Connect with us

ENERGIE

SUA și România au parafat, la Washington, un acord istoric pentru construirea a două noi reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă

Published

on

© Partidul Național Liberal/ Facebook

SUA și România au semnat vineri, în mod oficial, acordul inițial de cooperare pentru proiectele de energie nucleară Cernavodă și sectorul energiei nucleare civile din România, o înțelegere ce a fost anunțată în prealabil joi de ambasadorul SUA Adrian Zuckerman.

Secretarul pentru Energie din SUA, Dan Brouillette, și ministrul român al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, au parafat la Washington un proiect de acord interguvernamental pentru a coopera la extinderea și modernizarea programului de energie nucleară civilă din România, informează un comunicat al Departamentului american pentru Energie.

 

Odată executat formal, acest acord istoric va pune bazele pentru ca România să utilizeze expertiza și tehnologia SUA cu o echipă multinațională care construiește unitățile de reactor 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă și unitatea de reactoare a reactorului 1, subliniază sursa citată. 

Acest acord subliniază importanța parteneriatului strategic între Statele Unite și România și angajamentul nostru reciproc pentru securitatea energetică în regiune, mai arată comunicatul citat. Proiectul în valoare de 8 miliarde de dolari va fi coordonat de compania americană AECom și va implica un consorțiu format din companii din România, Canada și Franța.

“Energia nucleară este crucială pentru a se asigura că România are o sursă de energie electrică fiabilă, accesibilă și fără emisii, iar industria nucleară din SUA așteaptă cu nerăbdare să-și ofere expertiza pentru a dezvolta această importantă sursă de energie. Acest acord între SUA și România sporește cooperarea noastră energetică reciprocă și va consolida securitatea energetică a ambelor națiuni”, a declarat Dan Brouillette, secretarul american al Energiei.

De cealaltă parte, ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri Virgil Popescu a spus că “astăzi, România face un uriaș pas în dezvoltarea parteneriatului său strategic cu Statele Unite ale Americii, în ceea ce privește componenta energetică, și anume cooperarea în domeniul nuclear civil”.

Acest parteneriat va asigura securitatea energetică, va conduce la creștere economică și va implementa cele mai înalte standarde de siguranță. Energia nucleară va continua să joace un rol proeminent în mixul energetic național al țării, oferind României energie fiabilă fără emisii, pentru a satisface cererea sa crescândă de electricitate.

Statele Unite și România vor continua să consolideze relația noastră bilaterală în cadrul diferitelor cadre multilaterale, inclusiv Parteneriatul pentru cooperare energetică transatlantică (P-TEC) creat sub administrația Trump. În cadrul P-TEC, SUA și România co-prezidă un grup de lucru privind cooperarea nucleară civilă. Acest grup de lucru va rămâne o piatră de temelie pentru extinderea acestui parteneriat strategic și comercial.

Citiți și România și SUA semnează un acord fără precedent de 8 miliarde de dolari privind centrala nucleară Cernavodă: “Vom vedea România asumându-și rolul de lider în Europa”

Anterior, ambasadorul american la București a precizat că acest proiect, în valoare de 8 miliarde de dolari, va reprezenta o paradigmă pentru proiectele de dezvoltare economică și energetică româno-americane și că reprezintă cel mai mare pachet de finanțare primit vreodată de România. De altfel, Virgil Popescu se va întâlni cu președinta Exim Bank, Kimberly Reed, pentru a agrea un memorandum de înțelegere vizând finanțarea proiectului nuclear de la Cernavodă și a altor proiecte din România.

De asemenea, cooperarea energetică româno-americană este importantă și în contextul proiectelor energetice ale Inițiativei celor Trei Mări.

Cooperarea bilaterală în ce privește energia civilă nucleară a fost asumată încă de anul trecut prin declarația semnată de președinții Donald Trunp și Klaus Iohannis la Casa Albă, la fel precum consolidarea cooperării în materie de apărare

De altfel, aflat într-o vizită separată la Washington, ministrul apărării naţionale Nicolae Ciucă, a semnat joi, la Washington, cu omologul său american Mark Esper o foaie de parcurs pe următorii zece ani, document ce cuprinde obiectivele şi interesele comune în domeniul apărării, precum modernizarea sectorului apărării şi securitatea în regiunea Mării Negre.

