Connect with us

INTERNAȚIONAL

SUA și Rusia au început la Viena noi negocieri privind controlul armelor nucleare. Statele Unite cer Chinei să se ralieze tratativelor americano-ruse

Published

on

© Flickr/ Creative Commons/ Eurasian Women’s Forum

Statele Unite și Rusia au început luni, la Viena, negocieri privind controlul armelor nucleare, într-o perioadă în care tensiunile dintre Washington și Moscova, materializate prin încetarea Tratatului privind Forțele Nucleare, dar și ambițiile de mare putere ale Chinei, au sporit îngrijorările Occidentului și ale NATO referitoare la o nouă cursă a înarmărilor.

Emisarii celor două țări au făcut comentarii succinte înainte de întâlnire, informează Reuters, fapt care nu creează așteptări majore privind o soluție comună rapidă având în vedere că Tratatul pentru reducerea armelor strategice (START) încheiat în 2010 de președinții Barack Obama și Dmitri Medvedev urmează să expire în februarie 2021.

S-au dezvăluit puţine despre negocierile cu privire la controlul armelor, însă trimisul SUA a spus clar că ele vor fi despre armele nucleare, dând de înţeles că vor include înlocuirea Tratatului pentru reducerea armelor strategice (START), ce expiră în februarie.

“Vom vedea”, a spus emisarul special prezidenţial al SUA pentru controlul armelor, Marshall Billingslea, când a sosit cu delegaţia sa la palatul ce se află lângă Ministerul de Externe al Austriei, întrebat de Reuters la ce se aşteaptă de la negocieri, informează Agerpres.

El a refuzat să facă mai multe comentarii cu privire la conţinutul negocierilor, însă a dat de înțeles că discuțiile vor include înlocuirea tratatului START

Interlocutorul său rus, ministrul-adjunct de externe Serghei Riabkov, a fost de asemenea succint, declarându-le jurnaliştilor la scurt timp după aceea: “Vom vedea, vom vedea. Suntem întotdeauna plini de speranţă”.

Noul START, semnat de predecesorul lui Trump, Barack Obama, în 2010, limitează la 1.550 numărul de focoase nucleare operaţionale pentru SUA şi Rusia. El ar putea fi extins cu o perioadă de până la cinci ani dacă ambele părţi vor accepta acest lucru.

Pe de altă parte, tensiunile în escaladare privind o nouă cursă a înarmărilor au prins contur după ce SUA și Rusia s-au retras din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, încheiat în 1987 și care interzicea producerea armelor nucleare cu raze de acțiune cuprinse între 500 și 5.000 de km. SUA și NATO au acuzat Federația Rusă că noua sa rachetă SSC-8 este mobilă, ușor de transport, dificil de detectat și capabilă să lovească orice oraș european, în timp ce Moscova a spus că raza sa de acțiune este de 480 km, sub limita minimă de 500.

În egală măsură, SUA au anunțat recent că se retrag din Tratatul Cer Deschis, care permite survolul spațiului aerian al unei țări de către aeronave de observaţie neînarmate. În context, Washington-ul a denunțat lipsa de transparență a Rusiei.

În același context, NATO a atenționat Rusia să revină la respectarea obligațiilor internaționale și a asigurat că nu are nicio intenție în a declanșa o nouă cursă a înarmărilor, pledând pentru controlul armamentelor, neprolifare și dezarmare.

Cu toate acestea, miniștrii apărării din țările aliate au aprobat săptămâna trecută un nou pachet de măsuri politico-militare ca răspuns la arsenalul nuclear al Rusiei și au cerut Chinei să participe la controlul global al armamentului.

De altfel, preşedintele american Donald Trump a îndemnat în repetate rânduri China să se ralieze SUA şi Rusiei în negocierile asupra unui acord care să înlocuiască Noul START. China, care ar avea potrivit estimărilor circa 300 de arme nucleare, a respins în mod repetat propunerea lui Trump.

Un raport realizat recent de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace (SIPRI) arată că Tratatul New START privind reducerea armelor strategice a permis reducerea numărului total de focoase nucleare. Din 13.400 de astfel de arme la nivel mondial, SUA și Rusia dețin 90% (aproximativ 12.000), urmate fiind de China (320), Franța (290), Marea Britanie (215), Pakistan (160), India (150) și Israel (90).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Donald Trump anunță că Israelul și Emiratele Arabe Unite au ajuns la “un acord de pace istoric” și vor stabili relații diplomatice

Published

on

© The White House/ Flickr

Israelul şi Emiratele Arabe Unite (EAU) au semnat, sub egida Statelor Unite, ”un acord de pace istoric” şi vor stabili relaţii diplomatice, a anunţat joi pe Twitter preşedintele american Donald Trump, transmit agenţiile internaţionale de presă.

Înţelegerea face parte dintr-un acord mai amplu, în virtutea căruia autorităţile israeliene vor înceta anexarea teritoriilor palestiniene ocupate.

“Această reușită istorică sperăm că va promova pacea în Orientul Mijlociu”, se arată într-un comunicat comun al președintelui Donald Trump, premierului israelian Benjamin Netanyahu și prințului moștenitor al Abu Dhabi, Mohammed bin Zayed, informează Agerpres.


Acordul a fost anunţat şi de Emiratele Arabe Unite.

”În cadrul unei discuţii cu preşedintele Trump şi prim-ministrul Netanyahu, a fost convenit un acord pentru oprirea unor noi anexări israeliene în teritoriile palestiniene. EAU şi Israel au convenit de asemenea să coopereze şi să stabilească o foaie de parcurs pentru stabilirea relaţiilor diplomatice”, a anunţat pe Twitter prinţul Sheikh Mohammed Bin Zayed.


Emiratele Arabe Unite vor fi astfel a treia ţară arabă care stabileşte relaţii diplomatice cu Israelul, după Egipt în 1979 şi Iordania în 1994.

Continue Reading

SUA

Statele Unite și Slovenia au semnat o declarație privind securitatea rețelei 5G: UE trebuie să lucreze cu SUA pentru a împiedica restrângerea libertăţii cetăţenilor ei

Published

on

© US Department of State/ Twitter

Secretarul de stat american Mike Pompeo şi ministrul de externe sloven Anze Logar au semnat joi, în oraşul sloven Bled, o declaraţie ”despre securitatea reţelei 5G” pentru protejarea spaţiului cibernetic local, în special contra influenţei Chinei, fără însă ca aceasta să fie menţionată explicit, relatează agenţia EFE.

”Partidul Comunist Chinez doreşte să restrângă libertatea voastră, a tuturor”, a spus Pompeo la o conferinţă de presă după ceremonia de semnare a documentului, asemănător celui pe care Washingtonul l-a impulsionat cu alte state precum România și Polonia.

Declaraţia, deşi nu menţionează explicit China sau compania Huawei, face de fapt referire la acestea, lucru pe care de altfel l-a transmis şi şeful diplomaţiei americane în comentariile sale, subliniază Agerpres.

Pentru Washington este vorba despre un răspuns în faţa faptului că ”oamenii doresc să trăiască în libertate” şi a insistat ca întreaga Uniune Europeană să coopereze îndeaproape cu SUA pentru a împiedica restrângerea libertăţii cetăţenilor ei.

Washingtonul, care se confruntă cu Beijingul pentru controlul tehnologiei 5G, doreşte ca europenii să excludă orice cooperare cu Huawei pentru realizarea reţelelor 5G.

”SUA este unica forţă a lumii occidentale capabilă să se confrunte cu pericolul atacurilor hibride, care includ arme cibernetice, biologice”, printre altele, a spus la rândul său la aceeaşi conferinţă de presă premierul sloven Janez Jansa.

Șeful diplomației americane efectuează în această săptămână un turneu diplomatic care a debutat Cehia și continuă în Slovenia, în Austria și în Polonia. Miercuri, la Praga, Mike Pompeo a aprecizat că forţa economică globală face din China un adversar mai dificil decât era Uniunea Sovietică în perioada Războiului Rece, acesta solicitând ţărilor europene să strângă rândurile împotriva Partidului Comunist Chinez (PCC), care foloseşte puterea economică pentru a-şi exercita influenţa în întreaga lume.

Cu toate acestea, șeful diplomației americane a afirmat că actuala situația nu reprezintă “un Război Rece 2.0”.

În ce privește securitatea rețelei 5G, Pompeo a afirmat într-un articol publicat săptămâna trecută pe pagina Departamentului de Stat că țările lumii trebuie să poată avea încredere că echipamentele și software-ul furnizate de tehnologia 5G nu le vor amenința securitatea națională.

De altfel, SUA promovează în rândul țărilor aliate inițiativa “Clean Network”, program al administrației Trump menit să protejeze securitatea națiunii americane și informațiile sensibile ale companiilor împotriva intruziunilor agresive ale unor actori cu influențe maligne precum Partidul Comunist Chinez.

 

Continue Reading

NATO

Ungaria achiziționează un sistem de apărare antiaeriană din SUA în valoare de un miliard de dolari

Published

on

© US Embassy Budapest

Ungaria va cumpăra din Statele Unite componente ale sistemului de apărare antiaeriană Advanced Medium-Range Air-to-Air Missiles (AMRAAM), conform unei declaraţii de intenţie semnate miercuri la Budapesta de ministrul ungar al apărării Tibor Benko şi ambasadorul SUA în Ungaria, David Cornstein, informează MTI şi Ambasada SUA la Budapesta, potrivit Agerpres.

Achiziţia în valoare de 1 miliard de dolari se înscrie în programul SUA pentru Vânzări militare în străinătate (Foreign Arms Sales), tranzacţia urmând să fie finalizată până la 30 septembrie a.c..

Ministrul ungar al apărării a precizat că sistemul va fi folosit în principal cu rol de descurajare, dar şi pentru creşterea securităţii şi pentru antrenament. Sistemul este produs de compania Raytheon Technologies.

Ambasadorul american a subliniat la rândul său că este vorba de cea mai mare achiziţie de armament din istoria cooperării militare dintre Ungaria şi Statele Unite şi a asigurat că acest sistem de apărare antiaeriană, folosit deja în mai multe ţări, este compatibil cu standardele NATO, adăugând că speră ca Ungaria să nu fie nevoită niciodată să-l folosească.

Ungaria, membră a NATO, şi-a intensificat eforturile de apărare sub mandatul premierului Viktor Orban, crescând bugetul alocat apărării de la 0,95% din PIB în 2013 la 1,21% în 2019, a mai consemnat AFP.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending