Statele Unite și Rusia au început luni, la Viena, negocieri privind controlul armelor nucleare, într-o perioadă în care tensiunile dintre Washington și Moscova, materializate prin încetarea Tratatului privind Forțele Nucleare, dar și ambițiile de mare putere ale Chinei, au sporit îngrijorările Occidentului și ale NATO referitoare la o nouă cursă a înarmărilor.
Emisarii celor două țări au făcut comentarii succinte înainte de întâlnire, informează Reuters, fapt care nu creează așteptări majore privind o soluție comună rapidă având în vedere că Tratatul pentru reducerea armelor strategice (START) încheiat în 2010 de președinții Barack Obama și Dmitri Medvedev urmează să expire în februarie 2021.
S-au dezvăluit puţine despre negocierile cu privire la controlul armelor, însă trimisul SUA a spus clar că ele vor fi despre armele nucleare, dând de înţeles că vor include înlocuirea Tratatului pentru reducerea armelor strategice (START), ce expiră în februarie.
“Vom vedea”, a spus emisarul special prezidenţial al SUA pentru controlul armelor, Marshall Billingslea, când a sosit cu delegaţia sa la palatul ce se află lângă Ministerul de Externe al Austriei, întrebat de Reuters la ce se aşteaptă de la negocieri, informează Agerpres.
El a refuzat să facă mai multe comentarii cu privire la conţinutul negocierilor, însă a dat de înțeles că discuțiile vor include înlocuirea tratatului START
Interlocutorul său rus, ministrul-adjunct de externe Serghei Riabkov, a fost de asemenea succint, declarându-le jurnaliştilor la scurt timp după aceea: “Vom vedea, vom vedea. Suntem întotdeauna plini de speranţă”.
Noul START, semnat de predecesorul lui Trump, Barack Obama, în 2010, limitează la 1.550 numărul de focoase nucleare operaţionale pentru SUA şi Rusia. El ar putea fi extins cu o perioadă de până la cinci ani dacă ambele părţi vor accepta acest lucru.
Pe de altă parte, tensiunile în escaladare privind o nouă cursă a înarmărilor au prins contur după ce SUA și Rusia s-au retras din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, încheiat în 1987 și care interzicea producerea armelor nucleare cu raze de acțiune cuprinse între 500 și 5.000 de km. SUA și NATO au acuzat Federația Rusă că noua sa rachetă SSC-8 este mobilă, ușor de transport, dificil de detectat și capabilă să lovească orice oraș european, în timp ce Moscova a spus că raza sa de acțiune este de 480 km, sub limita minimă de 500.
În egală măsură, SUA au anunțat recent că se retrag din Tratatul Cer Deschis, care permite survolul spațiului aerian al unei țări de către aeronave de observaţie neînarmate. În context, Washington-ul a denunțat lipsa de transparență a Rusiei.
În același context, NATO a atenționat Rusia să revină la respectarea obligațiilor internaționale și a asigurat că nu are nicio intenție în a declanșa o nouă cursă a înarmărilor, pledând pentru controlul armamentelor, neprolifare și dezarmare.
Cu toate acestea, miniștrii apărării din țările aliate au aprobat săptămâna trecută un nou pachet de măsuri politico-militare ca răspuns la arsenalul nuclear al Rusiei și au cerut Chinei să participe la controlul global al armamentului.
De altfel, preşedintele american Donald Trump a îndemnat în repetate rânduri China să se ralieze SUA şi Rusiei în negocierile asupra unui acord care să înlocuiască Noul START. China, care ar avea potrivit estimărilor circa 300 de arme nucleare, a respins în mod repetat propunerea lui Trump.
Un raport realizat recent de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace (SIPRI) arată că Tratatul New START privind reducerea armelor strategice a permis reducerea numărului total de focoase nucleare. Din 13.400 de astfel de arme la nivel mondial, SUA și Rusia dețin 90% (aproximativ 12.000), urmate fiind de China (320), Franța (290), Marea Britanie (215), Pakistan (160), India (150) și Israel (90).