Citiți și România și SUA au semnat foaia de parcurs pentru apărare 2020-2030: Nicolae Ciucă și Mark Esper au decis consolidarea cooperării la Marea Neagră și a rotației forțelor SUA în România

Citiți și Șeful Pentagonului mulțumește României pentru angajamentul față de NATO: SUA sunt alături umăr la umăr de România, un aliat statornic

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ENERGIE

Ursula von der Leyen salută inițiativa Transgaz și a operatorilor de transport gaze naturale din Bulgaria, Ungaria și Slovacia de a extinde cooperarea UE cu Azerbaidjan

Published

on

© European Union 2022

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, salută inițiativa operatorilor naționali de transport al gazelor naturale din România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia de a extinde cooperarea Uniunii Europene cu Azerbaidjan, un proiect anunț în luna octombrie anul trecut, cu ocazia inaugurării interconectorului de gaze Grecia – Bulgaria.

Într-o scrisoare transmisă conducerii Transgaz și a celorlalte trei entități, șefa Comisiei Europene a răspuns la scrisoarea prin care operatorii de transport al gazelor naturale din Bulgaria, România, Ungaria și Slovacia au detaliat inițiativa pentru transportul gazelor naturale prin rețelele integrate de transport al gazelor.

Concret, operatorii de transport gaze naturale din Bulgaria, România, Ungaria și Slovacia au propus la data de 1 octombrie 2022 o inițiativă pentru transportul gazelor naturale prin rețelele integrate de transport al gazelor, care ar permite transportarea a până la 5 miliarde de metri cubi pe an din Turcia și Grecia către Europa de Est, Centrală și de Vest.

Propunerea celor patru operatori de transport gaze naturale – Bulgartransgaz, Transgaz, FGSZ și Eustream – survenea în timp ce liderii Bulgariei, Greciei, României și Azerbaidjanului, precum și președinta Comisiei Europene, participau la inaugurarea interconectorului de gaze dintre Bulgaria şi Grecia, sistem prin care și România va avea asigurată “conectarea” aprovizionării cu gaze pe verticala sud-nord.

Companiile precizau atunci că într-un timp scurt și cu îmbunătățiri minime ale infrastructurii existente, proiectul ar putea transporta până la 5 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, din Turcia și Grecia către Europa de Est, Centrală și de Vest, prin Bulgaria, România, Ungaria și Slovacia. Acest lucru ar permite consumatorilor europeni să primească mai multe cantități de gaze naturale prin conductele Coridorului Sudic de Gaze.

De altfel, în scrisoarea transmisă, von der Leyen a subliniat importanța acestui demers în condițiile în care, în iulie 2022, UE și Azerbaidjan au încheiat un memorandum de înțelegere în domeniul energiei care va ajuta Europa să pună capăt dependenței de gazul rusesc

Scrisoarea din partea președintei Comisiei Europene a venit și în contextul în care președintele Klaus Iohannis va efectua joi și vineri, 2-3 februarie, o vizită în Azerbaidjan, unde va deschide, alături de preşedintele Republicii Azerbaidjan, Reuniunea ministerială a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze.

Continue Reading

ENERGIE

Klaus Iohannis, vizită în Azerbaidjan joi și vineri: Șeful statului va deschide alături de omologul azer Reuniunea ministerială a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, joi şi vineri, o vizită oficială în Republica Azerbaidjan, la Baku, la invitaţia preşedintelui Ilham Aliyev, cu acest prilej urmând să poarte consultări politice cu omologul său azer despre dezvoltarea cooperării bilaterale în domenii precum energie, transporturi, comerţ, investiţii, digitalizare, agricultură, educaţie şi cultură, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, în marja vizitei, preşedintele României va deschide, alături de preşedintele Republicii Azerbaidjan, Reuniunea ministerială a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze.

Vizita preşedintelui Klaus Iohannis la Baku are loc în continuarea convorbirilor foarte bune avute cu preşedintele Ilham Aliyev, la Bucureşti, în data de 17 decembrie 2022, cu ocazia participării celor doi şefi de stat la ceremonia semnării Acordului între Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României şi Ungariei privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi.


Citiți și 

România, Azerbaidjan, Georgia și Ungaria au semnat acordul de parteneriat strategic pentru cablul submarin electric din Marea Neagră, în prezența președintei Comisiei Europene

Klaus Iohannis: Parteneriatul strategic pentru energie România-Azerbaidjan-Georgia-Ungaria, un acord “crucial” pentru securitatea energetică europeană

Președintele Azerbaidjanului, la București: Construim un pod energetic către Europa. Devenim furnizor de energie verde și vom livra gaze și în România începând din luna ianuarie


Sursa citată precizează că Republica Azerbaidjan este primul stat din regiunea Caucazului de Sud cu care România a ridicat relaţiile bilaterale la nivel de Parteneriat Strategic, în anul 2009, ambele state confirmând deschiderea şi interesul pentru aprofundarea acestuia, precum şi pentru dezvoltarea de proiecte strategice cu impact regional.

“În cadrul consultărilor politice de la Baku, cei doi preşedinţi vor discuta aprofundat despre dezvoltarea cooperării bilaterale în domenii precum energie, transporturi, comerţ, investiţii, digitalizare, agricultură, educaţie şi cultură. În continuarea discuţiilor de la Bucureşti, din luna decembrie 2022, va fi evaluat stadiul implementării proiectelor de interconectare regională precum cablul submarin de transport pentru energie electrică şi va fi abordată iniţierea de proiecte similare în domeniul digital. Un alt subiect de discuţii vizează extinderea cooperării privind iniţiativele strategice între Europa şi Asia Centrală, folosind rolul de punţi de legătură al României şi al Republicii Azerbaidjan”, se arată în comunicat.

Totodată, cu prilejul participării la deschiderea oficială a Reuniunii ministeriale a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze, preşedintele Klaus Iohannis va exprima solidaritatea şi angajamentul ţării noastre pentru asigurarea securităţii energetice europene prin extinderea cooperării cu partenerii din regiune şi diversificarea surselor şi rutelor de transport pentru resursele energetice. 

Continue Reading

ENERGIE

Klaus Iohannis: Parteneriatul strategic pentru energie România-Azerbaidjan-Georgia-Ungaria, un acord “crucial” pentru securitatea energetică europeană

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, sâmbătă, că acordul între guvernele din Azerbaidjan, Georgia, România şi Ungaria privind Parteneriatul strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei este un document ”crucial”, ”ambiţios”, care va aduce o contribuţie serioasă la întărirea securităţii energetice europene şi va contribui la cooperarea în regiune.

“Având în vedere contextul actual de securitate din cauza agresiunii militare împotriva Ucrainei trebuie să cooperăm mai bine şi să dăm dovadă de mai multă solidaritate pentru a aborda obstacolele actuale. Acest acord constituie un cadru pentru cooperarea pe termen lung între ţările noastre într-o serie de domenii foarte importante, mai întâi producţia, transportul şi comercializarea de energie, apoi dezvoltarea unei noi infrastructuri, inclusiv a unui cablu submarin prin Marea Neagră, apoi proiecte cu privire la hidrogenul verde şi apoi eficienţa. Este vorba despre un acord ambiţios care arată că putem să aducem împreună o contribuţie serioasă la întărirea securităţii energetice europene şi va contribui la o creştere durabilă a cooperării în regiune”, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni, citat de Agerpres.

El a subliniat importanţa energiei verzi și a spus că etapa viitoare o reprezintă cablul submarin din Marea Neagră.

“Situaţia actuală ne afectează pe toţi. Climatul de securitate şi dificultăţile economice înseamnă că este nevoie de mai multe interconexiuni, de mai multă cooperare la nivel regional şi global. Cooperarea noastră energetică (…) va spori adaptabilitatea noastră în domeniul energetic, dar şi numărul şi calitatea rutelor de transport. Potenţialul energiei verzi în zona Caspică, mai ales în Azerbaidjan, este mare. Este nevoie de o gândire în viitor şi de preluarea iniţiativei în această materie în regiunea noastră. Ne dorim şi sporirea legăturilor de transport maritim de la Constanţa în Georgia. Aceste eforturi vor spori conectivitatea şi cu Azerbaidjanul şi mai departe cu Asia Centrală”, a adăugat Klaus Iohannis.

Acordul între guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României şi Ungariei privind Parteneriatul strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi, prin care va realizat un cablu subacvatic electric prin Marea Neagră, a fost semnat, sâmbătă, la Palatul Cotroceni, în prezenţa preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi a preşedintelui Klaus Iohannis, gazda ceremoniei.

Acordul a fost semnat de preşedintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, premierul Georgiei, Irakli Garibashvili, premierul României, Nicolae Ciucă, şi premierul Ungariei, Viktor Orban.

Ceremonia de semnare a acordului a fost precedată de o sesiune plenară în Sala Unirii de la Palatul Cotroceni în care liderii prezenți au subliniat importanța diversificării surselor de energie și a investițiilor în surse de energie regenerabile.

Acordul semnat de la Palatul Cotroceni se fundamentează pe interesele celor patru state legate de consolidarea securității energetice naționale și regionale și a conectivității în bazinul Mării Negre, diversificarea surselor de aprovizionare, valorificarea potențialului de producere a energiei regenerabile din zona caspică și creșterea ponderii energiei regenerabile în mixul energetic național.

Acordul cvadrilateral interguvernamental va oferi cadrul financiar și tehnic pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică din surse regenerabile între România și Azerbaidjan, via Georgia și Marea Neagră, și, ulterior, pentru transportul acestei energii către Ungaria și restul Europei, prin sistemul european de transport.

Proiectul cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră face parte din acordurile în domeniul energiei convenite între Uniunea Europeană, reprezentată de Comisia Europeană, și Republica Azerbaidjan, acesta fiind, în același timp, un proiect tip flagship pentru Georgia, ca parte a strategiei EU Global Gateway.

În momentul de față, este în curs de realizare studiul de fezabilitate pentru proiectul cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră, care are termen de finalizare septembrie 2023. În configurația inițială, cablul va fi realizat în șase ani, va ajunge până în România și va avea o lungime de 1195 km, din care 1100 km submarin și 95 km terestru.

Odată finalizat, cablul submarin va stimula comerțul regional de electricitate, va augmenta oportunitățile de export ale țărilor producătoare de energie electrică și va întări securitatea energetică în Europa și în regiunea Caucazului de Sud.

Acordul cuprinde, de asemenea, direcții concrete de cooperare, precum: transportul și furnizarea de energie electrică produsă din surse de energie regenerabile, în Azerbaidjan și Georgia, către Europa; aplicarea de noi tehnologii privind eficiența energetică și conservarea energiei; activități în domeniile producției, transportului și comerțului de energie regenerabilă și hidrogen verde; promovarea cooperării la nivelul autorităților și al investitorilor pentru dezvoltarea de proiecte în domeniile energie regenerabilă și hidrogen verde; extinderea infrastructurii existente pentru tranzitul de energie electrică produsă din surse de energie regenerabilă.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Președintele Poloniei: Joe Biden ar putea veni în luna februarie în partea noastră de Europă, Europa Centrală, care se întinde din România până în Estonia

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

Eurodeputatul Rareș Bogdan, apel către președinția suedeză a Consiliului UE să supună la vot aderarea României la Schengen: Românii contribuie esențial la stăvilirea migrației ilegale

MAREA BRITANIE4 hours ago

Discuțiile dintre Marea Britanie și UE privind Irlanda de Nord sunt ”foarte constructive”, dar nu s-a ajuns încă la un acord, clarifică Ursula von der Leyen

ROMÂNIA4 hours ago

Eurostat: Cu o pondere de circa 25% din cheltuielile gospodărești, românii sunt europenii care cheltuie cel mai mult pe alimente și băuturi fără alcool

SCHENGEN5 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, asigurat de omologul estonian că “România poate să conteze solid și ferm pe Estonia pentru aderarea la Schengen”

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Legea privind serviciile digitale: CE oferă orientări pentru platformele online și motoarele de căutare cu privire la publicarea numărului de utilizatori în UE

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Mortalitatea prin cancer în România este peste media Uniunii, această boală reprezentând a doua cauză principală de deces din țara noastră, după bolile cardiovasculare, relevă raportul UE și OCDE

ENERGIE7 hours ago

Ursula von der Leyen salută inițiativa Transgaz și a operatorilor de transport gaze naturale din Bulgaria, Ungaria și Slovacia de a extinde cooperarea UE cu Azerbaidjan

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

NATO7 hours ago

Turcia privește pozitiv cererea Finlandei de aderare la NATO, dar Suedia ”să nu se deranjeze în acest moment” pentru că nu vom spune ”da” candidaturii sale, anunță președintele Recep Tayyip Erdogan

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO4 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.5 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO5 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO6 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

Team2Share

Trending