Connect with us

GENERAL

SUCCESORUL lui Rasmussen. Cum a ajuns un activist anti-NATO să conducă Alianţa

Published

on

Fostul premier norvegian Jens Stoltenberg a fost ales secretar general al Alianţei Nord-Atlantice, anunţă NATO. Jens Stoltenberg, în vârstă de 55 de ani, îi va succeda lui Anders Fogh Rasmussen, care a deţinut această funcţie începând din august 2009. Jens_Stoltenberg

Decizia a fost luată în cursul reuniunii ambasadorilor statelor membre NATO. “Consiliul Nord-Atlantic a decis să îl numească pe domnul Jens Stoltenberg în funcţia de secretar general al NATO şi de preşedinte al Consiliului”, informează un comunicat oficial.

Jens Stoltenberg a fost în tinereţe un activist anti-NATO, însă experienţa pe scena politică l-a transformat într-un susţinător al consensului, ceea ce poate reprezenta un avantaj în relaţiile cu Rusia, relatează AFP.

De profesie economist, Stoltenberg, în vârstă de 55 de ani, nu a avut o înclinaţie specială pentru problemele de apărare şi de securitate, dar cei 10 ani în care s-a aflat la conducerea mai multor Guverne din Norvegia i-au consolidat reputaţia pe scena internaţională, dar şi abilităţile de negociator.

Primul secretar general al NATO provenit dintr-o ţară având frontieră cu Rusia, politicianul laburist a avut relaţii bune cu Moscova, un avantaj important într-un moment în care criza din Crimeea a provocat tensiuni care amintesc de Războiul Rece.

Sub conducerea sa, Norvegia şi Rusia au încheiat acorduri importante în vederea delimitării frontierei în Marea Barents şi a eliminării obligativităţii vizelor pentru cetăţenii care locuiesc în localităţile din apropierea frontierei.

“Experienţa lui Stoltenberg şi a Norvegiei ca vecini ai Rusiei vor fi fără îndoială folositoare”, aprecia recent cotidianul norvegian Aftenposten. “Natura relaţiei dintre Occident şi Rusia se decide însă în altă parte decât în structurile NATO”, adaugă cotidianul norvegian, făcând referire la UE şi, în special, la Washington.

În tinereţe, Jens Stoltenberg a participat la manifestaţii împotriva NATO şi a Comunităţii Europene, însă ulterior a devenit un susţinător al acestor organizaţii.

El a participat în adolescenţă la manifestaţiile vizând ambasada SUA, în semn de protest faţă de bombardamentul lansat de aviaţia americană asupra oraşului Hai Phong, din Vietnam, în 1973.

În 1985, el a preluat conducerea tineretului laburist, care milita atunci pentru ieşirea Norvegiei din NATO, însă, ulterior, formaţiunea condusă de Jens Stoltenberg, a devenit o susţinătoare a Alianţei Nord-Atlantice.

“Cel mai probabil, ideile sale radicale s-au pierdut odată cu trecerea timpului, dar nu au dispărut total”, nota cotidianul The Wall Street Journal, într-un editorial publicat în cursul acestei săptămâni.

În calitate de ministru, Jens Stoltenberg a protestat faţă de testele nucleare realizate de Franţa în Moruroa, în Oceanul Pacific, participând la un protest cu bicicleta pe traseul Oslo-Paris, în 1995, reaminteşte The Wall Street Journal.

-Un negociator experimentat

Născut într-o familie cu vastă experienţă politică – tatăl său a fost minstru al Apărării, iar ulterior ministru de Externe, în timp ce mama sa fost secretar de Stat – Jens Stoltenberg, căsătorit şi tatăl a doi copii, s-a dedicat, la rândul său, carierei politice.

Deputat în 1991, ministru al Energiei, iar ulterior de Finanţe, Jens Stoltenberg a devenit în 2000, la 41 de ani, cel mai tânăr premier norvegian. A ocupat postul temporar, dar a revenit la conducerea Guvernului norvegian în octombrie 2005 şi s-a aflat în această funcţie până în octombrie anul trecut.

Sub conducerea sa, Guvernul norvegian a decis participarea la războiul din Afganistan şi la bombardamentele împotriva Libiei.

Ţară cu o tradiţie pacifistă, Norvegia este, graţie bogăţiilor petroliere de care dispune, unul dintre puţinii membri ai Alianţei care a decis creşterea bugetului alocat armatei, în timp ce alţi aliaţi au fost nevoiţi să reducă aceste cheltuieli, pe fondul crizei economice.

Foarte popular în Norvegia, Stoltenberg a impresionat după ce a pledat pentru “mai multă democraţie” şi “mai multă toleranţă” în urma atacului extremist comis de Anders Behring Breivik, care ucis 77 de persoane la 22 iulie 2011.

Negociator experimentat, Jens Stoltenberg este un susţinător al compromisului, astfel că unii dintre apropiaţii săi i-au reproşat că evită conflictul. “Nimeni nu poate vedea în Jens Stoltenberg un adept al forţei în politica de securitate”, afirmă Gunnar Stavrum, analist la cotidianul online Nettavisen. El consideră că “alegerea lui Jens Stoltenberg arată că, într-o perioadă de intensificare a conflictelor internaţionale, marile puteri din NATO susţin un secretar general dispus la compromis”.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

GENERAL

Brexit de culise. Emmanuel Macron, sceptic că Theresa May va putea obține de această dată votul Parlamentului pentru acordul de retragere, evaluând șansele la 5%

Published

on

Corespondență din Bruxelles 

Șefii de stat și de guvern au dubii că premierul Theresa May ar putea să convingă Parlamentul britanic să aprobe acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Șefa guvernului de la Londra a încercat miercuri seară, mai bine de o oră, să îi convingă pe liderii europeni, reuniți la Bruxelles pentru summitul Consiliului European, că va putea obține încrederea parlamentarilor britanici care au respins deja de două ori acordul convenit în luna noiembrie. După ce May a părăsit încăperea, liderii UE-27 au ajuns la un consens, și anume că sunt mai puțin siguri ca înainte că Legislativul de la Londra va accepta de această dată înțelegerea privind retragerea Regatului Unit din UE.

Probabil cel mai sceptic dintre toți s-a arătat președintele Franței, Emmanuel Macron, care le-a spus celorlați lideri că, înainte de a veni la Bruxelles, crederea că există 10% șanse ca Theresa May să obțină votul de încredere. După pledoaria prim-ministrului britanic, acesta și-a reevaluat estimările la 5%, informează Reuters. 

Discuțiile dintre șefii de stat și de guvern ai UE-27 s-au prelungit târziu în noapte, cu un rezultat cât un moment de respiro, atât pentru Regatul Unit, cât și pentru Uniunea Europeană: Cei 27 au convenit să prelungească articolului 50 al Tratatului Uniunii Europene până la 22 mai, cu doar o zi înainte de alegerile europene, cu condiția ca acordul de retragere să treacă de votul Parlamentului britanic.

În cazul unei noi respingeri de către parlamentul britanic, “Consiliul European decide să îl proroge până la 12 aprilie 2019 şi aşteaptă ca Regatul Unit să indice calea de urmat înainte de această dată”, au scris liderii europeni.

Decizia a depresurizat atmosfera tensionată, dar încă nu există certitudine cu privire la rezultatul acestui carusel numit Brexit. Există riscul, având precendentul din ianurie și începutul lunii martie, ca Parlamentul britanic să respingă din nou acordul de retragere a Regatului Unit din UE.

În acesta caz, premierul Theresa May trebuie să prezinte Bruxelles-ului în plan B. Dacă acesta va fi acceptat de Uniunea Europeană, atunci există posibilitatea unei noi extinderi a Articolului 50. Dacă a doua variantă prezentantă de șefa guvernului de la Londra este respinsă, atunci Regatul Unit va părăsi comunitatea europeană fără un acord.

Trebuie precizat că o prelungire exinstă a Brexit-ului ar avea urmări politice și juridice masive asupra procesului de funcționare a Uniunii, după cum este precizat și într-un document al Comisiei Europene.

Singura opțiune a Uniunii Europene în acest moment este aceea de a fi în expectativă, sperând la ce-i mai bun, dar pregătindu-se pentru ce este mai rău.

Continue Reading

GENERAL

Premierul Viorica Dăncilă a participat astăzi la reuniunea Grupului Socialiștilor Europeni (PES), organizată înainte de summitul Consiliului European

Published

on

Premierul Viorica Dăncilă a participat astăzi la reuniunea Grupului Socialiștilor Europeni, întâlnire la care au luat parte și prim-vicepreședintele Comisiei Europene, dar și Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică de Securitate și Afaceri Externe, Federica Mogherini.

Întâlnirea, organizată înainte de summitul Consiliului European, la care a participat și președintele PES, Serghei Stanishev, dar și președintele Comitetului European al Regiunilor, Karl-Heinz Lambertz, precum și comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, a reunit șefi de guvern din state precum Spania (premierul Pedro Sanchez), Portugalia (premierul Antonio Costa), Malta (Joseph Muscat), Slovacia ( prim-ministrul Peter Pellegrini), sau membri ai partidelor ce fac parte din PES precum ministrul luxemburghez de Exerne, Jens Asselborn, Nicola Zingaretti, membru al Partidului italian Democratic, președintele Partidului belgian Socialist, Elio Di Rupo.

La întâlnirea socialiștilor europeni a luat parte și liderul Partidului Laburist, Jeremy Corbyn, aflat la Bruxelles pentru a discuta despre o ”alternativă” a Brexit-ului.

Prim-ministrul britanic Theresa May a anunţat cu doar o zi înainte ca șefii de stat sau de guvern să se întâlnească la Bruxelles că i-a scris preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, pentru a solicita amânarea retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană până la 30 iunie.

“I-am scris în această dimineaţă preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, pentru a-l informa că Regatul Unit doreşte o extindere a Articolului 50 până la 30 iunie“, a declarat şefa guvernului britanic.

Potrivit unui document, Comisia Europeană respinge scurta prelungire a Articoluui 50, până la 30 iunie, oferind două soluții: o amânarea a ieșirii Regatului Unit din Uniuena Europeană până la 23 mai, dată când au loc alegerile europene ce vor defini viitoarea arhitectură a instituțiilor europene, sau o amânare extinsă, în acest caz Marea Britanie fiind obligată să participe la alegerile europene.

”Orice altă opinie (ca de exemplu o amânare până la 30 iunie 2019) ar antrena grave riscuri juridice şi politice pentru UE şi ar aduce în UE 27 unele dintre incertitudinile actuale din Marea Britanie”, se mai precizează în notă.

Continue Reading

ENGLISH

INTERVIEW Manfred Weber launched in Bucharest his bid as head of the next European Commission: ”We have to reconnect Europe, the Brussels level to the citizens”

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

We have to reconnect Europe, the Brussels level to the citizens, came out from Manfred Weber’s call ahead of the EPP local and regional leaders Summit in Bucharest, were we spoke in an interview for Calea Europeană about the plans that a Weber Commission has for Europe and the program of the National Liberal Party from Romania in the upcoming EU elections.

Speaking before the speech where he presented is vision as EPP lead candidate for the president of the European Commission, Manfred Weber described to Calea Europeană the profile that the next European Commissioners should have in his mandate.

 

Robert Lupițu: Mr. Weber, the current President of the European Commission and the former Spitzenkandidat from EPP did not manage to visit Romania during the EP elections campaign back in 2014. But now you are here in Bucharest for the EPP regional and local leaders. Why is Romania important for you and for your project for Europe?

Manfred Weber: For me there is no Europe of East, West, North, South, small or big, poor or rich countries. There are only Europeans with their concerns, with their emotions and with their hopes for the future of our European way of life. That is why first of all I want to listen. The mayors told me about the problems in their regions, their villages and their cities. To listen is the very most important thing for a European politician and then to act. This is why I am in favour of a strong regional policy. I think we have still to invest a lot, especially in Romania. In infrastructure, in hospitals, to make the life better here in Romania. This is what I want to do, together with the agriculture funds. This is what we need for the future. And again, Europe starts with listening, that’s why politicians have to listen.

Robert Lupițu: PNL list of candidates for the EP elections looks like a solid one – 6 current MEPs, two important mayors and on top of the list there is one of the finest Romanian journalists. Why should the Romanian citizens vote for PNL candidates and not for others?

Manfred Weber: First of all, it is about the concrete program of PNL for the future of Romania inside of Europe. I have to say, the last years under the Socialist government, Romania was more perceived as a country we spoke about the weak engagement in the fight against corruption and other developments that were negative. Romania was not anymore in the first row of the European development and this why I think PNL has a good chance to show that Europe must be the first row. Romania is a strong European country and we want to see a strong Romanian voice on the European level. And the second is about the list. I think it is a good mixture, with professionals that have a lot of experience at a European level, six of them are active current members of the European Parliament and also fresh air: mayors who are very professionals and know what to do from a local point of view and others such as journalists. I think is a good mixture and is good to see that PNL is going up in the polls. We are having a good momentum. Everybody must now: when you vote for PNL you will be part of the largest political family in Europe that makes a lot of impact to the decision-making process.

Robert Lupițu: One final question. You mentioned about your program for Europe. How will the Weber Commission look and what type of profile should the next Romanian Commissioner have for your Commission and for your program for Europe?

Manfred Weber: I don’t wan to propose anything. We need a good mixture in the next European Commission between men and women. I think we have to respect the gender balance in the European Commission and we have to think about the practical impact. Is someone capable to deliver what it has to do? So, the next European Commission must be, first of all, a democratically legitimated Commission and it must be a Commission who is really listening a lot. We are not Brussels bubble, we are not elites in Brussels. We should be close to people and that is why all the Commissioners, I myself as a Commission President, must be close to people. And all the project must be linked to the concerns of the people. That is what I deeply believe. We have to reconnect Europe, the Brussels level to the citizens. 

Manfred Weber has served as Leader of the European People’s Party in the European Parliamentsince 2014. He has been a Member of the European Parliament (MEP) from Germany since 2004.

On the 5th September 2018, Weber declared his intention to run for the position of President of the European Commission and was elected as the candidate of the EPP on November 8th.

 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending