Connect with us

SUA

SUA susțin declanșarea de către UE a mecanismului de soluționare a litigiilor în cazul dosarului nuclear iranian

Published

on

© House of Representatives/ Flickr

Statele Unite ale Americii susțin solicitarea Regatului Unit, Franței și Germaniei către Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, de a declanșa mecanismul de soluționare a litigiilor, prevăzut în acordul nuclear iranian, cu scopul de a determina Iranul să se întoarcă la respectarea pe deplin a angajamentelor asumate în 2015, informează AFP, preluat de Agerpres.

„Regatul Unit, Franţa şi Germania au făcut ceea ce trebuia” în faţa „provocărilor Iranului” în materie de politică nucleară, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, solicitând ”să se crească în continuare presiunea diplomatică şi economică” asupra Republicii Islamice, deja vizată de puternice sancţiuni americane, relatează sursa citată.

Miniștrii de externe din Franța, Germania și Regatul Unit, state semnatare ale acordului, i-au transmis o scrisoare Înaltulul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate Josep Borrell privind rezolvarea „prin dialog constructiv” a litigiului legat de nerespectarea angajamentelor asumate de Iran prin acordul nuclear din 2015.

Scopul mecanismului este de a rezolva problemele legate de punerea în aplicare a acordului în cadrul Comisiei mixte, din care fac parte Franța, Germania, Regatul Unit, Rusia, China, UE și Iran.

În acest sens, Josep Borrell a transmis că va supraveghea procesul de soluționare a litigiilor în calitate de coordonator al Comisiei mixte în conformitate cu intenția miniștrilor de externe „de a păstra JCPOA în speranța sinceră de a găsi o cale de a rezolva impasul prin dialog diplomatic constructiv”.

Donald Trump, care a devenit președinte al SUA în ianuarie 2017, s-a opus constant acordului. În ianuarie 2018, acesta a anunțat că SUA va înceta punerea în aplicare a acordului până la rezolvarea „lipsurilor sale dezastruoase”. În ciuda eforturilor UE, Trump a anunțat în mai 2018 că SUA se retrage din acord și va reimpune sancțiunile economice asupra Iranului. Aceste sancțiuni înseamnă că firmelor americane li se interzice să facă afaceri cu Iranul, în timp ce întreprinderile străine care fac acest lucru riscă amenzi semnificative și nu pot accesa sistemul bancar și financiar american.

UE a continuat să sprijine acordul nuclear, asigurând în repetate rânduri că este supus unor inspecții nucleare stricte și că Agenția Internațională pentru Energie Atomică a confirmat de mai multe ori că Iranul respectă angajamentele asumate prin acord. UE a încercat să adopte măsuri pentru a permite companiilor să continue să facă afaceri cu Iranul fără a fi penalizate de SUA, însă economia iraniană a fost supusă în continuare unor presiuni majore, ceea ce a determinat Republica Islamică să anunțe treptat abateri de la acordul inițial, cum ar fi încălcarea limitei cu privire la menținerea unui grad scăzut de îmbogățire a uraniului.

În cele din urmă, pe fondul uciderii de către SUA a comandantului unității de elită Forțele Quds, generalul Qassem Soleimani, Iranul a decis că nu va mai respecta niciuna dintre restricțiile impuse de acordul nuclear JCPOA din 2015 încheiat cu marile puteri dacă sancțiunile economice nu vor fi ridicate.

Acordul încheiat în iulie 2015, după peste un deceniu de tratative, prevedea că Teheranul se obligă, pentru o perioadă de zece ani, să reducă activitatea de îmbogățire a uraniului și cercetarea din acest domeniu la un nivel la care să dureze un an pentru a construi o bombă nucleară. De asemena, pentru 15 ani, Iranul s-a obligată să nu mărească cantitatea de uraniu peste 3.67% și să dilueze sau să scoată din țară 95% din cantitatea de uraniu deținută.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

SUA cer Irakului să protejeze unitățile diplomatice americane după un nou atac cu rachete asupra ambasadei din Bagdad

Published

on

© US Embassy Baghdad/Facebook

Statele Unite au cerut duminică Irakului să protejeze reprezentanța diplomatică americană după ce trei rachete au lovit în cursul serii ambasada americană la Bagdad, relatează AFP, preluat de Agerpres.

„Solicităm guvernului irakian să îşi îndeplinească obligaţiile de a ne proteja unităţile diplomatice”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA.

Cel puțin cinci rachete katyusha au aterizat în zona verde puternic fortificată din capitala Irakului, trei dintre acestea lovind direct ambasada SUA, a declarat luni prim-ministrul interimar, Adil Abdul-Mahdi, potrivit Deutsche Welle.

„Acest atac ostil asupra unei misiuni străine a fost repetat cu rachete căzute în complexul ambasadei SUA. În timp ce condamnăm acest act ilegal, am instruit forțele noastre de securitate să-i aresteze pe atacatori și să îi aducă în fața justiției “, a declarat Abdul-Mahdi într-un comunicat de presă, adăugând că acest tip de atac ar putea transforma Irakul într-o zonă de conflict, relatează sursa citată.

Până în prezent, oficialii nu au raportat victime sau daune materiale.

Nimeni nu a revendicat responsabilitatea pentru atac, care survine la două zile după ce mii de irakieni s-au adunat la Bagdad, cerând trupelor americane să părăsească țara, informează CNN

Parlamentul irakian a votat expulzarea trupelor străine din țară în urma atacului, dar administrația Trump a declarat că nu intenționează să scoată retragă trupele, luând măsuri doar pentru relocarea temporară a acestora. 

