Președintele chinez Xi Jinping a vorbit marți cu omologul său rus Vladimir Putin prin videoconferință, a anunțat televiziunea de stat chineză CCTV, fără a oferi detalii suplimentare, potrivit AFP, scrie Agerpres.

Separat, Kremlinul a anunțat că Vladimir Putin a pledat în discuția cu omologul său chinez Xi Jinping pentru dezvoltarea în continuare a parteneriatului lor strategic, această convorbire având loc la doar câteva ore după ce Donald Trump a fost învestit ca cel de-al 47-lea președinte al SUA.

Vladimir Putin a afirmat că dorește să prezinte „noi planuri pentru dezvoltarea parteneriatului cuprinzător și a cooperării strategice ruso-chineze”.

„Ne construim legăturile pe bază de prietenie, încredere și sprijin reciproc, egalitate și beneficii reciproce. Aceste legături sunt autonome, independente de factorii politici interni și de situația globală actuală”, i-a transmis Putin lui Xi.

Rusia, care poartă un război împotriva forțelor ucrainene sprijinite de NATO, și China – aflată sub presiunea unui efort concertat al SUA de a contracara puterea sa militară și economică în creștere – au găsit din ce în ce mai mult o cauză geopolitică comună, notează Reuters.

Statele Unite consideră China drept cel mai mare concurent al lor, iar Rusia, drept cea mai mare amenințare la adresa statului național. Fostul președinte american Joe Biden a declarat că democrațiile lumii se confruntă cu o provocare din partea „autocrațiilor” precum China și Rusia.

În cadrul ultimei lor întâlniri față în față, președintele chinez Xi Jinping i-a transmis lui Joe Biden că țara sa este „pregătită să colaboreze cu o nouă administrație”. 

Anul trecut, în prima vizită externă a liderului de la Moscova, la Beijing, după preluarea celui de-al cincilea mandat de președinte, Xi Jinping i-a spus lui Vladimir Putin că China și Rusia vor „apăra dreptatea în lume”. 

China și Rusia au declarat un parteneriat „fără limite” în februarie 2022, când Putin a vizitat Beijingul înainte de a trimite zeci de mii de trupe în Ucraina, declanșând cel mai sângeros război terestru din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

Atunci, cu trei săptămâni înainte de invazia Rusiei în Ucraina, Xi Jinping și Vladimir Putin au semnat, la Beijing, o declarație comună prin care au cerut Occidentului să „abandoneze abordările ideologizate ale Războiului Rece”. Putin și Xi au cerut atunci NATO să excludă extinderea în Europa de Est, au denunțat formarea de blocuri de securitate în regiunea Asia-Pacific și au criticat pactul trilateral de securitate AUKUS dintre SUA, Marea Britanie și Australia. În declarație, cei doi lideri au statuat că noile relații sino-ruse sunt “superioare alianțelor politice și militare din perioada Războiului Rece“. O poziție similară a fost exprimată de liderii celor două țări în martie 2023.

Beijingul se prezintă drept neutru în ceea ce privește războiul în Ucraina și susține oficial o „reglementare politică” a conflictului declanșat de invazia rusă în februarie 2022.

China rămâne însă un partener economic și politic cheie al Moscovei și nu a condamnat niciodată conflictul, ceea ce i-a făcut pe liderii din NATO să considere că Beijingul joacă „un rol determinant” în războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei, notează AFP.

Președintele rus Vladimir Putin și omologul său iranian Masoud Pezeshkian au semnat vineri, la Kremlin, un acord de parteneriat strategic ce întărește în special “cooperarea lor militară” în cadrul unei alianțe dorite a fi o contrapondere la orice “dictat” din partea Occidentului, relatează AFP.

Supuse unor grele sancțiuni internaționale care le afectează economiile, Rusia și Iranul au înregistrat o apropiere accelerată în ultimii ani, în special după invazia rusă în Ucraina. Cele două țări au înregistrat în decembrie un eșec comun și o pierdere a influenței în Siria, odată cu fuga din țară a aliatului lor, președintele Bashar al-Assad.

“Acordul de parteneriat strategic global”, semnat vineri de Putin și Pezeshkian, este un pact care acoperă numeroase domenii și prin care Moscova și Teheranul se opun împreună “oricărui dictat venit din exterior”, scrie Agerpres.

“Țările noastre apără cu fermitate principiile primatului dreptului internațional, principiile suveranității și neamestecului în treburile interne și se opun cu hotărâre oricărui dictat din exterior”, a afirmat președintele Vladimir Putin în conferința de presă comună cu omologul său iranian Masud Pezeshkian, care a urmat ceremoniei de semnare a documentului.

Liderul de la Kremlin, care a semnat acorduri similare cu China și Coreea de Nord în ultimii ani, s-a declarat mulțumit de rezultatul negocierilor cu Pezeshkian, care, în opinia sa, au avut loc într-o atmosferă constructivă.

El a subliniat că Moscova și Teheranul împărtășesc poziții comune cu privire la multe probleme internaționale, precum și în ceea ce privește sancțiunile unilaterale occidentale, și a evidențiat creșterea comerțului bilateral, acordurile energetice și angajamentul Rusiei de a construi două noi reactoare la centrala nucleară Bushehr. Rusia și Iranul au discutat despre furnizarea de gaze rusești, a mai spus liderul de la Kremlin. El a adăugat că, dacă acest proiect va fi pus în aplicare, livrările de gaze către Iran ar putea ajunge în cele din urmă la 55 de miliarde de metri cubi pe an, dar ar trebui să înceapă cu volume mici, de până la 2 miliarde de metri cubi.

Acordul prevede în special “dezvoltarea cooperării militare” și susținerea reciprocă în fața “amenințărilor în materie de securitate”, potrivit conținutului acordului compus din 47 de articole publicat de Kremlin după semnare.

Cele două țări, care au o poziție ostilă față de Occident, intenționează să desfășoare exerciții militare comune și diverse proceduri “cu scopul dezvoltării cooperării militare”, dar asigură că noul lor acord nu este îndreptat împotriva unor terțe țări.

Relațiile dintre Rusia și Iran s-au consolidat în ultimii ani, în special în contextul războiului din Ucraina, unde Moscova este sprijinită de Teheran, care ar fi furnizat drone și chiar rachete părții ruse, potrivit Occidentului.

“Iranul și Rusia, conștiente de responsabilitatea lor istorică, construiesc o nouă ordine”, a scris șeful diplomației iraniene într-un articol publicat în cursul săptămânii de agenția de presă rusă RIA Novosti. El a afirmat că este vorba de a înlocui “hegemonia” – subînțelegându-se cea occidentală – prin “cooperare”. 

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova “dezaprobă ferm declarațiile” lui Nikolai Patrușev, consilierul președintelui rus Vladimir Putin și membru permanent al Consiliului de Securitate al Rusiei, care promovează scenarii alarmiste despre viitorul Republicii Moldova, susținând că țara “ar putea să dispară”.

Reprezentanții Ministerului de Externe de la Chișinău spun că “astfel de afirmații reprezintă o ingerință inadmisibilă în treburile interne ale statului nostru și urmăresc destabilizarea regiunii”.

“R. Moldova este un stat suveran, angajat ferm pe calea democrației și integrării europene, conform voinței cetățenilor săi. R. Moldova va continua să își apere interesele cu fermitate, prin mijloace pașnice și dialog constructiv, bazat pe respectul suveranității și principiile dreptului internațional”, subliniază reprezentanții Ministerului de Externe într-un comunicat citat de Ziarul de Gardă.

Recent, consilierul prezidențial Nikolai Patrușev a declarat într-un interviu pentru o instituție media controlată de Kremlin că “politica anti-rusească a R. Moldova poate duce la dispariția sa”.

“Nu exclud ca politica agresivă anti-rusească de la Chișinău să ducă fie la apartenența Moldovei la un alt stat, fie la încetarea existenței sale”, a declarat Patrușev pentru ziarul Komsomolskaia Pravda, afiliat Kremlinului.

Totodată, mâna dreaptă a lui Vladimir Putin prezice că şi Ucraina va înceta să existe ca stat încă din 2025 şi spune că nu se va număra printre priorităţile noului preşedinte al SUA, Donald Trump.

În plus, el include România alături de Ungaria, Slovacia şi Austria printre statele faţă de care Bruxelles-ul, spune el, şi-a pierdut dreptul de a mai vorbi în numele lor.