Statele Unite, Germania, România, Republica Moldova, Ucraina și alte 42 de țări, împreună cu Uniunea Europeană, prin Înaltul său Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, condamnă într-o declarație comună transferul de arme între Coreea de Nord și Rusia, dar și achiziționarea de către Moscova de rachete balistice nord-coreene și utilizarea acestora de către Kremlin în recentele atacuri asupra Ucrainei care au avut loc la finalul anului trecut și la începutul acestuia.
”Condamnăm în cei mai fermi termeni posibili exportul de către Coreea de Nord și achiziționarea de către Rusia de rachete balistice nord-coreene, precum și utilizarea de către Rusia a acestor rachete împotriva Ucrainei la 30 decembrie 2023 și 2 ianuarie 2024. Transferul acestor arme sporește suferința poporului ucrainean, sprijină războiul de agresiune al Rusiei și subminează regimul global de neproliferare. Utilizarea de către Rusia a rachetelor balistice nord-coreene în Ucraina oferă, de asemenea, cunoștințe tehnice și militare valoroase Coreei de Nord. Suntem profund îngrijorați de implicațiile de securitate pe care această cooperare le are în Europa, în Peninsula Coreeană, în regiunea Indo-Pacific și în întreaga lume”, este precizat în documentul dat publicității de Departamentul de Stat al SUA și de Serviciul European de Acțiune Externă.
Țările reiterează că se ”opun cu hotărâre” transferului de arme între Coreea de Nord și Rusia, acțiune care încalcă ”în mod flagrant mai multe rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU”, și solicită celor două țări să înceteze imediat aceste activități.
”Îndemnăm toate statele membre ale ONU, inclusiv toți membrii Consiliului de Securitate al ONU, să ni se alăture în condamnarea încălcărilor flagrante ale rezoluțiilor ONU de către Rusia și Coreea de Nord. În timp ce Rusia lansează valuri de rachete și drone împotriva poporului ucrainean, vom continua să rămânem uniți în sprijinul Ucrainei”, conchide documentul.
În contextul sancțiunilor impuse de Occident ca urmare a încălcării dreptului internațional prin invadarea unei țări vecine și suverane, Rusia a căutat noi aliați pentru a menține în funcțiune mașinăria de război, îndreptându-și privirea către Coreea de Nord.
Ne amintim în acest caz întâlnirea dintre Vladimir Putin și Kim Jong Un, desfășurată în luna septembrie a anului trecut, și de vizitele oficialilor ruși care au precedat și succedat acest moment pentru a parafa cooperarea militară dintre cele două autocrații.
De altfel, purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională din SUA, John Kirby, a dezvăluit la începutul anului că Moscova a folosit rachete balistice și lansatoare furnizate de Coreea de Nord în războiul său împotriva Ucrainei, relatează BBC.
La finalul anului trecut, Putin a amenințat că va intensifica bombardamentele ruse asupra Ucrainei, ca represalii la un atac asupra Belgorodului întreprins de Kiev după ce a fost vizat de lovituri ale Kremlinului.
Așa se face că începutul acestui an a fost caracterizat de atacuri ”masive” împotriva Ucrainei, soldate cu mai mulți morți și răniți, în contextul în care autoritățile ucrainene, secondate de Polonia sau Germania, își intensifică apelurile la adresa aliaților occidentali de a spori ajutorul militar.
România a reiterat atunci condamnarea sa a acestor atacuri ale Rusiei, dând din nou asigurări că va rămâne alături de Ucraina atât timp cât va avea nevoie, fapt reiterat și cu prilejul primei discuții telefonice dintre președinții Klaus Iohannis și Volodimir Zelenski din 2024.
Cel mai prrobabil, tema intensificării ajutorului militar destinat Kievului se va afla pe agenda Consiliului NATO-Ucraina, care se va reuni pe 10 ianuarie la nivel de ambasadori, după multiple avertismente venite din partea liderului ucrainean, ministrului de externe al Letoniei sau a unui fost director general al CIA că Putin nu va avea rețineri în a lua la țintă alte țări, precum Republica Moldova sau statele baltice, dacă Ucraina pierde.
