Connect with us

INTERNAȚIONAL

SUA vin în sprijinul României: Statele Unite vor acoperi costurile celui de-al treilea zbor NATO care va aduce încă 45 de tone de echipamente de protecție medicală de la Seul la București

Published

on

Ministerul Apărării Naționale a solicitat Unității Multinaționale de Transport Strategic care operează de pe Baza Aeriană Papa din Ungaria, desfășurarea unei noi misiuni aeriene de urgență, pentru transportul a încă aproximativ 45 de tone de echipamente de protecție medicală de la Seul la București, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Misiunea de zbor, ale cărei costuri sunt acoperite de Statele Unite în sprijinul Guvernului României, este executată cu  o aeronavă C-17 Globemaster III.

Echipamentele, constând în aproximativ 100.000 de combinezoane de protecție, au fost achiziționate de statul român prin Oficiul Național de Achiziții Centralizate și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în cadrul eforturilor de combatere a efectelor pandemiei de COVID-19 în țara noastră.

Acesta este cel de-al treilea zbor solicitat de Ministerul Apărării Naționale cu aeronave C-17 Globemaster III, iar folosirea acestei capabilități, care este exploatată în comun de țări NATO și partenere,  pentru misiuni de urgență în contextul gestionării pandemiei de coronavirus a fost o premieră în cadrul Unității Multinaționale de Transport Strategic.

Distribuirea echipamentelor de protecție va fi realizată cu mijloace de transport din dotarea IGSU și, cu sprijinul inspectoratelor județene pentru situații de urgență, acestea vor fi distribuite și alocate, în funcție de nevoi, personalului medical și echipajelor operative aflate în teren.

Coordonarea zborului s-a realizat, din partea României, de Centrul Național Militar de Comandă al MApN.

Aeronava va ateriza pe Aeroportul Otopeni în noaptea de 7 spre 8 aprilie.

MApN va transmite în direct, pe pagina de Facebook, sosirea aeronavei și va pune la dispoziția jurnaliștilor imagini de la momentul sosirii aeronavei și transferului echipamentelor în mijloacele de transport rutiere.

Amintim faptul că la 26 și 28 martie, la solicitarea României, două aeronave NATO au asigurat transportul a 200.000 de combinezoane de protecție de la Seul la București pentru a sprijini eforturile țării noastre de combatere a răspândirii acestui virus.

Cele două zboruri solicitate de Ministerul Apărării Naționale cu aeronave C-17 Globemaster III au reprezentat prima utilizare a orelor de zbor, alocate ca stat membru al Unității Multinaționale de Transport Strategic, pentru misiuni de urgență în contextul gestionării pandemiei de coronavirus.

De altfel, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat joi eforturile României în combaterea crizei coronavirusului și faptul că România a utilizat Capabilitatea de Transport Aerian Strategic a NATO pentru a transporta echipament medical de protecție din Coreea de Sud. În context, șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a arătat că România a fost primul stat aliat care a utilizat Capabilitatea de Transport Aerian Strategic a NATO pentru a transporta echipament medical.

România a semnat în anul 2008, ca membru fondator, Memorandumul de Înțelegere pentru constituirea Unității Multinaționale de Transport Strategic, care cuprinde, în prezent, alături de țara noastră, alte nouă țări NATO – Bulgaria, Estonia, Lituania, Olanda, Norvegia, Polonia, Slovenia, SUA și Ungaria, și două state membre ale Parteneriatului pentru Pace: Finlanda și Suedia.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

REPUBLICA MOLDOVA

Republica Moldova primește încă 30 milioane de euro asistență macrofinanciară de la UE în urma progreselor pe agenda de reforme

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

Republica Moldova primește încă 30 milioane de euro asistență macrofinanciară (AMF) de la UE în urma progreselor înregistrate pe agenda de reforme, informează un comunicat al Comisiei Europene. 

Acesta este cea de-a doua și ultima tranșă de bani din cadrul programului actual de AMF pentru Republica Moldova, după prima tranșă de 30 de milioane EUR aprobată în octombrie 2019. Pachetul de asistență este compus din 10 milioane de euro în subvenții și 20 de milioane de euro în împrumuturi pe termen lung cu dobândă scăzută. Programul este conceput pentru a ajuta Moldova cu acoperirea nevoilor sale de finanțare externă, ceea ce este deosebit de important în lumina pandemiei de coronavirus și a implementării, în același timp, a unei agende de reformă complexă.

Plata urmărește îndeplinirea angajamentelor politice convenite cu UE, astfel cum este stabilit în Memorandumul de Înțelegere. Acestea includeau măsuri importante în domeniul guvernanței sectorului financiar, guvernanței sectorului public, luptei împotriva corupției și spălării banilor, al energiei și al mediului de afaceri și implementarea zonei de comerț liber aprofundat și cuprinzător (DCFTA).

Deconturile efectuate în cadrul AMF sunt condiționate de un progres bun în raport cu programele FMI. Moldova a finalizat cu succes a șasea și ultima revizuire a programului FMI de trei ani care include Mecanismul  extins de creditare și Mecanismul de finanțare externă, din martie 2020.

Plățile în cadrul AMF sunt condiționate și de îndeplinirea anumitor condiționalități politice. Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) consideră că au fost înregistrate progrese suficiente în acest scop, în special în ceea ce privește o serie de acțiuni specifice pe termen scurt, comunicate de UE către autoritățile moldovene în februarie, legate, printre altele, de probleme de justiție, anticorupție, mass-media și societate civilă. Autoritățile moldovenești s-au angajat de asemenea să continue reforma justiției, în special prin realizarea de modificări constituționale pentru reforma judiciară, în conformitate cu standardele internaționale. Comisia și SEAE monitorizează îndeplinirea acestor condiții prealabile pe tot parcursul ciclului de viață al programelor AMF.

Continue Reading

NATO

Pentagon: SUA vor să aloce 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei de la Câmpia Turzii, cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021

Published

on

© US Air Force/ Facebook

SUA urmează să investească 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, în ceea ce va reprezenta cea mai mare investiție într-un proiect militar american în Europa pentru anul 2021, informează publicația americană Stars and Stripes, citând un document oficial al Pentagonului și al Forțelor Aeriene ale SUA.

Publicația face referire la Actul de Autorizare a Apărării Naţionale pentru 2021 (The National Defense Authorization Act for 2021), anume bugetul Pentagonului pentru anul fiscal următor.

Potrivit propunerii de buget a Pentagonului, aflată în dezbatere în comisiile Congresului, SUA vor investi 130,5 milioane de euro pentru modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii în cadrul bugetului alocat Inițiativei pentru Descurajare Europeană, care a fost lansată în iunie 2014 ca urmare a anexării peninsulei Crimeea de către Federația Rusă.

Forțele Aeriene ale SUA au solicitat o modernizare majoră a bazei, iar proiectul prevede construirea de piste de aterizare pentru avioane cargo, un depozit de combustibil, un hangar pentru avioane și alte facilități necesare unui număr crescut de avioane.

“Baza aeriană Campia Turzii este una dintre principalele surse pentru Comandamentul European al SUA și pentru capacitatea componentelor sale de a răspunde la un mediu de securitate european în plină evoluție”, a argumentat US Air Force în solicitarea bugetară pentru 2021.

Propunerea de buget înaintată de Pentagon cuprinde și alte investiții în bazele militare din Europa: 59 milioane de dolari în baza  navală din Rota Spania, 36 milioane de dolari pentru baza aeriană din Ramstein din Germania și 25 de milioane de dolari în baza aeriană Spangdahlem, tot din Germania.

Astfel, investiția de la Câmpia Turzii va fi cea mai mare din Europa, indiferent că este vorba despre investiții în capabilități navale sau aeriene.

Anunțul acestei investiții vine și în contextul în care România și SUA au marcat recent 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, iar sâmbătă, 11 iulie, cele două state aliate aniversează 23 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic bilateral.

Amintim că anul trecut Comitetul executiv româno-american de la nivelul MApN și al Departamentului Apărării din SUA au discutat despre planurile de extindere a Bazelor de la Câmpia Turzii și de la Mihail Kogălniceanu. Totodată, la începutul acestui an, SUA au desfășurat la Baza de la Câmpia Turzii tipul de dronă MQ-9 Reaper ca parte a eforturilor de consolidare a capacităţilor de apărare colectivă şi pentru a spori securitatea regională. 

De altfel, România și-a asumat în noua sa Strategie Națională de Apărare a Țării 2020-2024, aprobată luna trecută de Parlament, obiectivul sporirii prezenței militare americane pe teritoriul țării noastre și la Marea Neagră.

Continue Reading

NEWS

Raport oficial: Nereguli grave în locurile unde sunt cazați angajații abatorului din Germania unde aproape 1.000 de români s-au infectat cu COVID-19

Published

on

© Tönnies Dialog/ Twitter

Ministrul sănătății din landul Renania de Nord-Westfalia, Karl-Josef Laumann, a atras atenția că s-au consemnat aproape 1900 de deficiențe la cazarea angajaților est-europeni de la abatorul Tonnies din Rheda-Wiedenbrueck, în urma unei inspecții, abator unde aproape 1.000 de români au fost infectați cu COVID-19, informează DPA, citat de Agerpres.

Potrivit raportului prezentat de ministru în parlamentul landului, s-au constatat supraaglomerare, mucegai, pericol de cădere, scurgeri la acoperișuri, instalații sanitare ”catastrofale”, nereguli privind prevenirea incendiilor și lipsa dezinfectantului.

Peste 1500 de muncitori de la Toennies, marea majoritate din Bulgaria, Polonia și România, au fost depistați ca purtători de coronavirus.

Miercuri, la trei săptămâni după ce abatorul a fost închis, municipalitatea din Rheda-Wiedenbrueck a anunţat că a permis firmei să îşi reia treptat activitatea. Personalul administrativ – circa 400 de angajaţi – poate reveni la serviciu, dar compania a comunicat că iniţial va fi vorba doar de un număr mic de persoane. ”Mulţi dintre angajaţii noştri sunt încă în carantină”, a declarat agenţiei dpa purtătorul de cuvânt al Toennies, Andre Vielstaedte, în seara aceleiaşi zile.

Laumann a menționat că la finalul lunii mai au fost supuse insecției aproximativ 650 de clădiri, unde erau cazați 5.300 de oameni.

Oficialul german a informat că, din cauza deficiențelor structurale grave și a pericolelor pentru sănătate, patru apartamente au trebuit evacuate.

În ceea ce privește cazarea muncitorilor agricoli, cu precădere est-europeni, s-au constatat mai puține neajunsuri.

Laumann a precizat că inspecţiile au fost posibile doar în contextul epidemiei de COVID-19, în mod obişnuit autorităţile din subordinea sa neputând face astfel de verificări.

În acest context, premierul a cerut modificarea legislaţiei în această privinţă. Până la finalul lunii mai, 250 de unități agricole și clădiri unde erau cazați aproximativ 5.800 de muncitori sezonieri din acest domeniu au fost inspectate. În urma acestei verificări, s-au constatat aproximativ 170 de deficiențe minore.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending