Ministerul Energiei anunță lansarea spre consultare publică a Ghidului solicitantului aferent apelului de proiecte destinat sprijinirii investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, finanțat prin Fondul pentru Modernizare – Program-cheie 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei.

Potrivit comunicatului oficial, apelul este dedicat solicitanților din sectorul privat, iar modificările propuse au ca obiectiv flexibilizarea condițiilor de eligibilitate și alinierea la noile reglementări introduse prin O.U.G. nr. 5/2025 privind unele măsuri din domeniul social și modificarea și completarea unor acte normative.

„Prin lansarea acestui nou apel oferim și mai mult sprijin concret companiilor care vor să investească în independența energetică a României. Simplificăm accesul la finanțare și înlăturăm bariere administrative inutile. Vrem ca fiecare kilowatt produs din surse regenerabile și consumat local să însemne mai multă eficiență, competitivitate și sustenabilitate pentru economia românească. În plus, extindem accesul către sectoare importante pentru economia națională, precum cel agricol și agroalimentar, și încurajăm tranziția acestora către soluții energetice competitive și curate. România are un potențial uriaș în zona regenerabilelor, iar acest apel este încă un pas hotărât pentru valorificarea acestui potențial”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Citiți și: Fondul pentru Modernizare: 84 de noi contracte de peste 44 milioane de euro pentru producția de energie electrică din surse regenerabile pentru autoconsum

Modificările vizează:

• Acceptarea tuturor tipurilor de ipoteci în etapa de evaluare, cu condiția ca, în termen de 60 de zile lucrătoare de la semnarea contractului de finanțare, imobilul să fie liber de sarcini sau ipoteca să fie în scopul realizării proiectului;
• Eliminarea obligației de a prezenta dovada scoaterii din circuitul agricol și autorizația de construire în termen de 1 an de la semnarea contractului – acestea vor fi necesare doar la cererea de prefinanțare/rambursare;
• Actul de reglementare de mediu nu mai este necesar la contractare, ci doar înainte de prima cerere de plată (prefinanțare sau rambursare);
• Eligibilitatea extinsă pentru solicitanții care desfășoară activități secundare CAEN 01, 10 și 11 (agricultură, industrie alimentară și băuturi), neeligibili în alte scheme, conform condițiilor specificate în schema de ajutor.

Apelul de proiecte are un buget total estimat de 300 milioane euro, echivalent în lei, provenit din Fondul pentru Modernizare. Valoarea maximă a ajutorului de stat acordat este de 20 milioane euro per proiect, iar cel puțin 70% din energia produsă trebuie destinată autoconsumului.

Valori maxime ale sprijinului acordat per MW instalat:

• Energie solară:
  • până la 5 MW: max. 450.000 euro/MW
  • peste 5 MW: max. 360.000 euro/MW
• Energie eoliană: max. 700.000 euro/MW
• Energie hidro: max. 1.805.000 euro/MW

Perioada de consultare publică este de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site-ul Ministerului Energiei iar documentele pot fi consultate aici. 

ONG-uri de mediu încearcă să blocheze printr-o nouă acţiune în justiţie, complet nemotivată, proiectul Neptun Deep, care va scoate România şi întreaga regiune din dependenţa energetică faţă de Rusia, a anunţat, joi, ministrul energiei, Sebastian Burduja.

“Nu cedăm! Astăzi nu voi vorbi ca ministru sau ca om politic. Voi vorbi ca român. Pentru că ceea ce se întâmplă cu proiectul strategic Neptun Deep nu este doar un atac asupra unui proiect energetic – este un atac asupra suveranităţii energetice şi securităţii noastre naţionale. ONG-uri de mediu, finanţate direct sau indirect prin reţele opace, încearcă să blocheze printr-o nouă acţiune în justiţie, a 6-a la număr, proiectul Neptun Deep, care va scoate România şi întreaga regiune din dependenţa energetică faţă de Rusia. Vă vine să credeţi sau nu, dar cererea de chemare în judecată e complet nemotivată”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

“Acuzaţia” constă în faptul că o autorizaţie ar fi nelegală pentru că şi alte operaţiuni administrative efectuate anterior ei ar fi nelegale, acelea fiind la rândul lor contestate în instanţă, nedeclarate nelegale de un judecător, a precizat ministrul Burduja.

“Practic, aceşti “reclamanţi” cer anularea unor acte administrative doar pentru că au mai atacat în instanţă, în cascadă, şi alte operaţiuni administrative faţă de care nicio instanţă nu s-a pronunţat definitiv. Aberant. Abuzul de drept, conform legii, presupune introducerea, cu rea-credinţă, a unor cereri în justiţie, nemotivate şi vădit netemeinice. Mai mult, aceiaşi “reclamanţi”, pentru a fi mereu în termenul de atacare în contencios administrativ, la fiecare 30 de zile, trimit la Ministerul Energiei o solicitare în temeiul Legii nr. 544/2001, fix cu acelaşi conţinut. Se modifică doar data. Desigur, din respect pentru lege, răspundem de fiecare dată”, a explicat Burduja.

Citiți și

Proiectul Neptun Deep, ”în grafic”. Burduja: Avem șanse să beneficiem de gaze din Marea Neagră mai devreme de 2027

A început forajul în blocul Neptun Deep. Burduja: Gazul din Marea Neagră înseamnă libertate și ruperea lanțurilor prin care Rusia a ținut Europa dependentă

Potrivit ministrului, proiectul Neptun Deep înseamnă 100 de miliarde de metri cubi de gaze – echivalentul consumului a 4,3 milioane de gospodării în 30 de ani, 40 de miliarde euro în PIB până în 2044, 20 de miliarde de euro la bugetul statului, 43.500 de locuri de muncă directe şi indirecte, investiţii de peste 4 miliarde euro în foraj, platforme şi infrastructură, plus locuri de muncă bine plătite, gaz ieftin pentru repornirea industriei chimice şi energetice, de la Azomureş la CET-uri moderne în Bucureşti şi restul României.

“Ce riscăm dacă reclamanţii câştigă? România va rămâne dependentă de gazul rusesc, care acum cinci ani reprezenta 75% din importuri. Vom pierde statutul de lider energetic regional şi furnizor de securitate pentru Europa Centrală şi de Sud-Est. Industria grea şi petrochimia vor putea fi puse pe butuci definitiv. România ar putea deveni incapabilă să gestioneze crize energetice regionale. Să nu ne facem iluzii: a bloca Neptun Deep înseamnă să blochezi România. Aceste atacuri servesc interesele Federaţiei Ruse. Aceasta este realitatea. Într-o perioadă în care România a devenit pentru prima dată în istorie cel mai mare producător de gaze din UE (Q2 2024 – 2,3 miliarde mc), în care vrem să fim exportatori net de energie în următorii ani, blocarea acestui proiect este o dovadă de iresponsabilitate, în cel mai bun caz, sau de ostilitate faţă de interesele româneşti, în cel mai rău caz. România are o fereastră istorică. Dacă o ratăm, o vom plăti scump – în facturi, în sărăcie şi în vulnerabilitate”, a punctat ministrul energiei.

Ministerul Energiei a ajuns la un total de 10 miliarde de euro în investiții și scheme de sprijin aprobate prin Fondul pentru modernizare, dintre care peste 6,25 miliarde de euro au fost deja plătite efectiv către țara noastră, a anunțat luni ministrul Sebastian Burduja. 

„România, campioană europeană la atragerea de fonduri nerambursabile pentru energie. La Ministerul Energiei batem record după record în atragerea fondurilor europene pentru proiecte energetice. Am ajuns la un total de 10 miliarde de euro în investiții și scheme de sprijin aprobate deja prin Fondul pentru modernizare, dintre care peste 6,25 miliarde de euro au fost deja plătite efectiv către țara noastră. Sunt bani europeni pe care nu trebuie să îi dăm înapoi și care se regăsesc în sute de proiecte ce transformă sistemul energetic, economia și viața de zi cu zi a românilor. Fiecare euro investit din fonduri europene este o șansă în plus să avem facturi mai mici și să transformăm România într-o putere regională în sectorul energetic”, a scris Burduja, pe Facebook.

Ministrul a precizat că, săptămâna trecută, la reuniunea Comitetului pentru investiții al Fondului pentru modernizare de la Luxemburg, România a obținut aprobarea pentru încă 812 milioane de euro. Cinci dintre cele șase propuneri aprobate au fost înaintate de Ministerul Energiei.

„Finanțările vor merge către proiecte de extindere a producției de energie din surse regenerabile, pentru modernizarea rețelelor de termoficare și pentru creșterea eficienței energetice în industrie, inclusiv pentru sprijinirea celor din sectorul agroalimentar în a-și produce singuri energia”, a spus Sebastian Burduja.

De asemenea, acesta a subliniat că, prin schema Contracte pentru Diferență, s-au aprobat plăți de peste 230 de milioane de euro pentru sprijinirea investițiilor în proiecte fotovoltaice și eoliene.

„Alte 150 de milioane de euro merg către noi capacități de producție din surse regenerabile. 40 de milioane de euro sunt destinate proiectelor publice de autoconsum energie verde, iar 140 de milioane de euro sunt alocate rețelelor de termoficare. În plus, 50 de milioane de euro vor susține eficiența energetică în instalațiile industriale”, a adăugat Burduja.

În plus, el a transmis că Ministerul Agriculturii a obținut, la rândul său, 100 de milioane de euro pentru energia verde destinată agriculturii și industriei alimentare.

„România este, astăzi, pe primul loc la nivel european în ceea ce privește finanțările nerambursabile atrase din Fondul pentru modernizare. Această performanță este rezultatul unei strategii clare: investiții, investiții, investiții. Este ceea ce mi-am asumat când am preluat primul mandat la Ministerul Energiei, conștient fiind de cât de mult avem de recuperat. Zeci de ani de lipsă de investiții în sectorul energetic nu pot fi recuperați peste noapte, dar, cu siguranță, o putem face într-un timp mult mai scurt decât ar fi anticipat oricine. Am demonstrat că România poate. Toate aceste rezultate nu sunt întâmplătoare. Ele reflectă munca neîntreruptă a unei echipe de excepție, pe care am reușit să o formăm la ministerul energiei”, a punctat Sebastian Burduja.

În final, ministrul a subliniat că energia este o temă de securitate națională și de competitivitate economică, care influențează viața fiecăruia dintre români și pe cea a generațiilor viitoare, „cărora trebuie să le lăsăm o țară sigură, prosperă și curată”.