Connect with us

SUA

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

Published

on

© Official White House Photo by Erin Scott

Statele Unite nu au informații clare potrivit cărora Rusia a decis să invadeze Ucraina, dar sunt pregătite indiferent de calea pe care o va urma, a declarat joi consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan.

„Comunitatea serviciilor de informații nu a făcut o evaluare conform căreia rușii au decis în mod categoric să întreprindă o acțiune militară în Ucraina”, a declarat Sullivan reporterilor după o săptămână de discuții între Statele Unite, aliații săi occidentali și Rusia. „Așa că, așa cum stau lucrurile în acest moment, Rusia are oportunitatea de a veni la masa negocierilor.”

„Suntem pregătiți în ambele variante…Suntem pregătiți să facem progrese la masa negocierilor… și suntem pregătiți să luăm măsurile necesare și adecvate pentru a ne apăra aliații, pentru a ne sprijini partenerii și pentru a răspunde cu fermitate la orice agresiune evidentă care ar putea avea loc”, a adăugat consilierul pentru securitate națională al SUA.

De asemenea, oficialul american a menționat că discuțiile cu Rusia au fost „utile” și au oferit ambelor părți noi perspective asupra cărora să reflecteze, însă fără a aduce atingere principiilor relevante pentru partenerii occidentali.

„Rusia și-a exprimat îngrijorarea, noi ne-am exprimat îngrijorarea, inclusiv în ceea ce privește acțiunile pe care Rusia le-a întreprins pentru a submina securitatea europeană, despre care secretarul Blinken a vorbit atât de elocvent săptămâna trecută. Ne-am menținut premisa noastră principală de reciprocitate. Am fost fermi asupra principiilor noastre și am fost clari cu privire la acele domenii în care putem face progrese și la cele în care nu putem face progrese. Unitatea aliaților și solidaritatea transatlantică au fost afișate pe deplin și rămân afișate pe deplin. Discuțiile au fost sincere și directe. Au fost utile. Ne-au oferit nouă și aliaților noștri lucruri pe care să le luăm în considerare. Au oferit Rusiei lucruri pe care să le ia în considerare”, a declarat Sullivan.

Joi, SUA au avertizat că vor respinge șantajul Rusiei, nu vor tolera sferele de influență sau limitarea dreptului suveran al națiunilor de a-și alege alianțele, dar nici nu vor da curs cerințelor de securitate ale Moscovei în detrimentul altor state.

Occidentul acuză Rusia că a masat tancuri, artilerie și aproximativ 100.000 de soldați la granița de est a Ucrainei cu intenția de a invada această țară, a cărei integritate teritorială a fost deja violată prin ocuparea Peninsulei Crimeea de către forțele ruse în 2014. 

Însă, Kremlinul insistă că desfășurarea militară este un răspuns la ceea ce consideră a fi o prezență tot mai mare a NATO în Europa de Est, și anume unitățile de luptă ale Alianței în Polonia și în republicile baltice Estonia, Letonia și Lituania. 

La 17 decembrie, Ministerul rus de Externe a publicat două proiecte de acorduri care prezintă un set de „garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere de la SUA și de la NATO, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă și statele baltice, care sunt toate membre ale Alianței.

De asemenea, Rusia dorește ca NATO să anuleze o promisiune din 2008 potrivit căreia Ucraina ar putea într-o zi să se alăture alianței militare.

După o întâlnire între SUA și Rusia, luni, la Geneva, apoi o alta în cadrul Consiliului NATO-Rusia, miercuri, la Bruxelles, unde cele două tabere rivale au trecut în revistă „divergenţele” profunde cu privire la securitatea în Europa, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a încheiat joi, la Viena, săptămâna de negocieri Est-Vest, insistând asupra „urgenţei” dialogului.

De altfel, președinția poloneză a OSCE avertizează în privința riscului de război în Europa, care este „mai mare ca niciodată în ultimii 30 de ani”.

Dar Moscova pare să fi risipit aceste speranţe, afirmând că nu vede utilitatea unor discuţii cu Occidentul „în zilele următoare”, dezacordurile dintre părți fiind foarte mari, relatează Agerpres.

Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a declarat că Moscova aşteaptă răspunsuri în scris săptămâna viitoare de la Occident la cererile ţării sale cu privire la acordarea de garanţii de securitate.

Adjunctul ministrului rus de externe, Serghei Ryabkov, care a condus discuțiile de la Geneva cu adjunctul secretarului de stat american Wendy Sherman, nu a exclus, într-un interviu acordat joi, ca Moscova să trimită forțe la aliații din Venezuela sau Cuba dacă diplomația eșuează.

„Nu vreau să confirm acest lucru… și nici să îl exclud”, a spus el.

Sullivan a calificat comentariile drept „bravură” și a precizat că Rusia nu a ridicat această idee în cadrul discuțiilor.

„Dacă Rusia s-ar îndrepta în această direcție, ne-am ocupa de acest lucru în mod decisiv”, a subliniat Sullivan.

Statele Unite și Uniunea Sovietică de atunci au fost cel mai aproape de un război nuclear în 1962, când Moscova a desfășurat rachete balistice în Cuba, declanșând o criză diplomatică.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CHINA

Antony Blinken a discutat cu omologul chinez Wang Yi despre efectele economice și de securitate globale ale unei noi agresiuni ruse împotriva Ucrainei

Published

on

© State Department photo by Ron Przysucha/ Public Domain

Secretarul de stat american Antony Blinken a discutat miercuri cu ministrul chinez de externe, Wang Yi, despre Ucraina, subliniind securitatea globală și riscurile economice care ar putea decurge din continuarea agresiunii rusești, a anunțat Departamentul de Stat al SUA.

„Secretarul Blinken… a transmis că dezescaladarea și diplomația sunt calea responsabilă de urmat”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentul, Ned Price, într-o declarație.

Securitatea globală și riscurile economice generate de o nouă agresiune rusă împotriva Ucrainei au figurat în timpul convorbirii telefonice, a adăugat Departamentul.

La rândul său, ministrul de externe chinez Wang  Yi a declarat joi că toate părțile implicate în problema Ucrainei ar trebui să rămână calme și să se abțină de la acțiuni care stârnesc tensiuni și amplifică criza, relatează Agerpres.

„Toate părțile ar trebui să abandoneze complet mentalitatea de Război Rece și să formeze un mecanism de securitate europeană echilibrat, eficient și durabil prin negociere”, a spus Wang. „Preocupările rezonabile ale Rusiei în materie de securitate ar trebui să fie luate în serios și rezolvate.”

Într-o aluzie la preocupările Moscovei cu privire la extinderea NATO în Europa, Wang a adăugat că „securitatea regională nu poate fi garantată prin consolidarea sau chiar extinderea blocurilor militare”.

Îngrijorările la nivel mondial cresc în legătură cu o potențială invazie rusă în Ucraina, în condițiile în care zeci de mii de soldați ruși au fost staționați la graniță în ultimele săptămâni.

Ca răspuns, SUA și alte state membre NATO au desfășurat în ultimele două săptămâni eforturi diplomatice intense cu Rusia pentru dezamorsarea situației de securitate, furnizând totodată întăriri militare Ucrainei.

De asemenea, SUA și aliații săi din NATO au declarat că sunt pregătiți pentru orice eventualitate.

Rusia, care are o relație istorică tulbure cu Ucraina, a alimentat o insurgență în estul fostei republici sovietice care a ucis peste 13.000 de persoane din 2014. În acel an, Rusia a confiscat, de asemenea, Crimeea după răsturnarea unui guvern de la Kiev care se împotrivise eforturilor de a se apropia de Europa.

Moscova a negat că intenționează să invadeze Ucraina, susținând în schimb că masarea de trupe la granița cu Ucraina se datorează propriilor temeri de securitate. 

La 17 decembrie, Ministerul rus de Externe a publicat două proiecte de acorduri care prezintă un set de „garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere de la SUA și de la NATO, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă și statele baltice, care sunt toate membre ale Alianței.

De asemenea, Rusia dorește ca NATO să anuleze o promisiune din 2008 potrivit căreia Ucraina ar putea într-o zi să se alăture alianței militare.

Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis miercuri propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor.

Citiți și NATO și SUA au trimis Rusiei propunerile lor ca răspuns la documentele Moscovei: Principiile securității europene includ dreptul fiecărei țări de a-și alege alianțele

Astfel, Aliații au transmis Moscovei că identifică trei domenii principale în care există loc de progres: relațiile NATO-Rusia cu accent pe restabilirea canalelor de comunicare diplomatică și militară; securitatea europeană prin respectarea principiilor sale fundamentale, inclusiv situația din Ucraina și din jurul acesteia; și reducerea riscurilor, transparența și controlul armelor.

China se opune adesea „interferențelor externe” în modul în care sunt conduse alte țări. Dar a fost deosebit de reticentă în a se exprima împotriva aliatului său strategic apropiat, Rusia, care este membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU și care se află adesea în conflict cu aceleași puteri occidentale ca și China.

În timpul convorbirii cu Blinken, Wang a avertizat, de asemenea, Washingtonul să „înceteze să mai intervină” în Jocurile Olimpice de iarnă. Beijingul speră să transforme Jocurile de săptămâna viitoare într-un triumf al puterii soft.

Dar pregătirea a fost umbrită de un boicot diplomatic condus de SUA din cauza situației drepturilor omului din China, în special față de minoritatea musulmană uigură din regiunea Xinjiang.

„Cea mai urgentă prioritate în acest moment este ca SUA să înceteze să mai intervină în Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing”, a declarat Wang. El a adăugat că Washingtonul trebuie, de asemenea, „să înceteze să se mai joace cu focul” în problema Taiwanului.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Statele Unite avertizează că proiectul Nord Stream 2 nu va progresa dacă Rusia invadează Ucraina

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a declarat miercuri că Nord Stream 2, gazoductul care leagă direct Rusia de Germania, nu va avansa dacă președintele rus va ordona  invadarea Ucrainei, transmite Reuters, potrivit Agerpres

„Vreau să fiu foarte clar: dacă Rusia invadează Ucraina într-un fel sau altul, Nord Stream 2 nu va progresa”, a declarat Ned Price. 

De asemenea, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA nu a dat explicaţii dacă a primit asigurări din partea Germaniei că nu va merge mai departe cu acest proiect.

Ucraina a criticat în repetate rânduri guvernul german pentru refuzul acestuia de a-i livra arme şi a cerut suspendarea controversatului gazoduct ruso-german Nord Stream 2.

În cadrul primei întâlniri cu ministrul rus, Serghei Lavrov, la Moscova, ministrul german de externe, Annalena Barbock, nu a avut rețineri să transmită că țara sa este pregătită să apere regulile comune chiar dacă acest lucru va însemna că trebuie ”să plătească un preț economic ridicat”, o aluzie la gazoductul Nord Stream 2, fapt ce îi reduce acestei țări importanța internațională pe piața energetică ce s-ar putea solda cu mai puține taxe de tranzit în bugetul de la Kiev.

Berlinul, prin vocea ministrului său al apărării, Christine Lambrecht, a subliniat că Nord Stream 2 este un proiect comercial care nu trebuie legat de acțiunile politice.

Statele Unite au impus noi sancțiuni spre finele lunii noiembrie în legătură cu gazoduct ruso-german ca reacție la tendințele Moscovei de a folosi aprovizionarea cu energie ca element de șantajare a Europei, în special a Ucrainei și a țărilor NATO și UE aflate în prima linie a frontului de est. 

Reamintim că procesul de certificare pentru controversatul gazoduct Nord Stream 2, care trece pe sub Marea Baltică, a fost suspendat la jumătatea lunii noiembrie de Autoritatea de reglementare în domeniul energiei din Germania.

Bundesnetzagentur trebuie să se sigure în special că Nord Stream 2 respectă regulile UE care cer ca proprietarii de conducte să fie separaţi de furnizorii de gaze, atunci când ajung şi trec prin apele şi teritoriul Germaniei, punând în aplicare noua directivă europeană privind gazele naturale, negociată de președinția română a Consiliului Uniunii Europene în anul 2019 și care a intrat în vigoare în același an. Directiva a scutit conductele existente, însă ea se aplică celor noi. Așadar, Rusia va trebui să împartă controlul asupra noului său gazoduct Nord Stream 2 către Germania, în conformitate cu normele antitrust ale Uniunii Europene.

Continue Reading

SUA

SUA avertizează Belarusul că riscă o ripostă ”rapidă și fermă” dacă permite Rusiei să-i folosească teritoriul pentru a ataca Ucraina

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Statele Unite au avertizat marți Belarusul că riscă o ripostă ”rapidă” și ”fermă” dacă permite Rusiei să-i folosească teritoriul pentru a ataca Ucraina, anunță AFP, citat de Agerpres.

”În acelaşi mod în care i-am spus clar Rusiei că va plăti scump” pentru o eventuală invazie, ”în ultimele zile, i-am spus clar şi Belarusului că, dacă permite utilizarea teritoriului său pentru un atac împotriva Ucrainei, va suferi o ripostă rapidă şi fermă din partea Statelor Unite şi a aliaţilor noştri”, a avertizat în faţa presei purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane, Ned Price.

”Dacă ar începe o invazie din Belarus, dacă soldaţii ruşi ar fi staţionaţi permanent pe teritoriul său, NATO şi-ar putea revizui, de asemenea, postura în ţările care se învecinează cu Belarusul”, a mai punctat acesta.

Avertismentul Statelor Unite vine în contextul în care Rusia continuă să transfere avioane de luptă Su-35S din Extremul Orient în Belarus, unde vor participa la exerciţiile militare comune ”Allied Resolve 2022”, a comunicat miercuri Ministerul Apărării rus, citat de agenţiile de presă Interfax şi RIA Novosti, citate de Agerpres.

Rusia şi Belarus organizează exerciţii comune pentru inspectarea pregătirii forţelor de reacţie ale Uniunii lor statale, notează Interfax pe fondul temerilor Kievului şi ale Occidentului că Moscova, care a comasat zeci de mii de militari şi echipamente în apropiere de frontiera ucraineană, ar putea declanşa un atac împotriva Ucrainei dinspre teritoriul belarus.

Alarma a sunat în Cancelariile occidentale după ce Rusia a comasat aproximativ 127.000 de soldați la granița cu Ucraina, potrivit serviciilor secrete ucrainene, și a desfășurat o forță considerabilă în Belarus pentru ceea ce Moscova și Minsk spun că vor fi exerciții militare rapide, potrivit Radio Free Europe.

Statele Unite și NATO se tem că acumularea militară s-ar putea traduce prin pregătiri pentru o potențială invazie, lucru pe care Moscova îl neagă. În egală măsură, Washington și Alianța, care au în vedere consolidarea flancului estic, atrag Kremlinului atenția că un posibil atac împotriva Ucrainei va duce la adoptarea unor sancțiuni economice dure.

Președintele Vladimir Putin și Aleksandr Lukașenko au strânse relații, acesta din urmă primind sprijin din partea liderului rus în conflictul său cu Occidentul privind contestatele alegeri prezidențiale din august 2020.

Rezultatele alegerilor au dus la proteste de amploare înăbușite violent de Lukașenko prin arestarea a mii de persoane. Represiunea brutală i-a determinat pe politicienii din opoziție să se refugieze în străinătate, temându-se pentru viața lor.

Continue Reading

Facebook

NATO7 mins ago

Surse diplomatice: România și SUA au propus un mecanism de transparență. Rusia poate inspecta sistemul defensiv de la Deveselu doar dacă permite acces similar la sistemele sale

ROMÂNIA29 mins ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat prima reuniune a Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR: Solicit ferm coordonatorilor de reforme și investiții responsabilitate maximă

PARLAMENTUL EUROPEAN48 mins ago

O delegație a Parlamentului European se va deplasa în Ucraina, pe fondul tensiunilor cu Rusia

GENERAL1 hour ago

Șefa diplomației germane: Gazoductul Nord Stream 2, vizat de sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni asupra Ucrainei

ROMÂNIA1 hour ago

Ministerul Justiției, întâlnire cu șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: SIIJ se va desființa până la sfârșitul lunii martie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: UE trebuie să identifice rapid soluții pentru contracararea creșterii prețurilor la energie

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Pactul Verde European: UE investește încă un miliard de euro în infrastructura energetică

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Vladimir Putin a discutat cu liderii de afaceri italieni din industria energetică, chiar dacă Guvernul de la Roma s-a opus: Grupurile energetice italiene continuă să coopereze cu Gazprom pe termen lung

ROMÂNIA3 hours ago

De Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, MAE reiterează angajamentul său pentru prevenirea și sancționarea antisemitismului

U.E.3 hours ago

UE ridică ”perdeaua de fum a minciunilor despre Ucraina”: Rusia o acuză în mod absurd că își atacă propriul teritoriu

NATO23 hours ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO24 hours ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA2 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda7 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

Advertisement

Team2Share

Trending