Connect with us

U.E.

Succesorul Theresei May în fruntea cabinetului britanic va fi ales în cursul săptămânii care începe pe 22 iulie, punând capăt unui mandat de 3 ani dominat de Brexit

Published

on

Membrii Partidului Conservator britanic vor vota pentru alegerea succesorului premierului Theresa May în cursul săptămânii care va începe pe 22 iulie, s-a comunicat marţi de la sediul central al formaţiunii, relatează BBC și Agerpres.

Theresa May va demisiona vineri, 7 iunie, din funcţia de lider al conservatorilor, dar va rămâne prim-ministru interimar până la numirea succesorului său, un proces despre care partidul a spus că va fi finalizat până la sfârşitul lunii iulie.

Din cei 11 candidați rămași în cursa pentru ocuparea fotoliului de premier, Fostul ministru de externe Boris Johnson, succesorul acestuia, Jeremy Hunt, ex-ministrul pentru Brexit, Dominic Raab, şi ministrul mediului, Michael Gove, sunt cotaţi printre favoriţi. Cu excepția lui Jeremy Hunt, toți ceilalți patru favoriți sunt în favoarea ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană, indiferent dacă acest lucru se va întâmpla în baza unui acord sau nu.

Actualul ministru de externe, Jeremy Hunt, consideră că un scenariu ,,no-deal” ar fi ,,o sinucidere politică” din cauza efectului de domino pe care l-ar genera: haos economic și politic, urmat de pierderea susținerii electorale pentru Partidul Conservator până în punctul în care ar putea fi amenințat cu ,,extincția.

Citiți și Jeremy Hunt, ministrul de externe britanic și candidat pentru a o înlocui pe Theresa May ca premier, promite renegocierea acordului de retragere, pentru a împiedica ,,sinuciderea politică” a Partidului Conservator

În prima etapă a competiţiei, parlamentarii conservatori vor reduce lista celor 11 candidaţi la doar doi, printr-o serie de voturi succesive.

Parlamentarii formaţiunii vor vota într-un prim tur de scrutin pe 13 iunie, rundele următoare fiind programate pe 18, 19 şi 20 iunie.

Conform regulilor, candidații vor trebui să câștige voturile a cel puțin 17 deputați în primul tur de scrutin și a 33 de deputați în al doilea pentru a continua.

Dacă toți candidații depășesc acest prag, persoana cu cele mai puține voturi va fi eliminată, proces care va continua în etapele ulterioare până când vor rămâne doar doi concurenți.

Membrii partidului îi vor evalua pe cei doi candidați rămași într-o serie de dialoguri electorale începând cu săptămâna din 22 iunie.

Apoi, în cele din urmă, întreaga componență  de 124.000 de membri ai Partidului Conservator  va alege câștigătorul într-un proces care va fi supravegheat de Consiliul formațiunii, organismul său național de conducere.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), organizatorul unui eveniment privind digitalizarea, la Strasbourg: Viitorul aparține inteligenței artificiale!

Published

on

© Cristian Bușoi/Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European transmite, într-un mesaj pe Facebook, că ,,viitorul aparține inteligenței artificiale”, indiferent de domeniul de aplicare. 

Cristian Bușoi a fost organizatorul unui evenimentului ,,5 Ideas for Five Years” la Strasbourg, în parteneriat cu Microsoft, privind digitalizarea și rolul noilor tehnologii în economie, combaterea schimbărilor climatice sau sănătate. Cu acest prilej, eurodeputatul român a subliniat beneficiile pe care inovarea tehnologică le poate aduce pentru cetățeni:

© Cristian Bușoi/Facebook

,,5 idei pentru următorii 5 ani! Un eveniment care a adus în dezbatere o temă extrem de actuală: digitalizarea și pe care am avut plăcerea să îl organizez, la Strasbourg, în parteneriat cu Microsoft. Este din ce în ce mai clar că accelerarea digitalizării economiei Uniunii Europene este foarte importantă și așteptată de cetățeni. În Sănătate, soluțiile digitale precum: rețeta electronică, registrul electronic al bolnavilor sau folosirea roboților au rolul de a îmbunătății sistemul, în beneficiul clar al pacienților. Iar inovația poate fi și trebuie, de asemenea, folosită pentru combaterea schimbărilor climatice”, explică Cristian Bușoi. 

Vicepreședintele ENVI mai subliniază și faptul că, din moment ce ,, suntem deja conștienți că viitorul aparține inteligenței artificiale” trebuie ,,să fim pregătiți pentru această schimbare, atât din punct de vedete etic, cât și legislativ”.