Prezența trupelor străine a început să fie un subiect tot mai fierbinte în țară după ce generalul iranian Qassem Soleimani a fost asasinat la începutul acestei luni într-un atac al unei drone americane din afara Aeroportului Internațional Bagdad.

Pe 31 decembrie 2019, ambasada SUA de la Bagdad a fost atacată de membri ai grupării paramilitare Kata’ib Hezbollah și susținătorii Forțelor de Mobilizare Populară (PMF), iar Iranul a fost învinuit pentru organizarea atacului.

Potrivit președintelui Donald Trump, uciderea generalului Qassem Soleimani a venit ca răspuns la atacul de la finele anului trecut.

Continue Reading

SUA

Donald Trump, către potențialii săi alegători la cel mai mare miting anti-avort din SUA: Vor să mă înlăture pentru că eu lupt pentru voi, iar noi luptăm pentru cei care nu au voce şi noi vom câştiga

Published

on

© Donald Trump/ Facebook

Donald Trump a devenit primul președinte american care a participat la cel mai mare miting anual anti-avort din America, „Marșul pentru viață”, adresându-se miilor de susținători ai măsurilor anti-avort, relatează Agerpres.

„Suntem aici dintr-un motiv foarte simplu: să apărăm dreptul fiecărui copil născut și nenăscut de a-și îndeplini potențialul dat de Dumnezeu”, le-a spus președintele american mulțimilor adunate în apropierea clădirii Capitoliului. „Fiecare copil este un dar preţios şi sacru de la Dumnezeu”, a adăugat Trump.

Demonstrația anuală a avut loc pentru prima dată în 1974 – la un an după ce Curtea Supremă a Statelor Unite a legalizat avortul în cazul Roe v Wade.

Până acum, niciun președinte nu a participat la marșul care se desfășoară la doar pași de la Casa Albă, deși președinții republicani anteriori, inclusiv George W. Bush și Ronald Reagan, s-au adresat protestatarilor de la distanță.

Potrivit BBC, apariția lui Donald Trump la cea de-a 47- a ediție a „Marșului pentru viață” martie i-a încântat pe cei ieșiți în stradă, care au scandat „încă patru ani” și „te iubim”.

Alegătorii care susțin limitarea avortului constituie o circumscripție-cheie pentru Donald Trump, care le solicită din nou sprijinul la urne în alegerile din 2020.

De altfel, participarea șefului de la Casa Albă la marșul de protest a avut loc în același timp în care în Senat se desfășura procesul pentru destituirea sa.

în timp ce Senatul a început dezbaterile de fond în procesul pentru destituirea sa.

„Ei vor să mă înlăture pentru că eu lupt pentru voi, iar noi luptăm pentru cei care nu au voce şi noi vom câştiga, pentru că noi ştim cum să câştigăm”, a mai declarat Trump în faţa mulţimii adunate, potrivit Agerpres. 

De la asumarea fotoliului prezidențial, administrația americană a lucrat constant pentru reglementarea sau restricționarea avortului. Participarea la marș a avut loc la întoarcerea lui Donald Trump de la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția.

În timpul mandatului său, Trump a numit judecători anti-avort și s-a opus avorturilor în cazul unor sarcini mai avansate, iar administrația sa a făcut eforturi pentru a separa fondurile federale de serviciile medicale în cazul întreruperilor de sarcină. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

SUA au început pregătirile pentru Defender 2020: Peste 28.000 militari vor fi desfășurați la cel mai mare exerciţiu militar desfăşurat de Statele Unite în Europa în ultimii 25 de ani

Published

on

© EUCOM/ Facebook

Armata americană a început joi pregătirile pentru Defender Europe 2020, cel mai mare exerciţiu militar desfăşurat de Statele Unite în Europa în ultimul sfert de secol, la care vor participa peste 28.000 de militari americani, anunță Ambasada SUA la București într-o postare pe pagina sa de socializare, însoțită de un infografic ce detaliază aspecte.

Exerciţiul va creşte nivelul de pregătire şi mobilitatea forţelor NATO, mai informează misiunea diplomatică.

Defender Europe 20 va spori pregătirea și interoperabilitatea strategică prin exercitarea capacității militare a Statelor Unite de a implementa rapid o forță și echipamente credibile de luptă din Statele Unite către Europa. 

Potrivit EUCOM, Defender Europe confirmă faptul că angajamentul SUA față de NATO și apărarea Europei rămâne neclintit.

Exercițiul comun de pregătire multinațională este programat să se desfășoare din aprilie până în mai 2020, cu mișcări de personal și echipamente care se desfășoară în perioada februarie – iulie 2020. 

Celor 20.000 de militari americani – dintre care 12.250 activi, 7.000 din partea Gărzii Naționale și 750 în rezervă – li se vor alătura aproximativ 9.000 de militari SUA staţionaţi în Europa. În total, urmează să participe 37.000 de militari aliaţi. Potrivit unui comunicat al MApN, forţele terestre ale Armetei Românei vor fi implicate în acest exercițiu militar.

Exerciţiile vor avea loc în 10 state diferite, dar cele mai importante dintre ele se vor desfăşura în Germania şi Polonia. În total, vor fi desfășurate  20.000 de echipamente militare.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending