Connect with us

INTERNAȚIONAL

SUA vin în sprijinul României: Statele Unite vor acoperi costurile celui de-al treilea zbor NATO care va aduce încă 45 de tone de echipamente de protecție medicală de la Seul la București

Published

on

Ministerul Apărării Naționale a solicitat Unității Multinaționale de Transport Strategic care operează de pe Baza Aeriană Papa din Ungaria, desfășurarea unei noi misiuni aeriene de urgență, pentru transportul a încă aproximativ 45 de tone de echipamente de protecție medicală de la Seul la București, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Misiunea de zbor, ale cărei costuri sunt acoperite de Statele Unite în sprijinul Guvernului României, este executată cu  o aeronavă C-17 Globemaster III.

Echipamentele, constând în aproximativ 100.000 de combinezoane de protecție, au fost achiziționate de statul român prin Oficiul Național de Achiziții Centralizate și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în cadrul eforturilor de combatere a efectelor pandemiei de COVID-19 în țara noastră.

Acesta este cel de-al treilea zbor solicitat de Ministerul Apărării Naționale cu aeronave C-17 Globemaster III, iar folosirea acestei capabilități, care este exploatată în comun de țări NATO și partenere,  pentru misiuni de urgență în contextul gestionării pandemiei de coronavirus a fost o premieră în cadrul Unității Multinaționale de Transport Strategic.

Distribuirea echipamentelor de protecție va fi realizată cu mijloace de transport din dotarea IGSU și, cu sprijinul inspectoratelor județene pentru situații de urgență, acestea vor fi distribuite și alocate, în funcție de nevoi, personalului medical și echipajelor operative aflate în teren.

Coordonarea zborului s-a realizat, din partea României, de Centrul Național Militar de Comandă al MApN.

Aeronava va ateriza pe Aeroportul Otopeni în noaptea de 7 spre 8 aprilie.

MApN va transmite în direct, pe pagina de Facebook, sosirea aeronavei și va pune la dispoziția jurnaliștilor imagini de la momentul sosirii aeronavei și transferului echipamentelor în mijloacele de transport rutiere.

Amintim faptul că la 26 și 28 martie, la solicitarea României, două aeronave NATO au asigurat transportul a 200.000 de combinezoane de protecție de la Seul la București pentru a sprijini eforturile țării noastre de combatere a răspândirii acestui virus.

Cele două zboruri solicitate de Ministerul Apărării Naționale cu aeronave C-17 Globemaster III au reprezentat prima utilizare a orelor de zbor, alocate ca stat membru al Unității Multinaționale de Transport Strategic, pentru misiuni de urgență în contextul gestionării pandemiei de coronavirus.

De altfel, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat joi eforturile României în combaterea crizei coronavirusului și faptul că România a utilizat Capabilitatea de Transport Aerian Strategic a NATO pentru a transporta echipament medical de protecție din Coreea de Sud. În context, șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a arătat că România a fost primul stat aliat care a utilizat Capabilitatea de Transport Aerian Strategic a NATO pentru a transporta echipament medical.

România a semnat în anul 2008, ca membru fondator, Memorandumul de Înțelegere pentru constituirea Unității Multinaționale de Transport Strategic, care cuprinde, în prezent, alături de țara noastră, alte nouă țări NATO – Bulgaria, Estonia, Lituania, Olanda, Norvegia, Polonia, Slovenia, SUA și Ungaria, și două state membre ale Parteneriatului pentru Pace: Finlanda și Suedia.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

UE și India, cele mai mari democrații mondiale, au decis să își revigoreze parteneriatul strategic și vor relua negocierile pentru un acord comercial

Published

on

© European Union 2021

Uniunea Europeană şi India au decis sâmbătă în cadrul unui summit să-şi revigoreze relaţiile, convenind în special asupra reluării negocierilor în vederea unui acord de liber schimb şi unei cooperări mai substanţiale, într-un moment în care India este grav afectată de pandemia COVID-19, transmite AFP, potrivit Agerpres.

”Sunt bucuros să anunţ că UE şi India deschid un nou capitol în relaţiile lor”, a declarat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, după încheierea summitului UE-India, desfăşurat prin videoconferinţă de la Porto, unde anterior liderii europeni au participat la Summitul social european și la reuniunea informală a Consiliului European.

UE este unul dintre cei mai mari parteneri comerciali și investitori străini din India.

Reuniunea a generat un nou impuls pentru relațiile comerciale bilaterale, liderii europeni și premierul indian căzând de acord asupra “reluării negocierilor privind un acord de liber schimb echilibrat, ambițios, cuprinzător și benefic reciproc, găsirii de soluții rapide la problemele de lungă durată de acces pe piață, lansării negocierilor privind un acord autonom de protecție a investițiilor și începerii negocierile privind un acord privind indicatorii geografici”, se arată în declarația semnată de UE și India.

S-a recurs la varianta videoconferinţei după ce premierul indian Narendra Modi a fost constrâns să-şi anuleze deplasarea în oraşul portughez din cauza situaţiei sanitare din ţara sa.

UE şi India vor realiza în comun proiecte de infrastructură în Africa, Asia centrală şi de est, zone unde China este foarte prezentă prin finanţarea şi executarea unor astfel de proiecte, a declarat un oficial din MAE indian, potrivit Reuters.

Citiți și Charles Michel: Calea viitoarei ordini mondiale va fi stabilită în regiunea Indo-Pacific, iar Uniunea Europeană și India sunt parteneri cheie

Dar preşedinta Comisiei European a spus în faţa presei după summitul UE-India că ”este prematur să intrăm în detalii, însă vom conduce trei negocieri în paralel”, enunţate şi de Charles Michel, care a precizat că este vorba despre negocierea ”acordurilor privind comerţul, protejarea investiţiilor şi indicaţiile geografice”.

Mari producătoare de vaccinuri, UE şi India au mai convenit cu această ocazie să-şi consolideze cooperarea pentru a face faţă actualei pandemii şi a unor alte viitoare posibile crize de acest fel.

”Aş putea foarte bine să-mi imaginez o cooperare încă şi mai strânsă între UE şi India în producţia de vaccinuri”, a declarat cancelarul german Angela Merkel, ea participând de asemenea prin videoconferinţă la summiturile desfăşurate la Porto.

”India a ales să investească mai mult în relaţia sa cu UE din cauza Chinei şi a Brexitului, care obligă New Delhi să nu mai considere Londra drept unica sa intrare în UE”, a explicat în acest timp şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, în contextul în care guvernul de la Londra doreşte să negocieze de asemenea un acord de liber schimb cu India.

Dar acordurile pe care UE doreşte să le încheie cu India nu vor fi uşor de obţinut, a avertizat un înalt funcţionar european citat de AFP.

”India este o ţară foarte protecţionistă şi, cu toate că este o mare democraţie, chestiunile privind drepturile omului sunt foarte sensibile şi indienii se reorientează uşor”, explică acesta, subliniind însă că relansarea cooperării convenită la acest summit ”nu înseamnă că UE şi India vor constitui un bloc între SUA şi China”.

Continue Reading

NATO

România a început retragerea din Afganistan: Primii militari români au revenit acasă. Retragerea celor peste 600 de soldați se va încheia la 11 septembrie

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Primul contingent, alcătuit din circa 70 de militari români care au fost în misiune în Afganistan, a sosit sâmbătă, 8 mai, în Baza 90 Transport Aerian cu o aeronavă C 17 Globemaster III a Statelor Unite, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Planul de retragere a celor peste 600 de militari este coordonat cu comandanţii din teatrul de operaţii, astfel încât procesul să se desfășoare coerent şi în condiţii de maximă siguranţă.

Finalizarea procedurilor va avea loc până la 11 septembrie 2021 dar, din motive de securitate, calendarul repatrierii militarilor nu este public, însă este sincronizat permanent cu planificările celorlalți membri ai Alianței Nord-Atlantice, mai arată sursa citată.

Ministerul Apărării Naționale a demarat, de la 1 mai, procesul de retragere a militarilor români din Afganistan, conform Declarației comune a Consiliului Nord-Atlantic adoptată la recenta reuniune extraordinară comună a miniștrilor de externe si miniștrilor apărării din statele membre ale NATO.

Citiți și Retragerea NATO din Afganistan. Ministrul Nicolae Ciucă: Pentru MApN, misiunea se va încheia numai atunci când toţi militarii români vor fi în siguranţă acasă

România a participat cu trupe în Afganistan încă din anul 2002, atât la Operația Enduring Freedom cât și la ISAF, în spiritul solidarității față de partenerul strategic american și pentru consolidarea poziției naționale ca partener aliat.

În ianuarie 2001, primele efective de militari români – un pluton de poliție militară, o aeronavă C130 Hercules și ofițeri de legătură au fost dislocați în Afganistan, în cadrul operației ISAF, iar în luna iulie 2002, a fost dislocat în teatrul de operații Afganistan primul batalion de infanterie românesc într-o misiune de luptă în afara teritoriului național după cel de Al Doilea Război Mondial.

Din 2002 și până în prezent, un număr de peste 32.000 de militari ai Armatei României au participat la misiunea din Afganistan, în rotații de câte șase luni, atât în cadrul unor elemente de comandă și control de nivel brigadă, cât și în cadrul unor structuri de forțe de nivel batalion, companie, pluton, echipe operaționale de consiliere și legătură (OMLT), detașamente din cadrul Forțelor pentru Operații Speciale, echipe de instructori ANA Training, subunități CIMIC. La misiuni au luat parte și elemente de sprijin logistic din cadrul Comandamentului Logistic Întrunit, structuri din cadrul Comandamentului Comunicațiilor și informaticii, structuri din cadrul Forțelor Navale Române, personal de stat major încadrat în comandamente NATO și multinaționale. Forțele Aeriene Române au asigurat în două misiuni diferite comanda Aeroportului Internațional din Kabul (KAIA).

Misiunile militarilor români în teatrul de operații din Afganistan au fost coordonate de Comandamentul Forțelor Întrunite din cadrul MApN.

În ultima perioadă, România a fost unul dintre cele mai importante state contributoare cu trupe la Misiunea Resolute Support, cu peste 600 de militari dislocaţi, iar în ultimii șase ani participarea la RSM a constituit principala prioritate privind contribuţia Armatei României la operaţii în afara teritoriului statului roman.

În cei 19 ani de participare cu structuri militare în acest teatru de operaţii, 27 de militari români și-au pierdut viața în acțiuni de luptă, iar peste 200 au fost răniți.

Continue Reading

NATO

A început Steadfast Defender 21: Peste 9.000 de soldați NATO testează mobilitatea militară a Alianței din America de Nord și până în Marea Neagră

Published

on

© Forțele Speciale Române/ Facebook

Exercițiul NATO Steadfast Defender 2021, cea mai amplă operațiune de descurajare și apărare din ultimii ani, a debutat în această săptămână, reunind peste 20 de aliați NATO și parteneri din America de Nord și Europa care vor desfășura 9.000 de militari, inclusiv din și în România.

“Exercițiul Steadfast Defender 2021 va testa pregătirea și mobilitatea militară a NATO – cu forțe care se desfășoară pe uscat și pe mare, din America de Nord până în regiunea Mării Negre și în largul coastei Portugaliei. Cu peste 9.000 de soldați, exercițiul demonstrează că NATO are capacitățile și hotărârea de a proteja toți aliații împotriva oricărei amenințări”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit unui comunicat al Alianței.

Steadfast Defender are loc de la jumătatea lunii mai până la finalul lunii iunie, fiind un exerciţiu nou al NATO pentru a demonstra capabilităţile Alianţei de a răspunde la o ameninţare pe scară largă și desfășurându-se ca parte a Defender Europe 21, cel mai mare exercițiu militar al SUA în Europa, care a început zilele trecute în Albania și care reunește peste 28.000 de forțe multinaționale din 26 de națiuni ce vor desfășura operațiuni aproape simultane în mai mult de 30 de zone de antrenament din 12 țări, inclusiv în România

Steadfast Defender 2021 va fi primul test pe scară largă al structurii de comandă adaptate a NATO, cu implicarea a două noi comandamente NATO – Comandamentul de sprijin și abilitare comună cu sediul în Ulm, Germania și Comandamentul forțelor întrunite din Norfolk, cu sediul în Statele Unite.

 

La exercițiu participă militari din 18 state membre NATO Albania, Bulgaria, Canada, Danemarca, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Letonia, Muntenegru, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite și două țări partenere Finlanda și Suedia.

De altfel, exercițiul debutează în mod simultan cu o decizie a statelor membre ale Uniunii Europene de a invita trei aliați NATO – Canada, Norvegia și SUA – să se alăture la proiectul mobilității militare al UE.

Scenariul exercițiului a fost descris generalul locotenent Brice Houdet de la Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate în Europa, iar el implică și România.

Prima fază a Steadfast Defender 2021 se concentrează pe consolidarea rapidă a aliaților europeni ai NATO de către forțele nord-americane.

Această fază este condusă de Comandamentul Forțelor Comune Norfolk și va include un exercițiu maritim cu aproximativ 5.000 de forțe și 18 nave.

Între timp, o parte a exercițiului se va desfășura la Ulm, Germania. Acest lucru va antrena și testa capacitatea noului Comandament  de a coordona mișcarea rapidă a forțelor și echipamentelor aliate de-a lungul granițelor europene.

Ulterior, la sfârșitul lunii mai, exercițiul anual Noble Jump al NATO va avea loc sub umbrela Steadfast Defender 2021, în cadrul căruia vor fi desfășurate în România trupele Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat condusă de Turcia. Vor fi implicați aproximativ 4.000 de soldați din 12 țări. Alte exerciții asociate vor avea loc și în regiune.

Prin intermediul Defender Europe 21 și Steadfast Defender, România și propune să atingă capabilitatea operațională a Corpului Multinaţional Sud-Est de la Sibiu, subiect discutat de oficialii Armatei României cu generalul-locotenent John Kolasheski, comandantul Corpului V al Forţelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii, aflat zilele acestea în România.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

UE și India, cele mai mari democrații mondiale, au decis să își revigoreze parteneriatul strategic și vor relua negocierile pentru un acord comercial

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

UE inaugurează Conferința privind viitorul Europei la Strasbourg, celebrând Ziua Europei: Liderii UE vor susține discursuri în deschiderea Conferinței (LIVE 9 mai, ora 15:00)

CONSILIUL EUROPEAN10 hours ago

Summitul de la Porto: Klaus Iohannis a făcut apel la consolidarea coordonării UE și la combaterea acțiunilor de dezinformare care sporesc neîncrederea în vaccinuri

POLITICĂ12 hours ago

Marcel Ciolacu salută acordul liderilor UE privind Europa socială: PSD și stânga europeană au susținut mereu că statul are rolul de a avea grijă de cetățeni

NATO13 hours ago

România a început retragerea din Afganistan: Primii militari români au revenit acasă. Retragerea celor peste 600 de soldați se va încheia la 11 septembrie

NATO13 hours ago

A început Steadfast Defender 21: Peste 9.000 de soldați NATO testează mobilitatea militară a Alianței din America de Nord și până în Marea Neagră

CONSILIUL EUROPEAN14 hours ago

UE privește cu scepticism propunerea SUA de a ridica brevetele pentru vaccinurile anti-COVID-19: “Anglo-saxonii să pun capăt interdicțiilor la export. Altfel punem carul înaintea boilor”

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Ursula von der Leyen anunță că UE a încheiat un nou contract cu BioNTech-Pfizer pentru 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-COVID-19

CONSILIUL EUROPEAN15 hours ago

Liderii UE au adoptat Declarația Summitului de la Porto: Vom lucra pentru o Europă socială și pentru a consolida efortul către tranziția digitală, verde și echitabilă

U.E.16 hours ago

Angela Merkel și Frank-Walter Steinmeier, la 76 ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial: 8 mai 1945 a fost ziua eliberării. Să confruntăm naţional-socialismul va întări democrația noastră

Dragoș Pîslaru2 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază că cea mai importantă armă a UE împotriva populiștilor este ”conținutul activității noastre” și cere statelor membre să se implice pentru a câștiga ”bătălia comunicării”

U.E.2 days ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA2 weeks ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

Advertisement
Advertisement

Trending