Desemnat printre cei mai influenți 19 români din Parlamentul European, Cristian Bușoi reprezintă România, la Bruxelles, din anul 2007.  În prezent, este vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European. La finalul lui 2018 a fost numit raportor din partea Comisiei de Mediu și Sănătate pentru Programul de Sănătate al Uniunii Europene și Programul de Cercetare și Inovare, Orizont Europa. A reușit să obțină astfel majorarea bugetului pentru Programul de Sănătate din cadrul Fondul Social European Plus de la 413 milioane de Euro, la 473 milioane de Euro, precum și creșterea finanțării pentru Cercetare în Sănătate de la 7,7 miliarde de Euro, la 9,1 miliarde de Euro.  În Parlamentul European a muncit în mod constant în numele pacienților pentru accesul egal la tratamente și pentru cauza medicinei  personalizate. Pentru activitatea sa, Cristian Bușoi a primit de la Alteța Sa Regală Principesa Astrid a Belgiei premiul EURORDIS pentru susținerea pacienților cu boli rare.

Mai mult despre activitatea europarlamentarului AICI.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Raport ANPC: România se confruntă în continuare cu diferența calității produselor față de cele din Vest, dar nu se poate spune în mod clar dacă există dublu standard sau nu

Published

on

© Alexas_Fotos/Pixabay

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a publicat ieri, 17 septembrie, un raport prin care se arată existența unor diferențe între produse prezentate ca fiind identitce, iar rezultatul investigației dovedește faptul că din cele 128 de produse supuse verificarilor în statele membre ale Uniunii Europene în cadrul studiului elaborat la nivel european, in Romania au fost găsite corespondenţe pentru un numar de 79.

Reamintim că România nu a participat la studiul european privind dublu standard alimentar, la care au participat 19 alte state membre din Uniunea Europeană. 

În acest sens Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) a explicat motivul pentru care România nu a participat la studiul european de evaluare a diferențelor privind compoziția produselor alimentare: “Când a existat acea solicitare, noi am preluat Preşedinţia. Am considerat că trebuie să fim neutri faţă de acest subiect. Prima etapă a fost numai studierea etichetei”, a adăugat Marius Pîrvu.

La studiul european privind dublul standard alimentar au participat 19 state membre: Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Spania și Țările de Jos, dar nu și România.

Revenind la ultimul raport publicat de ANPC, din cele 79 de produse verificate s-au constatat diferențe la un număr de 18 (22,78%) la care s-au constatat mai multe nepotriviri precum: compoziţia (absenţa unor ingrediente, prezenta altor ingrediente/aditivi), privind proporţiile anumitor ingrediente și privind parametrii rezultaţi din declaraţia nutriţională.

“Am verificat în funcţie de etichetele care ne-au fost prezentate în studiul european. Acolo au fost analizate 128 de produse. Din aceste 128 de produse au fost găsite în România produse identice de acelaşi producător, dar unele dintre ele veţi vedea cu cantităţi diferite, diferenţe privind compoziţia, cu absenţa unor ingrediente, sau cu prezenţa altor ingrediente, diferenţe privind proporţiile anumitor ingrediente sau diferenţe privind parametri rezultaţi din declaraţiile nutriţionale. Au fost găsite 79 de produse, s-au constatat diferenţe la un număr de 18, reprezentând 22,78% din totalul produselor verificate”, a spus Paul Anghel.

El a precizat că Autoritatea nu doreşte sau nu poate să spună în mod clar dacă există sau nu dublul standard, relatează Agerpres.

© ANPC

 

Comisarii din cadrul ANPC au exemplificat aceste diferențe cu ajutorul a 12 produse de pe piață:

1. Freeway – Orangeade
In cazul produsului comercializat in Romania şi Bulgaria procentul de suc de portocale obtinut din concentrat este de 3%, fata de tari precum: Italia 20%, Franţa 10%, Olanda 8%, Spania 8%.

2. Milka – Whole Hazelnuts

Produsul din România prezintă proporţia de alune de 17% în timp ce în Germania proporţia de alune este de 20% şi Franţa proporţia de alune este de 22%.

3. Dr. Oetker Pudding Powder Chocolate ( praf de budinca cu gust de ciocolata, produs in Romania de SC Dr Oetker Ro srl, Curtea de Arges).
Din compararea valorilor inscrise in Declaratia nutritionala pentru acesta ,a rezultat ca in cazul produsului comercializat pe piata din Romania si Bulgaria: procentul de grasimi totale este de 3,1% si de acizi grasi saturati este de 1,9% fiind valorile cele mai mari din grupa de tari analizata; in cazul unor tari precum Germania şi Olanda unde produsul prezenta conţinutul de grăsimi de 1,5% si de acizi graşi saturaţi de 0,9%, iar în Italia produsul prezenta conţinutul de grăsimi de 1,7% , iar cel de acizi graşi saturaţi de 1,1%.

4. Danone – Activia Nature (producator SC Danone PDPA srl, Bucuresti)
In raport cu celelalte tari nominalizate in lista, se constata ca procentul de Calciu exprimat în % din Valoare Nutriţională de Referinţă al produsului aflat pe piata nationala este de 121 %, fata de 168% în Finlanda şi 148% în Polonia.
In conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr.432/2012 calciul contribuie la menţinerea sănătăţii sistemului osos, este necesar pentru menţinerea sănătăţii dinţilor şi contribuie la funcţionarea normală a sistemului muscular.
Produsul aflat la vanzare pe piata din Romania are un continut de proteine de 3,5% si 3,6% în Bulgaria, fata de tari precum Malta 3,9%, Germania şi Finlanda 4,9%.

5. IGLO – 15 Fish Finger (produs congelat, preambalat, reprezentat de batoane de file de peste marin de Alaska, dezosat, pane, preprajit, producator Frozen Fish International Gmbh Germania).
Produsul comercializat pe piata din Romania are declarat pe ambalaj un procent mai mic de file de peste, respectiv 58%, fata de Germania şi Olanda unde procentul de peste declarat este de 65%.
In acelaşi timp, la produsul comercializat în România apa figurează în lista ingredientelor pe poziţia a 3-a în timp ce în Germania nu este menţionată apa, iar în Olanda apa figurează pe poziţia a 4-a. ( ingredientele se indică în proporţia descrescătoare a ponderii în momentul introducerii în fabricaţie)

6-7. Kinder – Pingui
Produsul din România şi Bulgaria prezintă conţinutul de lapte de 21% faţă de 24% în cazul produsului comercializat în Germania, Danemarca, Franţa Olanda şi Finlanda.
Produsul comercializat în România şi Bulgaria prezintă conţinutul de proteine de 5,3% faţă de acelaşi produs comercializat în Germania şi Finlanda care prezintă conţinutul de proteine de 7%.
Produsul comercializat în Germania şi Finlanda prezintă un conţinut de proteine mai mare cu 32% faţă de produsul comercializat în România şi Bulgaria, produs care si prin denumire este adresat copiilor.

8. Knorr Bază pentru mâncăruri Cub de pasare.
Produsul din România prezintă un conţinut de extract de carne de pasăre de 0,1% în timp ce acelaşi produs comercializat în Franţa Danemarca şi Cipru prezintă în compoziţie 1% carne de pasăre
Produsul din România conţine 2% grăsime de pasăre în timp de acelaşi produs comercializat în Danemarca şi Malta prezintă 3% grăsime de pasăre.

9. The Coca- Cola Company Fanta – Orange
Produsul de pe piata din Romania prezinta un continut redus de suc din concentrat de portocale respectiv de 5%, fata de Italia 12%, Franţa 10% şi Spania 8%.
Romania este singura tara din lista in care sucul de portocale din concentrat este nominalizat al patrulea in lista de ingrediente (in ordinea descrescatoare a ponderii acestora in produsul finit).

10. Nestle – Nestea Lemon
Produsul comercializat in Romania prezintă altă reţetă, in lista ingredientelor figurând 0,08% extract de ceai şi utilizează zahăr si fructoza, produsul din Spania prezentând 0,1% extract de ceai şi utilizează zahăr.

11. Nestle -Nescafe 3 în1 ( Original)
Produsul din România prezintă proporţia de cafea instant de 14,5% faţă de 10% în Franţa, 9% în Olanda şi 7,9% în Germania şi Spania

12. D’arbo – gem de căpşuni
Produsul din România prezintă valoarea cea mai mica in ceea ce priveste continutul de glucide, respectiv de zaharuri de 37%, fata de 55 % in Germania şi Finlanda.

Comisia Europeană a lansat la sfârșitul lunii iunie o nouă cerere de propuneri, cu un buget total de 1,26 milioane EUR, pentru a consolida capacitățile organizațiilor consumatorilor de a testa produsele și de a identifica practicile înșelătoare. Data-limită pentru depunerea propunerilor este 6 noiembrie 2019.

Citiți și: Comisia Europeană, studiu privind produsele cu standarde duble: Lipsă de dovezi privind decalajul între Est și Vest. Diferențe de calitate constatate în lipsa un model geografic consecvent

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Manfred Weber o apără pe Ursula von der Leyen privind ”modul de viață european”: ”Cine vrea să trăiască modul de viață chinezesc, african sau american?”

Published

on

© Manfred Weber/ Facebook

Liderul grupului PPE în Parlamentul European și fost candidat al popularilor europeni pentru șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, a apărat marți decizia Ursulei von der Leyen de a numi un vicepreședinte în cadrul executivului european responsabil pentru ”protejarea modului nostru de viață european”.

“Apărăm denumirea, credem că denumirea este una bună”, a spus Weber într-o conferință de presă de la Strasbourg, unde Parlamentul European este reunit în plen săptămâna aceasta.

Există cineva în această sală care vrea să trăiască modul de viață chinezesc? Există cineva în cameră care vrea să trăiască modul de viață african? Sau modul de viață american? Vreau să trăiesc modul de viață european“, a spus Weber, citat de Politico Europe, care scrie că afirmațiile sale au stârnit critici.

Modul sau stilul de viață european este o denumire care sintetizează un element central al campaniei lui Manfred Weber (PPE) pentru șefia Comisiei Europene, mesaj pe care l-a păstrat ca misiune politică și după reconfirmarea sa în funcția de lider al grupului PPE în Parlamentul European.

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat săptămâna trecută componența și structura viitoarei Comisii Europene, iar în cadrul structurii politice a acesteia figurează poziția de vicepreședinte pentru ”protejarea modului de viață european” atribuită lui Margaritis Schinas, un fost eurodeputat din Grecia, funcționar european cu o lungă experiență în Comisie și fost purtător de cuvânt al lui Jean-Claude Juncker.

Decizia Ursulei von der Leyen de a crea un astfel de portofoliu a fost întâmpinată cu asperitate din partea membrilor Parlamentului European. Principalele nemulțumiri vizează denumirea acestei poziții de vicepreședinte ”protejarea modului de viață european”, o denumire politică care înglobează trei domenii: (1) abilități, educație și integrare, (2) migrație și (3) uniune a securității. 

Citiți și Guy Verhofstadt o avertizează pe Ursula von der Leyen: Aprobarea Comisiei Europene ar putea fi pusă în pericol dacă portofoliul pentru ”modul de viață european” nu este schimbat

Chiar dacă portofoliul unificat va fi coordonat de un om cu o largă experiență europeană, acesta transmite un semnal mixt: acela al unei legături între migrație (portofoliu coordonat tot de un grec în Comisia Juncker) și uniunea securității (portofoliu acordat britanicului Julian King și creat în 2016 după atentatele teroriste la Paris, Bruxelles sau Nisa).

În context, Ursula von der Leyen a justificat în două rânduri decizia sa. 

Într-un mesaj publicat pe Twitter în limbile engleză, franceză și germană, după ce apariția acestei terminologii în structura politică a Comisiei Europene a fost aspru criticată, von der Leyen a publicat prevederile articolului doi din Tratatul de la Lisabona, Tratatul Uniunii Europene, însoțite de comentariul ”modul de viață european”.

Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați”, precizează articolul doi din Tratatul de la Lisabona.

Ulterior, Ursula von der Leyen, a justificat din nou, alegerea sa pentru crearea unui portofoliu intitulat ”protejarea modului nostru de viață european”, admițând însă că ”cuvintele contează”.

Am văzut puteri străine interferând în alegerile noastre. Și am văzut populiști cu sloganuri naționaliste ieftine care încearcă să ne destabilizeze din interior. Nu ar trebui să permitem acestor forțe să deturneze modul nostru de viață european. Ei vor ca acest lucru să însemne exact opusul”, a scris von der Leyen într-un editorial intitulat ”Ce înțeleg eu prin modul nostru de viață european” și apărut luni în mai multe publicații europene.

În final, von der Leyen a menționat că ”modul de viață european a venit la un preț și un sacrificiu extraordinar”, adăugând că ”nu ar trebui niciodată să fie luat de la sine – nu este nici un dat, nici o garanție. Dovada acestui fapt este că modul nostru de a trăi este contestat în fiecare zi – atât de anti-europeni, cât și de cei din afară“.

Sintagma ”modul de viață european” este cuprinsă și în Agenda Strategică a Uniunii Europene 2019-2024 adoptată de liderii statelor membre la Consiliul European din 20-21 iunie 2019.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending