Connect with us

INTERNAȚIONAL

SUA și Rusia se reunesc după șapte ani pentru a discuta despre securitate în spațiu după ce Moscova ar fi testat o armă anti-satelit

Published

on

© Agence spatiale européenne (ESA), 2016/Source: EC - Audiovisual Service

O delegație a SUA se va întâlni cu oficialii ruși pe 27 iulie pentru a discuta despre securitate în spațiu pentru prima dată în șapte ani, pe fondul alarmei de la Washington cu privire la testarea recentă a unei arme anti-satelit de către Moscova, informează dpa, preluat de Agerpres.

Întâlnirea este programată să aibă loc la Viena, cu prilejul următoarei runde de discuții SUA-Rusia privind controlul armelor nucleare, a declarat Departamentul de Stat, într-o declarație din 24 iulie. Ultima întâlnire bilaterală între Rusia și Statele Unite cu privire la securitatea spațială a avut loc în 2013.

„Speranța noastră este că această întâlnire ne va permite să explorăm modalități de creștere a securității și stabilității în spațiul exterior, precum și de a avansa cauza dezvoltării normelor de comportament responsabil”, a declarat secretarul adjunct pentru securitate internațională și neproliferare, Christopher Ford, într-o conferință de presă.

Ford a asociat scopul dialogului spațial SUA-Rusia cu încercările de a crea reguli de comportament acceptabile în spațiul cibernetic.

Cu o zi înainte, Statele Unite și Marea Britanie au acuzat Rusia că a testat o armă anti-satelit în spațiu pe 15 iulie, însă Moscova a negat acuzația, descriind evenimentul drept o inspecție a unui satelit de către altul și a spus că Washingtonul și Londra se angajează în retorica anti-Rusia.

Cu toate acestea, Statele Unite și Marea Britanie au acuzat faptul că un satelit rus a lansat un proiectil pe care Ford l-a descris drept echivalentul spațial al „unui glonț”. De asemenea, potrivit oficialului american, Rusia ar fi efectuat un prim astfel de test în 2017, notează Radio Europa Liberă.

Mai mult, Ford a acuzat Rusia și China că au introdus noi arme anti-satelit „pentru a pune în pericol serviciile spațiale ale SUA și aliaților” și a spus că Moscova dezvoltă astfel de arme „într-un ritm foarte rapid”. Rusia, în schimb, a acuzat Statele Unite că își dezvolta propriul program de arme spațiale.

Obiectele din spațiu se mișcă cu viteză rapidă, ceea ce înseamnă că orice coliziune între un proiectil mic și satelit va cauza daune majore, a explicat Ford, punctând faptul că sateliții sunt critici nu numai pentru apărare, ci pentru multe aspecte ale vieții de zi cu zi și distrugerea lor ar putea provoca perturbări majore. În acest context, oficialul american consideră necesar să se dezvolte reguli de conduită acceptate, altfel există riscul ca lucrurile „să iasă din mână”.

Statele Unite au organizat, de asemenea, întâlniri bilaterale privind securitatea spațială cu China, a mai precizat Ford. El a spus că întâlnirile de securitate spațială în viitor ar putea fi trilaterale sau ar putea include chiar și mai multe țări.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Jens Stoltenberg a ajuns în Coreea de Sud, prima oprire a unei călătorii menite să consolideze legăturile NATO în Asia, pe fondul unei ”securități tot mai interconectate”

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Solttenberg, a ajuns dumincă la Seul, prima oprire a unei călătorii al cărei obiectiv este acela de a consolida legăturile Alianței cu aliații SUA Coreea de Sud și Japonia, în contextul războiului rus din Ucraina și pe fondul unei atitudini agresive a Chinei, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Agenda cuprinde întâlniri cu ministrul de externe Park Jin, ministrul apărării naţionale Lee Jong-Sup şi alţi oficiali de rang înalt, a anunţat NATO într-un comunicat. De asemenea, el se va întâlni probabil cu preşedintele Yoon Suk-yeol, a anunţat biroul prezidenţial.

Stoltenberg se va deplasa apoi luni în Japonia, unde secretarul general al NATO are programate întâlniri cu premierul Fumio Kishida şi alţi oficiali japonezi.

”Cred cu tărie că trebuie să întărim parteneriatul între Coreea de Sud şi NATO pentru că securitatea devine tot mai interconectată”, a declarat Stoltenberg pentru Yonhap într-un interviu publicat duminică. ”Ce se întâmplă în Asia, Indo-Pacific, contează pentru Europa şi NATO şi viceversa”, a completat oficialul NATO.

Acesta a explicat că NATO își va menține privirea pe America de Nord și Europa, dar își va extinde atenția și asupra altor regiuni, având în vedere că membrii săi sunt afectați de chestiuni care se întâmplă pe tot globul.

”Trebuie să răspundem acestor provocări şi ameninţări globale, inclusiv provocărilor venite dinspre China, şi un mod de a face acest lucru este, bineînţeles, lucrând mai strâns cu partenerii din regiune”, a spus Stoltenberg.

Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a dus la o schimbare semnificativă a relației dintre NATO și țările din regiunea Indo-Pacificcreând o coaliție de țări care recunosc că Moscova nu își atacă doar vecinul, ci și ordinea internațională.

Mai mult, în noul Concept Strategic adoptat la summitul de la Madrid, eveniment la care au participat și partenerii din zona Indo-Pacific, și anume Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Coreea de SudNATO menționează pentru prima dată China cu descrierea de ”provocare sistemică”, țară care ar putea, potrivit raportului anual al guvernului de la Tokyo, să își consolideze legăturile militare cu Rusia, în contextul în care Moscova ”este izolată internaţional şi şi-a uzat forţele terestre din cauza agresiunii împotriva Ucrainei”.

În situația dată, relevanța cooperării dintre democrații capătă o nouă semnificație. 

Continue Reading

NATO

Nicolae Ciucă îl felicită pe Petr Pavel: Convingerile sale pro-europene sunt argumente solide pentru întărirea relațiilor România – Cehia

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă i-a transmis, sâmbătă, felicitări noului preşedinte al Cehiei, Petr Pavel, menţionând drept argumente solide pentru întărirea relaţiilor dintre cele două state convingerile pro-europene şi pro-vestice ale acestuia.

Îl felicit călduros pe Petr Pavel pentru alegerea sa ca preşedinte al Republicii Cehe! Convingerile sale pro-europene şi pro-vestice sunt argumente solide pentru întărirea relaţiilor dintre România şi Republica Cehă şi pentru colaborarea noastră în UE şi NATO“, a scris Ciucă, sâmbătă, pe Twitter, după un mesaj similar al președintelui Klaus Iohannis.

De altfel, premierul României și președintele ales al Cehiei au colaborat îndeaproape în perioada în care Nicolae Ciucă era șef al Statului Major al Apărării (2015-2019), iar Petr Pavel era președintele Comitetului Militar al Alianței Nord-Atlantice (2015-2018).

Generalul în retragere Petr Pavel, fost șef al Statului Major al Apărării din Cehia și fost președinte al Comitetului Militar al NATO, a câștigat alegerile prezidențiale în fața fostului premier ceh Andrej Babis.

Funcția de președinte al Cehiei este în mare parte ceremonială, dar atribuțiile prezidențiale includ numirea guvernului, selectarea guvernatorului băncii centrale și a judecătorilor constituționali. De asemenea, președintele Cehiei deține și funcția de comandant al forțelor armate.

Petr Pavel a promis că va fi un preşedinte independent, neinfluenţat de politica partidelor, că va continua să susţină ajutorul pentru Ucraina sfâşiată de război şi că va sprijini candidatura Kievului pentru a deveni membru al UE.

Pavel va fi al patrulea preşedinte al Republicii Cehe după ce ea a devenit stat independent, în urma sciziunii paşnice cu Slovacia, în 1993, la patru ani după ce Cehoslovacia a abandonat regimul său comunist totalitar, ieşind de pe orbita Moscovei. Predecesorii lui Petr Pavel au fost Vaclav Havel, un dramaturg disident anticomunist care a condus Republica Cehă din 1993 până în 2003, economistul Vaclav Klaus (2003-2013) şi Milos Zeman, al cărui mandat expiră în martie.

Petr Pavel, născut la data de 1 noiembrie 1961, este un general de armată ceh în retragere, care a ocupat funcția de președinte al Comitetului Militar al NATO între 2015 și 2018 și pe cea de șef al Statului Major General al Forțelor Armate Cehe între 2012 și 2015.

După absolvirea studiilor, Petr Pavel a lucrat în cadrul Serviciului de Informații Militare (1991-1993) și a servit în contingentul de trupe cehoslovace al Forței de protecție a Națiunilor Unite în Bosnia, fiind recunoscut și premiat în Cehia și Franța pentru acțiunile sale din timpul unei operațiuni de salvare a unor soldați francezi aflați sub asediul trupelor sârbe.

După operațiunea din Bosnia, Pavel a ocupat diverse funcții în armata cehă, inclusiv în domeniul informațiilor militare, al diplomației (atașat militar adjunct în Belgia) și comandant al unei brigăzi de forțe speciale. A fost numit general de brigadă în 2002. Apoi a fost reprezentant militar național la Comandamentul Central al Statelor Unite și a reprezentat armata cehă în mai multe organizații internaționale și naționale.

Pavel a ocupat funcția de șef adjunct al Statului Major General al Forțelor Armate ale Republicii Cehe din iulie 2011 până în iunie 2012. La 1 iunie 2012 a fost promovat în funcția de șef al Statului Major General. A fost nominalizat de guvernul ceh ca președinte al Comitetului militar al NATO în iulie 2014 și numit în această funcție la Vilnius în septembrie 2014, fiind primul președinte al Comitetului Militar al NATO din partea unui fost membru al Pactului de la Varșovia. Mandatul său a început în 2015.

La finalul mandatului său, în 2018, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, căruia Pavel i-a fost consilier, l-a lăudat pe Pavel pentru că a condus Comitetul Militar cu mare distincție într-o perioadă-cheie din istoria NATO.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ucraina are nevoie de o finanțare suplimentară de 17 miliarde de dolari pentru a repara infrastructura energetică avariată de atacurile rusești, anunță premierul Denys Shmyhal

Published

on

© Denys Shmyhal/ Twitter

Ucraina va avea nevoie de o finanțare suplimentară de 17 miliarde de dolari anul acesta, cu precădere pentru efectuarea de reparații asupra infrastructurii energetice avariată de multiplele atacuri rusești cu rachete și drone care s-au succedat în ultimele patru luni, cel mai recent fiind joi, a punctat premierul ucrainean, Denys Shmyhal, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

”Anul acesta trebuie să finanţăm un deficit financiar uriaş de circa 38 de miliarde de dolari. Alte 17 miliarde de dolari vor fi necesare anul acesta pentru refacerea sistemului energetic, deminare, reconstrucţia de locuinţe, a infrastructurii critice şi sociale”, a detaliat oficialul ucrainean în cadrul unei ședințe de guvern, în care a explicat că cinci substaţii de înaltă tensiune au fost lovite în atacul efectuat joi de Rusia.

Acesta a anunțat că guvernul său a avut săptămâna aceasta o întâlnire cu partenerii occidentali în vederea coordonării în mod transparent a ajutorului financiar oferit de aceștia Ucrainei.

Amintim că prima tranșă de 3 miliarde de euro din ajutorul destinat Ucrainei, a cărui valoare totală se ridică la 18 miliarde de euro, a fost distribuită la mijlocul lunii ianuarie.

La acestea se adaugă cele peste 77.000 de tone de ajutoare umanitare oferite Kievului începând cu luna februarie, când Rusia a decis să declanșeze războiul neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei. 

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Procedura de infringement: România are la dispoziție două luni pentru a transpune în legislația națională directive menite să combată evaziunea fiscală și să protejeze consumatorii

U.E.14 hours ago

Olaf Scholz: Decizia recentă a Berlinului de a furniza Kievului tancuri nu face din Germania parte beligerantă în Ucraina

NATO15 hours ago

Jens Stoltenberg a ajuns în Coreea de Sud, prima oprire a unei călătorii menite să consolideze legăturile NATO în Asia, pe fondul unei ”securități tot mai interconectate”

U.E.16 hours ago

Italia, noi pași pentru înlocuirea gazului rusesc. Aceasta a semnat un acord de 8 miliarde de dolari cu Libia în domeniul gazelor naturale

U.E.18 hours ago

Liderii instituțiilor UE salută victoria lui Petr Pavel în alegerile prezidențiale din Cehia: Experiența dumneavoastră va fi prețioasă pentru a menține și consolida unitatea Europei în sprijinul pentru Ucraina

NATO1 day ago

Nicolae Ciucă îl felicită pe Petr Pavel: Convingerile sale pro-europene sunt argumente solide pentru întărirea relațiilor România – Cehia

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis îl felicită pe Petr Pavel, președintele ales al Cehiei: Aștept cu nerăbdare să ne coordonăm în cadrul UE și NATO

U.E.1 day ago

Ursula von der Leyen reiterează sprijinul pentru Ucraina, fără niciun fel de ”dacă” sau ”dar”: Luptă pentru respectarea dreptului internaţional şi pentru principiile democraţiei

U.E.1 day ago

Ministrul italian al Apărării pledează pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina: Dacă tancurile ruseşti ar ajunge la Kiev, ar începe al ”Treilea Război Mondial”

U.E.1 day ago

Generalul în retragere Petr Pavel, fost șef al Comitetului Militar NATO, a fost ales președinte al Cehiei, învingându-l pe fostul premier Andrej Babis

NATO2 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.2 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO3 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO3 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL4 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

NATO6 days ago

Secretarul general al NATO are încredere că decizia trimiterii de tancuri de luptă în Ucraina va veni în curând: Este un moment crucial al războiului

Team2Share

Trending