Connect with us

SUA

SUA vor primi 125.000 de refugiați în 2022. Programul de relocare este „esențial pentru obiectivele de politică externă și de securitate” și reflectă „valorile americane fundamentale”

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Administrația Biden a anunțat că intenționează să dubleze plafonul de admitere a refugiaților în Statele Unite pentru următorul an fiscal, reafirmând angajamentul de a susține un program de relocare care a fost suprimat de fostul președinte Donald Trump, informează AFP, preluat de Agerpres.

Departamentul de Stat a anunțat luni că administrația a trimis un raport Congresului în care recomandă ca limita să fie majorată de la 62.500 la 125.000 în următorul an fiscal, care începe la 1 octombrie 2021.

„În condițiile în care lumea se confruntă cu deplasări globale și nevoi umanitare fără precedent, Statele Unite se angajează să dirijeze eforturile de a oferi protecție și de a promova soluții durabile la crizele umanitare, pentru a oferi inclusiv relocare pentru cei mai vulnerabili”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, într-un comunicat.

„Un program solid de admitere a refugiaților este esențial pentru interesele de politică externă și obiectivele de securitate națională ale SUA și reflectă valorile americane fundamentale. Statele Unite sunt de mult timp un lider mondial în materie de relocare a refugiaților. Programul de admitere a refugiaților din SUA (USRAP) reflectă tradiția noastră ca națiune care a primit de mult timp imigranți și refugiați. Este o expresie importantă, durabilă și continuă a angajamentului nostru față de principiile umanitare internaționale și reflectă cele mai bune valori și compasiune ale Americii”, a mai transmis Ned Price.

Măsura vine în contextul în care Washingtonul intenționează să relocheze mii de afgani care au fugit din țara lor după preluarea puterii de către talibani luna trecută. Având în vedere că până la 40.000 de afgani au fost deja aduși în SUA sub diferite statuturi, nu este clar câți vor fi admiși în mod oficial în cadrul sistemului de refugiați.

Cei mai mulți dintre ei beneficiază de posibilitatea de a locui și de a munci temporar în Statele Unite în cadrul unui program umanitar care nu îi consideră refugiați oficiali. Unii ar putea, în cele din urmă, să solicite azil pentru a rămâne permanent în Statele Unite, iar administrația Biden cere Congresului să adopte o lege specială pentru a-i plasa pe toți aceștia pe un parcurs special către obținerea cetățeniei.

Președintele Joe Biden s-a confruntat cu critici la începutul acestui an după ce a amânat o promisiune de a crește plafonul de admitere pentru 2021 de la un minim istoric de 15.000 stabilit de predecesorul său, Trump. Cu toate acestea, în luna mai, administrația Biden a ridicat limita la 62.500.

Se estimează că SUA va reloca 12.500 de refugiați până la sfârșitul anului fiscal în curs, potrivit Departamentului de Stat – în parte din cauza pandemiei COVID-19.

Atunci când a ridicat plafonul pentru 2021, Biden a recunoscut că va fi dificil să relocheze numărul maxim de persoane pe care îl permite. El a atenuat, de asemenea, așteptările pentru următorul an fiscal, spunând că „va fi în continuare greu să atingem” limita de 125.000.

„S-ar putea să nu reușim în primul an”, a spus Biden într-o declarație în luna mai. „Dar vom folosi toate instrumentele disponibile pentru a-i ajuta pe acești refugiați care au fost verificați integral și care fug de condițiile îngrozitoare din țările lor de origine”, a asigurat șeful de la Casa Albă, potrivit NY Times.

În timpul președinției lui Trump, agențiile guvernamentale și organizațiile nonprofit care gestionează relocarea refugiaților au fost drastic reduse din cauza plafonului scăzut pe care fostul președinte l-a impus programului. Ca urmare, sub conducerea lui Biden, doar aproximativ 7.500 de refugiați oficiali au fost relocați în Statele Unite, chiar dacă plafonul ar permite 62.500 de persoane.

Președintele stabilește plafonul de refugiați, dar Congresul este responsabil de alocarea bugetului care include resurse pentru programul de relocare. Luni, Departamentul de Stat a declarat că se va consulta cu legislatorii cu privire la plafonul propus pentru refugiați.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

SUA

UE dorește să întoarcă pagina în criza submarinelor. Josep Borrell: Nu o să fim masochişti. Să depăşim problemele şi să privim spre viitor

Published

on

© European Union 2020

Înaltul Reprezentat al UE, Josep Borrell, și-a exprimat vineri dorința de a întoarce pagina în criza franco-americană care a dus la o răcire a relațiilor dintre Statele Unite și Uniunea Europeană și a salutat o cooperare transatlantică consolidată, informează AFP, citat de Agerpres.

”Nu o să fim masochişti şi să tot insistăm asupra problemelor noastre, trebuie să le depăşim şi să privim spre viitor. A fost un incident, au existat unele neînţelegeri, a existat o lipsă de comunicare, toate acestea au fost deja spuse”, a declarat Josep Borrell reporterilor la o zi după întâlnirea cu omologul său american Antony Blinken, în cadrul căreia cei doi au decis să lanseze dialoguri strategice UE-SUA privind securitatea și apărarea și regiunea Indo-Pacifică, o dovadă a depășirii crizei submarinelor.

Citiți și:
Antony Blinken și Josep Borrell au decis să lanseze dialoguri strategice UE-SUA privind securitatea și apărarea și regiunea Indo-Pacifică

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra

În consecință, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, lucru ce a declanșat nemulțumirea Parisului, care, în 2016, a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică.

Furia Franței față de acest gest calificat o ”lovitură în spate” s-a materializat prin rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei întrevederi a miniștrilor apărăii francez și britanic, ce urma să aibă loc la Londra.

În această dispută, Uniunea Europeană a făcut scut în fața Parisului, care a fost tratat ”inacceptabil”, iar gestul SUA  a fost calificat ca fiind unul  ”lipsit de loialitate” de către președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen și Charles Michel.

Revenind la masa discuțiilor, președinții Emmanuel Macron și Joe Biden au convenit să lanseze un proces de consultări pentru a evita situații precum criza provocată de alianța AUKUS, declarație salutată de secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și Înaltul Reprezentat al UE, Josep Borrell.

Dovadă a detensionării situației stă faptul că Parisul a luat hotărârea ca ambasadorul francez la Canberra să revină la post, anunț salutat de guvernul australian, chiar dacă nu a fost specificat la ce dată va reveni ambasadorul Jean-Pierre Thébault. 

Pregătind terenul pentru discuțiile viitoare, secretarul de stat american Antony Blinken a avut o întrevedere cu președintele Emmanuel Macron și cu omologul francez, Jean-Yves Le Drian, pentru a ”contribui la restabilirea încrederii între Franţa şi Statele Unite”, state membre NATO între care s-a iscat un diferend care nu ar trebui ”să provoace o fractură în cadrul Alianţei, nici să submineze forţa legăturii transatlantice“, potrivit sfaturilor secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, la finalul unei reuniuni cu consilierii pe probleme de securitate națională ai celor 30 de ţări

Washingtonul și Parisul sunt conștienți că recâștigarea încrederii ”va necesita timp și acțiuni”, iar un prim pas către reclădirea acesteia va fi făcut în această lună, când Biden și Macron se vor întâlni în Europa, la summitul G20 de la Roma, ce va avea loc pe 30-31 octombrie

Continue Reading

ROMÂNIA

UE și 31 de state, între care România și SUA, au adoptat o declarație comună prin care semnalează că ”fenomenul ransomware reprezintă o amenințare la adresa securității globale”

Published

on

© EC - Audiovisual Service

Miniștrii și reprezentanții Uniunii Europeane, României și ai altor 30 de state, printre care Germania, Franța, Canada au adoptat o declarație comună, la inițiativa SUA, prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că ” fenomenul ransomware reprezintă o amenințare tot mai mare la adresa securității globale, cu consecințe economice și de securitate grave.”

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, declarația, consfințită la finalul evenimentului ”Inițiativa internațională privind combaterea fenomenului ransomware” care a avut loc în perioada 13-14 octombrie, sub coordonarea Casei Albe, relevă creșterea alarmantă a fenomenului ransomware, ale cărui efecte cantitative și calitative pot afecta o gamă largă de infrastructuri IT&C cu valențe critice, servicii sociale, viața privată a cetățenilor și chiar dezvoltarea economică. Caracterul global și complex al fenomenului impune atât consolidarea capacităților și a rezilienței statelor și societăților, cât și acțiune coordonată la nivel internațional.

”Diminuarea efectelor acțiunilor de ransomware necesită eforturi de consolidare a rezilienței rețelelor și sistemelor informatice, măsuri concrete de compromitere a fluxurilor financiare ilicite aferente acestor acțiuni, operații coordonate de diminuare a capacităților actorilor responsabili și angajament diplomatic susținut în promovarea unei conduite responsabile a statelor, în special în gestionarea amenințărilor care provin din propriul teritoriu”, este precizat în documentul mai sus amintit.

Evenimentul privind combaterea fenomenului ransomware s-a desfășurat în format videoteleconferință, pe parcursul a două zile. În cadrul acestuia, participanții au evaluat diferite formule de consolidare a cooperării, a schimbului de experiență, informații și bune practici în vederea prevenirii, detectării, gestionării și răspunsului la astfel de acțiuni.

Ministerul Afacerilor Externe a fost reprezentat în cadrul segmentului plenar al reuniunii de către secretarul de stat pentru afaceri globale și strategii diplomatice, Cornel Feruță. În cadrul panelului tematic dedicat securității rețelelor și rezilienței, a participat Gl.bg. Anton Rog, directorul Centrului Național Cyberint, din cadrul Serviciului Român de Informații.

România abordează domeniul securității cibernetice ca o dimensiune importantă a securității naționale și contribuie constant la eforturile desfășurate la nivel internațional, regional și în cadrul Uniunii Europene.

La nivelul cooperării bilaterale cu SUA, cooperarea în domeniul securității cibernetice se desfășoară în cadrul unui grup de lucru, care activează sub egida Parteneriatului Strategic România-SUA.

Continue Reading

SUA

Antony Blinken și Josep Borrell au decis să lanseze dialoguri strategice UE-SUA privind securitatea și apărarea și regiunea Indo-Pacifică

Published

on

© US Department of State/ Flickr

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, au convenit joi, la Washington, să lanseze un dialog privind securitatea și apărarea și un mecanism de consultări la nivel înalt privind regiunea Indo-Pacifică, punând astfel capăt tensiunilor declanșate de anunțul surprinzător al formării alianței de apărare SUA – Marea Britanie – Australia, un pact de securitate care exclude Europa, care anulează un contract de submarine convenționale franceze pentru Australia în detrimentul unora nucleare americane și care a fost lansat în aceeași zi în care UE și-a oficializat Strategia pentru Indo-Pacific.

Potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat, Antony Blinken a salutat “strategia Indo-Pacific a UE, iar el și Înaltul Reprezentant au convenit să lanseze consultări la nivel înalt privind Indo-Pacificul la sfârșitul anului 2021”.

Înaltul Reprezentant și secretarul Blinken au convenit să lanseze consultări UE-SUA cu privire la Indo-Pacific, cu scopul de a intensifica cooperarea transatlantică și angajamentul comun în regiune. Aceștia au convenit să organizeze o primă reuniune la nivel înalt în acest an“, se arată și într-un comunicat separat al Serviciului European de Acțiune Externă.

Conform surselor menționate, cei doi șefi ai diplomațiilor americană și europeană au salutat activitatea desfășurată în cadrul dialogului UE-SUA privind China și au convenit să organizeze următoarea reuniune la nivel înalt în decembrie.

De asemenea, au convenit să lanseze dialogul la nivel înalt privind Rusia, prima reuniune fiind planificată să aibă loc înainte de sfârșitul acestui an.

Josep Borrell și Antony Blinken s-au întâlnit, în principal, pentru a depăși divergențele precum pactul AUKUS.

Pactul AUKUS, anunțat în aceeași zi în care Uniunea Europeană își lansa Strategia pentru Indo-Pacific, exclude Europa și prevede achiziția de submarine cu propulsie nucleară americane de către Australia, în detrimentul unui “contract al secolului” cu Franța, fapt care a iritat profund Parisul.

Reacția furioasă a Franței pentru această “lovitură în spate” a culminat cu rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra, o decizie fără precedent între aliați, și anularea unei reuniuni a miniștrilor apărării francez și britanic, prevăzută a avea loc la Londra. Criza diplomatică și-a găsit rezoluțiunea printr-o declarație comună a președinților Joe Biden și Emmanuel Macron prin care cei doi lideri au decis să lanseze un proces de consultări pentru a evita situații precum criza provocată de afacerea submarinelor și alianța de securitate și apărare AUKUS. În același context, Joe Biden a reafirmat că “angajamentul Franţei şi al Uniunii Europene în regiunea indo-pacifică are o importanţă strategică”.

Atât Blinken, cât și Borrell au subliniat importanța consolidării parteneriatului strategic dintre UE și SUA pentru a aborda provocările în materie de politică externă și securitate.

În acest context, ambii au salutat rezultatele primei reuniuni a Consiliului UE-SUA pentru Comerț și Tehnologie și și-au anunțat “intenția de a lansa un dialog privind securitatea și apărarea până la sfârșitul anului”.

La summitul UE-SUA din luna iunie, liderii celor doi aliați strategici și-au asumat angajamentul de a demara negocierile pentru încheierea unui acord între Statele Unite și Agenția Europeană de Apărare pentru ca SUA să se alăture proiectelor de apărare ale Uniunii Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Dan Motreanu7 hours ago

Ziua mondială a alimentației. Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru siguranță alimentară din PE: FAO cheamă toate guvernele să adopte politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente

POLITICĂ7 hours ago

Președintele PMP: Agențiile Standard & Poor’s și Moody’s nu laudă Guvernul, iar ratingul stabil nu se datorează unor politici deștepte

U.E.9 hours ago

Armin Laschet își asumă ”responsabilitatea” pentru ”rezultatul amar” obținut de conservatori în alegerile federale: Trebuie să ne pregătim să intrăm în opoziție

ROMÂNIA10 hours ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

Corina Crețu12 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu face apel la ”o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean”: ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni”

SUA13 hours ago

UE dorește să întoarcă pagina în criza submarinelor. Josep Borrell: Nu o să fim masochişti. Să depăşim problemele şi să privim spre viitor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI13 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Europa are nevoie, mai mult ca niciodată, să se poată baza pe propria industria farmaceutică

U.E.14 hours ago

Angela Merkel consideră că UE trebuie să-și rezolve problemele cu Polonia și Ungaria prin discuții, nu la tribunal: Trebuie să încercăm întotdeauna să găsim un compromis

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI14 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor a discutat cu ambasadorul Tunisiei în România despre ”situația politică extrem de complicată de la Tunis”: Prelungirea acesteia va avea ”efecte nefaste asupra relației” cu UE

Eugen Tomac15 hours ago

Eugen Tomac lansează un concurs pentru tinerii din România și Republica Moldova, invitându-i să își exprime viziunea privind viitorul Europei

ROMÂNIA10 hours ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA1 day ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA1 day ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA2 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII2 days ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA3 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, apel către Autoritatea Europeană a Muncii: Muncitorii nu trebuie să mai fie supuși practicilor de sclavie modernă!

Team2Share

Trending