Connect with us

RUSIA

SUA și UE se vor coordona pentru „orice discuție” privind arhitectura de securitate europeană în contextul consolidării militare a Rusiei la granița cu Ucraina

Published

on

© European Union, 2021

SUA și UE se vor coordona pentru „orice discuție” privind arhitectura de securitate europeană în contextul consolidării militare a Rusiei la granița cu Ucraina, care va avea „consecințe uriașe și costuri semnificative” în cazul în care ar degenera într-o invazie, au transmis miercuri, 22 decembrie, Serviciul European de Acțiune Externă și Departamentul de Stat al SUA.

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru politica externă și de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene, Josep Borrell, și secretarul de stat al SUA, Antony J. Blinken, au avut miercuri o convorbire telefonică pentru a discuta despre consolidarea militară a Rusiei în vecinătatea Ucrainei. Potrivit surselor citate, cei doi au reafirmat sprijinul Uniunii Europene și al SUA pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei și au subliniat necesitatea ca Rusia să detensioneze și să pună în aplicare pe deplin acordurile de la Minsk. Aceștia au subliniat că orice nouă agresiune militară împotriva Ucrainei va avea „consecințe uriașe și costuri semnificative”.

De asemenea, Secretarul Blinken și Înaltul Reprezentant Borrell au luat act de propunerile prezentate de Federația Rusă săptămâna trecută cu privire la opiniile acesteia referitoare la posibilele noi acorduri de securitate în Europa. Aceștia au subliniat parteneriatul de durată al Statelor Unite și al UE și angajamentele comune față de securitatea transatlantică și față de soluționarea în comun a provocărilor de securitate, convenind ca orice discuție privind securitatea europeană să aibă loc „în coordonare și cu participarea” Uniunii Europene.

Aceștia au subliniat, totodată, importanța utilizării canalelor diplomatice și a forurilor internaționale și regionale relevante, cum ar fi OSCE, pentru a aborda aceste provocări.

Citiți și Propunerile de tratat ale Rusiei cu SUA și NATO amenință securitatea europeană, subliniază șeful diplomației UE, în timp ce Moscova se pregătește de tratative cu SUA începând din ianuarie

Anterior, Josep Borrell a declarat că propunerile de tratat ale Rusiei cu SUA și NATO amenință securitatea europeană și că discuțiile pe tema securității europene trebuie să țină seama atât de interesele tuturor părților implicate, cât și de cadrul de reglementare internațional de la nivelul OSCE și ONU, context în care UE va menține dialogul atât cu SUA, cât și cu Alianța în ceea ce privește relația de securitate cu Rusia.

ÎR/VP și secretarul de stat au discutat, de asemenea, despre impactul internațional tot mai mare al acțiunilor unilaterale ale Chinei, despre care toate dovezile indică faptul că împiedică în mod grav comerțul cu bunuri nu numai cu Lituania, ci afectează acum și companii din alte state membre și din Statele Unite. ÎR/VP a reiterat faptul că UE va rămâne unită împotriva tuturor presiunilor politice și a măsurilor coercitive aplicate împotriva oricăruia dintre membrii săi.

Șefii diplomațiilor americană și a UE au convenit să rămână în strânsă legătură cu privire la toate aceste domenii prioritare.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CHINA

Declarație cu repetiție anti-SUA și anti-NATO semnată de Putin și Xi la Moscova: Rusia şi China sunt ”preocupate” de prezenţa în creştere a NATO în Asia

Published

on

© Ministry of Foreign Affairs of the People's Republic of China

Rusia şi China sunt ”preocupate” de prezenţa în creştere a NATO în Asia, afirmă preşedinţii Vladimir Putin şi Xi Jinping într-o declaraţie comună semnată marţi la finalul convorbirilor desfăşurate la Kremlin cu ocazia vizitei de stat a liderului de la Beijing, prima de la realegerea sa în funcție și prima de când Federația Rusă a invadat militar Ucraina.

”Cele două părţi sunt extrem de îngrijorate de consolidarea crescândă a legăturilor între NATO şi ţările din regiunea Asia-Pacific cu privire la chestiunile militare şi la cele de securitate”, au indicat cei doi şefi de stat, informează AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.

Ei au acuzat Alianţa Nord-Atlantică de ”subminarea păcii şi a stabilităţii regionale”, într-o reeditare a declarației de anul trecut, semnată în ajunul declanșării războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Moscova şi Beijingul ”sunt împotriva formării de blocuri închise exclusive în regiunea Asia-Pacific”, au subliniat cei doi lideri, denunţând ”influenţa negativă a strategiei Statelor Unite ghidate de o mentalitate a Războiului Rece (…) în legătură cu pacea şi stabilitatea în această regiune”.

Citiți și Putin, pregătit să discute planul de pace între Rusia și Ucraina propus de China. SUA cere lumii să nu se lase păcălită de decizii ale Rusiei, susținute de China, pentru a îngheța conflictul în propriile condiții

De asemenea, Rusia şi China şi-au exprimat ”preocuparea profundă” faţă de eventuale ”consecinţe şi riscuri pentru stabilitatea strategică în regiunea Asia-Pacific” ca urmare a proiectelor de alianţă între SUA, Australia şi Regatul Unit pentru a construi submarine nucleare.

Anul trecut, cu trei săptămâni înainte de invazia Rusiei în Ucraina, președintele chinez Xi Jinping și omologul său Vladimir Putin au semnat, la Beijing, o declarație comună prin care au cerut Occidentului să “abandoneze abordările ideologizate ale Războiului Rece”. Putin și Xi au cerut atunci NATO să excludă extinderea în Europa de Est, au denunțat formarea de blocuri de securitate în regiunea Asia-Pacific și au criticat pactul trilateral de securitate AUKUS dintre SUA, Marea Britanie și Australia. În declarație, cei doi lideri au statuat că noile relații sino-ruse sunt “superioare alianțelor politice și militare din perioada Războiului Rece“.

Ele ”fac apel în mod hotărât la membrii acestui parteneriat să îşi respecte cu stricteţe angajamentele privind neproliferarea şi să susţină pacea regională”, au declarat Putin şi Xi.

Pe de altă parte, Moscova şi Beijingul au acuzat Statele Unite că ”subminează” securitatea mondială prin faptul că încearcă să desfăşoare rachete în mai multe ţări din lume pentru ”a conserva un avantaj militar unilateral”.

”Rusia şi China se declară preocupate de intensificarea activităţilor Statelor Unite vizând crearea unui sistem mondial de apărare antirachetă şi desfăşurarea elementelor sale în diverse regiuni ale lumii, combinate cu o consolidare a capacităţii armelor non-nucleare de înaltă precizie”, au indicat preşedinţii rus şi chinez în declaraţia comună semnată marţi seară după încheierea convorbirilor de la Kremlin. 

Continue Reading

CHINA

Putin, pregătit să discute planul de pace între Rusia și Ucraina propus de China. SUA cere lumii să nu se lase păcălită de decizii ale Rusiei, susținute de China, pentru a îngheța conflictul în propriile condiții

Published

on

© Ministry of Foreign Affairs of the People's Republic of China

Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat luni, în timpul unei întrevederi cu omologul său chinez Xi Jinping la Moscova, că este pregătit să discute despre planul de pace propus de Beijing pentru soluţionarea conflictului din Ucraina, în vreme ce secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, a declarat luni că “lumea nu ar trebui să se lase păcălită” de propunerile Beijingului privind soluţionarea conflictului din Ucraina.

“Suntem mereu deschişi pentru un proces de negocieri. Indubitabil, noi vom discuta despre toate aceste chestiuni, inclusiv despre iniţiativele dumneavoastră, pe care le tratăm cu respect”, a declarat Putin în timpul primei interacțiuni cu Xi Jinping de la debutul acestei vizite de stat a președintelui chinez în Rusia.

Cei doi lideri s-au adresat unul altuia cu sintagma ”drag prieten” în contextul în care vizita la Moscova este prima în străinătate pentru Xi după realegerea în funcție și prima a unui lider de calibru mondial de când Rusia a invadat Ucraina.

Adresându-se prin intermediul unui interpret, Xi Jinping i-a mulţumit liderului de la Kremlin pentru susţinerea oferită Chinei şi a subliniat că relaţiile dintre Beijing şi Moscova trebuie să fie apropiate, relatează Agerpres.

”Suntem parteneri într-o cooperare strategică globală. Acest statut face necesară existenţa unor relaţii strânse între ţările noastre”, a spus şeful statului chinez în debutul întâlnirii cu liderul rus care se va încheia prin semnarea unei declarații pentru a marca intrarea într-o “nouă eră a relației strategice” ruso-chineze.

Luni, Kievul i-a solicitat Chinei să-şi ”folosească influenţa asupra Moscovei pentru a pune capăt războiului de agresiune” din Ucraina.

Între timp, șeful diplomației americane Antony Blinken a declarat că “lumea nu trebuie să fie păcălită de nicio decizie tactică a Rusiei, susţinută de China sau de orice altă ţară, de a îngheţa conflictul potrivit propriilor sale condiţii”.

Potrivit lui Antony Blinken, SUA apreciază orice iniţiativă diplomatică pentru “o pace justă şi durabilă”, dar şi-au exprimat îndoielile cu privire la disponibilitatea Chinei de a păstra “suveranitatea şi integritatea teritorială” a Ucrainei, arată sursa citată.

La 24 februarie 2023, ziua când s-a împlinit un an de la declanșarea invaziei Rusiei în Ucraina, guvernul chinez a cerut Rusiei şi Ucrainei să reia dialogul şi a respins orice recurgere la arme nucleare, într-un document în 12 puncte care reprezintă planul de place propus de Beijing.

Intitulat “Poziţia Chinei cu privire la soluţionarea politică a crizei ucrainene“, documentul a fost publicat pe site-ul Ministerului de Externe chinez după o vizită la Moscova a diplomatului chinez cu cel mai înalt rang, Wang Yi, care s-a întâlnit atât cu Putin, cât și cu ministrul de externe Serghei Lavrov.

Planul a fost întâmpinat cu atitudini rezervate dinspre UE, NATO și cancelariile occidentale, vesticii precizând că documentul reprezintă niște principii ale unei țări care a semnat o prietenie nelimitată cu Rusia înainte de invazie.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare împotriva lui Vladimir Putin pentru presupuse crime de război în Ucraina

Published

on

© Kremlin

Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis vineri un mandat de arestare împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin pentru responsabilitatea sa în ceea ce priveşte presupusele crime de război comise în Ucraina, de la declanşarea invaziei ruse la scară largă în ţara vecină, relatează Reuters şi AFP, potrivit Agerpres.

“Astăzi, 17 martie 2023, Camera preliminară II a Curţii Penale Internaţionale a emis mandate de arestare împotriva a două persoane în legătură cu situaţia din Ucraina: domnul Vladimir Vladimirovici Putin şi doamna Maria Alekseievna Lvova-Belova”, comisarul prezidenţial pentru drepturile copilului în Rusia, a precizat CPI într-un comunicat.

Vladimir Putin “este prezumat responsabil de crimă de război privind deportarea ilegală a populaţiei (copiilor) şi de transfer ilegal al populaţiei (copiilor) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federaţia Rusă”, a adăugat instanţa.

“Crimele ar fi fost comise pe teritoriul ucrainean ocupat cel puţin începând din 24 februarie 2022”, indică în continuare CPI, subliniind că există “motive rezonabile de a crede că domnul Putin este personal responsabil de crimele menţionate mai sus”.

Procurorul CPI, Karim Khan, a declarat mai devreme luna aceasta, după o vizită în Ucraina, că presupusele răpiri de copii fac “obiectul unei anchete prioritare”.

