Statele Unite consideră și evaluează că Rusia ar putea întreprinde acţiuni militare ofensive, unul dintre scenarii vizând capitala Kiev, sau ar putea încerca să declanşeze un conflict în interiorul Ucrainei la începutul săptămânii viitoare, a declarat vineri consilierul pentru securitate naţională Jake Sullivan după o convorbire în regim de videoconferință pe care președintele Joe Biden le-a avut cu liderii Franței, Marii Britanii, Germaniei, Italiei, Poloniei, României, Canadei, NATO și Uniunii Europene.
O invazie militară rusă a Ucrainei, marcată de o campanie masivă de raiduri aeriene şi un ”atac rapid” asupra Kievului, este o ”posibilitate foarte reală” în următoarele zile, a avertizat vineri Casa Albă, cerând cetăţenilor americani să părăsească Ucraina în termen de ”24 până la 48 de ore”, relatează AFP, potrivit Agerpres.
”Continuăm să vedem semne de escaladare din partea Rusiei, inclusiv sosirea de noi forţe la graniţa cu Ucraina”, a declarat consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui Joe Biden, occidentalii neexcluzând un atac țintit bazat pe un scenariu de schimbare de regim politic la Kiev, unul favorabil Moscovei.
Această invazie poate ”interveni oricând”, inclusiv înainte de încheierea Jocurilor Olimpice de la Beijing, programată pe 20 februarie, a adăugat el în faţa presei, potrivit The Guardian.
În acest context de tensiuni împinse la punctul culminant, aliaţii au atins un ”nivel remarcabil de unitate” în faţa Rusiei, a dat asigurări Jake Sullivan, avertizând Rusia că dacă va decide să invadeze Ucraina influenţa sa va fi ”diminuată”.
”Orice s-ar întâmpla, Occidentul este mai unit decât a fost de ani de zile, NATO a devenit mai puternică’‘, a precizat consilierul preşedintelui american.
”Nu spunem că a fost luată o decizie, că a fost luată o decizie finală de către preşedintele Putin” a afirmat el, apreciind că o cale către detensionare este încă posibilă, în special prin diplomaţie, și afirmând că se așteaptă ca preşedintele Biden să vorbească la telefon cu preşedintele Putin în următoarele zile.
Casa Albă a anunțat vineri seară că Biden a avut o “convorbire video securizată cu liderii transatlantici”, în care aceștia și-au exprimat îngrijorarea cu privire la consolidarea continuă a forțelor militare ale Rusiei în jurul Ucrainei și și-au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.
“Aceștia și-au exprimat dorința de a găsi o soluție diplomatică la această criză și au discutat despre angajamentele recente cu Rusia în mai multe formate”, arată sursa citată.
Liderii transatlantici “au convenit asupra importanței eforturilor coordonate de descurajare a unei noi agresiuni rusești împotriva Ucrainei, inclusiv asupra faptului că sunt pregătiți să impună Rusiei consecințe masive și costuri economice severe în cazul în care aceasta ar alege escaladarea militară și să continue să consolideze poziția defensivă pe flancul estic al NATO”.
La discuțiile în format restrâns au mai participat președintele Franței, Emmanuel Macron, președintele Poloniei, Andrzej Duda, președintele Poloniei, prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Charles Michel.
Același limbaj a fost reflectat și în comunicatul difuzat de Administrația Prezidențială. Astfel, președintele Klaus Iohannis a subliniat importanța pregătirii și coordonării între partenerii transatlantici pentru un “pachet robust de sancțiuni care va fi adoptat împotriva Rusiei” în cazul în care măsurile de dezescaladare nu dau rezultate, precum și importanța consolidării flancului estic al NATO.
Convorbirea liderilor europeni și transatlantici a avut loc la finalul unei săptămâni intense de eforturi politico-diplomatice, având ca obiectiv dezescaladarea situației tensionate de la granițele Ucrainei și de la Marea Neagră. În situația particulară a României, consultările au avut loc după ce, vineri, președintele Klaus Iohannis și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-au aflat în vizită la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, unde au ajuns cei 1.000 de soldați americani pe care SUA i-au dislocat pe fondul tensiunilor cu Rusia, dar și primul convoi cu tehnică militară.
În urma acestei convorbiri, premierul britanic Boris Johnson s-a alăturat unui număr de alte națiuni aliate care și-au îndemnat cetățenii să părăsească Ucraina, indicând posibilitatea ridicată a unui atac rusesc împotriva Ucrainei.
De asemenea, patru oficiali americani au declarat în exclusivitate pentru Reuters că Statele Unite vor trimite 3.000 de soldați suplimentari în Polonia în următoarele zile pentru a încerca să ajute la reasigurarea aliaților din NATO în timp ce Rusia a organizat exerciții militare în Belarus și în Marea Neagră ca urmare a acumulării forțelor sale în apropierea Ucrainei.
Oficialii, care au vorbit sub rezerva anonimatului, au declarat că desfășurarea de trupe americane va proveni de la Divizia 82 aeropurtată cu baza la Fort Bragg, Carolina de Nord, și nu din cadrul forțelor americane din Europa.
Amintim că drept măsură de descurajare a Rusiei și asigurare a aliaților, SUA au plasat 8.500 de soldați în alertă și au decis dislocarea a 3.000 de militari în Polonia (1.700), România (1.000) și Germania (300). Cei 1.700 de soldați desfășurați în Polonia provin tot de la Divizia 82 aeropurtată cu baza la Fort Bragg, Carolina de Nord.
