Suedia intenționează să majoreze cheltuielile pentru apărare la 3,5% din PIB până în 2030, o creștere mai mare și mai rapidă decât era planificat anterior, în cadrul celui mai amplu program de reînarmare al țării de la Războiul Rece, a anunțat miercuri premierul Ulf Kristersson, relatează The Guardian.
Până acum, cheltuielile pentru apărare erau estimate să atingă 2,4% din PIB în acest an și 2,6% în 2028. Totuși, membrii guvernului au recunoscut că va fi nevoie de fonduri suplimentare, în contextul avertismentelor din partea SUA că securitatea europeană nu mai poate rămâne o prioritate principală pentru Washington.
Guvernul suedez anticipează că NATO va stabili în curând un nou obiectiv pentru statele membre, situat între 3% și 4% din PIB, iar Suedia își va îndeplini această nouă țintă, cu o estimare provizorie de 3,5%, a declarat Kristersson într-o conferință de presă.
„Este dificil de spus exact unde se va stabiliza acest procent. Ne dorim însă să fie suficient de mare pentru a consolida semnificativ capacitatea țărilor europene membre NATO de a apăra Europa”, a afirmat Kristersson.
Suedia, care nu a fost implicată în conflicte armate în ultimele două secole, și-a dublat cheltuielile pentru apărare în ultimii patru ani, încercând să refacă o armată subfinanțată după prăbușirea Uniunii Sovietice.
Președintele american Donald Trump a cerut statelor NATO să își majoreze cheltuielile de apărare la 5% din PIB, față de obiectivul actual de 2%, și a avertizat că SUA ar putea să nu mai apere statele care nu își respectă angajamentele financiare.
Datoria publică redusă a Suediei îi oferă un avantaj față de alte state europene în atingerea acestui obiectiv. Guvernul și principala formațiune de opoziție au anunțat anul trecut planuri de relaxare a regulilor bugetare pentru a facilita reînarmarea, într-un mod similar cu ceea ce face Germania în prezent.
Kristersson a precizat că guvernul și Democrații Suedezi, partid care sprijină coaliția de guvernare în parlament, au convenit să finanțeze acest efort prin împrumuturi de aproximativ 300 miliarde de coroane suedeze (aproximativ 29,9 miliarde de dolari) până în 2035.
„O nouă și profundă schimbare a situației de securitate necesită decizii noi, atât urgente, cât și pe termen lung”, a subliniat Kristersson.