CPI, creată în 2002 pentru a judeca cele mai grave crime comise în lume, anchetează de peste un an eventuale crime de război sau crime împotriva umanităţii comise în cursul ofensivei ruse.

Nici Rusia şi nici Ucraina nu sunt membre ale CPI, dar Kievul a acceptat competenţa Curţii pe teritoriul său şi colaborează cu procurorul acestei instanţe de la Haga.

Moscova a negat în mod repetat acuzaţiile de atrocităţi comise de forţele sale în cadrul “operaţiunii speciale militare”, aşa cum numeşte ea invazia în Ucraina, pe care a declanşat-o la 24 februarie 2022, în ceea ce Occidentul şi Kievul numeşte o agresiune neprovocată şi nejustificată.

Experţii recunosc că este puţin probabil ca Rusia să-i predea CPI pe suspecţi, notează AFP.

Continue Reading

Facebook

Eugen Tomac2 mins ago

Comisia Europeană validează argumentele invocate de Eugen Tomac în procesul deschis la CJUE privind respingerea aderării României la Schengen: A fost o decizie incorectă și regretabilă

PARLAMENTUL EUROPEAN26 mins ago

Dmitro Kuleba și Roberta Metsola au abordat într-o discuție telefonică ”demersurile în vederea creării unui tribunal special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI34 mins ago

Victor Negrescu cere Parlamentului European și Comisiei Europene să conteste legalitatea veto-ului Austriei împotriva aderării României la Schengen

REPUBLICA MOLDOVA42 mins ago

Nicolae Ciucă merge joi în R. Moldova. Premierul se va întâlni cu președinta Maia Sandu și cu premierul Dorin Recean pentru a reconfirma sprijinul României pentru parcursul european al țării

G71 hour ago

Japonia intenționează să contribuie financiar la Fondul voluntar al NATO pentru a sprijini Ucraina cu arme neletale ”până când pacea va reveni în frumoasa țară”

NATO2 hours ago

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

ROMÂNIA3 hours ago

Departamentul de Stat al SUA constată în raportul anual privind drepturile omului în România probleme legate de corupție generalizată, cenzură, mită, stimulate de lipsa unor mecanisme eficiente

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Charles Michel îi invită pe Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți șefi de stat sau de guvern la Bruxelles pentru a discuta despre situația din Ucraina, competitivitatea UE, securitatea energetică și migrație

CHINA4 hours ago

Declarație cu repetiție anti-SUA și anti-NATO semnată de Putin și Xi la Moscova: Rusia şi China sunt ”preocupate” de prezenţa în creştere a NATO în Asia

NATO4 hours ago

SUA au inaugurat prima garnizoană militară permanentă în Polonia, cu misiunea de a coordona sprijinul pentru forțele americane de pe flancul estic al NATO

NATO2 hours ago

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

NATO5 days ago

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

POLITICĂ6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

MAREA BRITANIE6 days ago

R. Moldova va primi un nou sprijin de 10 milioane de lire sterline pentru modernizare din partea Regatului Unit

ROMÂNIA6 days ago

”România, stat-far al Francofoniei”. Klaus Iohannis: Ne propunem să transformăm România într-un centru regional de formare în limba franceză a diplomaților și funcționarilor publici din țările francofone

Eugen Tomac6 days ago

Eugen Tomac a cerut Comisiei Europene să vină cu un plan concret pentru a sprijini R. Moldova în fața încercărilor de destabilizare din partea Rusiei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Rareș Bogdan le cere liderilor UE ”să decidă plata unor compensații” pentru fermierii români care ”au pierdut enorm după declanșarea invaziei ruse în Ucraina”

INTERNAȚIONAL1 week ago

AUKUS: De pe coasta Pacificului, liderii SUA, Regatului Unit și Australiei au lansat programul submarinelor cu propulsie nucleară pentru a garanta securitatea globală

U.E.2 weeks ago

Israelul vrea să accelereze ”livrările de gaz către Europa prin Italia”, anunță Benjamin Netanyahu după discuții cu Giorgia Meloni

Team2Share

Trending