spionaj.

”Astfel de atacuri flagrante asupra libertății presei – un element fundamental al democrației – sunt total inacceptabile”, a reacționat șeful diplomației române într-un mesaj publicat pe Twitter.

I am deeply concerned with the arrest of @WSJ journalist, 🇺🇸 citizen @evangershkovich in RU. Such blatant attacks on media freedom – a fundamental democratic standard – are totally unacceptable.

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) March 31, 2023

Serviciile de securitate ruse au anunțat joi că Evan Gershkovich a fost reținut la Ekaterinburg, în Urali, fiind acuzat de spionaj, un caz fără precedent în istoria recentă a țării.

Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a condamnat acest gest și a criticat ”disprețul sistematic” pentru care Moscova îl manifestă față de libertatea presei.

”Jurnaliștilor trebuie să li se permită să-și manifeste profesia în mod liber și merită protecție. Autoritățile ruse demonstrează încă o dată disprețul sistematic față de libertatea presei”, a menționat Borrell într-un mesaj publicat pe Twitter.

Un mesaj, de data aceasta de îngrijorare, a venit și din partea Statelor Unite, prin vocea secretarului de stat american, Antony Blinken, informează Agerpres.

”Suntem extrem de îngrijoraţi de arestarea foarte mediatizată a unui jurnalist american”, a declarat șeful diplomației americane.

Departamentul de Stat a informat că a contactat autorităţile ruse pentru a obţine acces consular la jurnalistul reţinut, iar Casa Albă a asigurat că este în contact cu familia acestuia.

Acest eveniment apare într-un context în care Moscova a sporit represiunea la adresa presei după războiul declanșat în Ucraina, care a tensionat relațiile diplomatice cu Washington.

Ambasadoarea SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a subliniat joi că Rusia nu ar trebui să fie membră permanentă a Consiliului de Securitate, având în vedere ce face în Ucraina, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Rusia este membră permanentă a Consiliului de Securitate. Nu ar trebui să fie, din cauza a ceea ce face în Ucraina, însă Carta (Naţiunilor Unite) nu permite modificarea statutului său de membră permanentă”, a afirmat diplomata în Costa Rica, unde participa la un summit pentru democraţie.

Rusia urmează să preia sâmbătă de la Mozambic, pe termen de o lună, preşedinţia Consiliului – forul executiv al ONU.

Într-o declarație în exclusivitate pentru AFP, diplomatul american a afirmat că SUA se așteaptă ”să caute ocazii de a-şi duce mai departe campania de dezinformare împotriva Ucrainei, a Statelor Unite şi a tuturor aliaţilor noştri”.

De la invazia rusă pornită de Putin la 24 februarie, Ucraina întreprinde demersuri pentru a exclude Rusia din forurile internaționale.

La sfârșitul lunii decembrie, MAE ucrainean a solicitat excluderea Rusiei din ONU.

Arătându-și sprijinul pentru Kiev, țările din G7 au cerut ca Rusia să nu mai facă parte din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului.