Connect with us

CONSILIUL UE

Suedia preia președinția Consiliului UE într-o perioadă de “provocări istorice” pentru Europa. România, pregătită să lucreze cu președinția suedeză

Published

on

© Administrația Prezidențială

Suedia preia de la 1 ianuarie preşedinţia Consiliului Uniunii Europene de la Republică Cehă şi va avea astfel timp de şase luni, la Bruxelles, un rol-cheie de lider şi de mediere, informează duminică dpa, potrivit Agerpres.

“Suedia preia preşedinţia într-o perioadă în care Uniunea Europeană se confruntă cu provocări istorice”, a declarat prim-ministrul suedez Ulf Kristersson într-un discurs susţinut în decembrie.

Într-un comunicat pe site-ul său web, Kristersson a enumerat printre principalele probleme ce vor trebui abordate războiul din Ucraina, lupta împotriva schimbărilor climatice şi competitivitatea Europei.

Priorităţile Suediei se concentrează pe “o Europă mai verde, mai sigură şi mai liberă”, a subliniat Kristersson.

Preluarea președinției Consiliului UE de către Suedia a fost salutată duminică de ministrul de externe Bogdan Aurescu, care a precizat că România este pregătită să lucreze alături de președinția suedeză și s-a arătat încrezător cu Suedia va acționa către o agendă și rezultate consensuale la nivelul UE, în pofida contextului european și internațional dificil. 

De altfel, România are așteptări de la președinția suedeză a Consiliului UE să avanseze dosarul aderării țării noastre la Schengen, după veto-ul Austriei la Consiliul JAI din 8 decembrie 2022 și după ce Bucureștiul a reușit să convingă guvernul de la Stockholm și partidele parlamentare suedeze să susțină intrarea țării noastre în zona de liberă circulație.

Ulf Kristersson şi cabinetul său de miniştri sunt relativ necunoscuţi pe scena UE. Guvernul său conservator este la putere de numai două luni şi jumătate, după ce l-a înlocuit pe cel social-democrat ce era condus de Magdalena Andersson.

Kristersson este primul şef de guvern suedez care a colaborat vreodată îndeaproape cu partidul populist de dreapta Democraţii Suedezi. Populiştii nu sunt în guvern, însă, în calitate de a doua cea mai puternică forţă parlamentară şi având mai multe mandate de parlamentari decât partidul lui Kristersson, Moderaţii, ei au încă multă putere la Stockholm.

În pofida euroscepticismului acestui partid de susţinere, ministrul suedez pentru afaceri europene, Jessika Roswall, a declarat că guvernul său “va acorda o mare prioritate activităţii UE”.

Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este deţinută prin rotaţie la fiecare şase luni de cele 27 de state membre ale UE.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Consiliul UE stabilește fundamentele unei viitoare politici industriale europene și invită următoarea Comisie să facă din aceasta un element-cheie al agendei sale

Published

on

© European Union, 2010/Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul a adoptat vineri, 24 mai, concluzii privind „O industrie europeană competitivă – motor al viitorului nostru verde, digital și rezilient”. Concluziile analizează situația sectorului industrial al UE, explorează modalități de îmbunătățire a inovării, a accesului la finanțare și a mediului de afaceri pentru producători și propun principiile elementare care să stea la baza unei viitoare politici industriale a UE.

Obiectivele ambițioase ale Uniunii privind poziția de lider în domeniul digital și neutralitatea climatică oferă oportunități importante de consolidare a poziției de lider în sectorul industrial și de creare de locuri de muncă de înaltă calitate. În perspectiva începerii următorului mandat al Comisiei Europene, acum este momentul să punem bazele unei politici industriale europene și să oferim orientări cu privire la calea de urmat către un nou pact pentru competitivitatea europeană”, a declarat Jo Brouns, ministrul flamand al economiei, inovării, muncii, economiei sociale și agriculturii.

În concluziile sale din 17 și 18 aprilie 2024, Consiliul European a subliniat hotărârea Uniunii Europene de a-și asigura competitivitatea pe termen lung, prosperitatea și poziția de lider pe scena mondială și pentru a-și consolida suveranitatea strategică. O parte importantă a acestui obiectiv ar trebui realizată prin elaborarea unei politici industriale eficace.

UE: spațiul unei industrii competitive

Concluziile Consiliului au pus bazele unei politici industriale orientate spre viitor. În contextul unor schimbări tehnologice, economice și geopolitice semnificative, Europa are nevoie de o industrie competitivă, cu o bază de producție solidă, pentru a stimula inovarea, productivitatea, crearea de locuri de muncă de calitate, durabilitatea și creșterea. Cu toate acestea, industria UE s-a confruntat cu numeroase provocări, inclusiv cu creșterea concurenței la nivel mondial și cu crize succesive (de exemplu, COVID-19, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, tensiunile din Marea Roșie etc.), care au pus la grea încercare lanțurile de aprovizionare și au determinat creșterea prețurilor la energie. Documentul adoptat astăzi subliniază importanța Pactului Verde, care este o sursă de oportunități pentru întreprinderi și cetățeni. Concluziile recomandă să se acorde prioritate domeniilor tehnologice care sunt esențiale pentru securitatea economică a UE.

Inovare și competitivitate

Concluziile Consiliului consideră că inovarea este forța motrice a competitivității europene. În acest sens, concluziile solicită identificarea unui număr limitat de priorități strategice în cadrul politicii de cercetare și inovare industrială a UE. O sarcină esențială pentru viitoarea Comisie va fi aceea de a încerca să reducă „paradoxul inovării” (și anume, faptul că cunoștințele nu se traduc întotdeauna în produse și servicii comercializabile).

Finanțare și politică industrială

Finanțarea este considerată, de asemenea, un element esențial al politicii industriale a UE. Prin urmare, concluziile analizează modalitățile de stimulare a instrumentelor de finanțare private și publice, menținând în același timp politicile în domeniul concurenței și al ajutoarelor de stat. Pentru a îmbunătăți finanțarea, printre altele, concluziile solicită promovarea uniunii piețelor de capital și utilizarea organismelor și a instrumentelor existente, cum ar fi Banca Europeană de Investiții, politica de coeziune, proiectele importante de interes european comun (PIIEC) și programul InvestEU.

Îmbunătățirea mediului de afaceri

Concluziile Consiliului subliniază necesitatea stabilirii condițiilor adecvate pentru ca industria să aibă succes. Printre acestea se numără funcționarea corespunzătoare a pieței unice, un cadru de reglementare clar care facilitează investițiile, protejând în același timp concurența, o piață a energiei care oferă energie durabilă, sigură și la prețuri accesibile, o forță de muncă bine pregătită și cu înaltă calificare, o politică comercială deschisă și ambițioasă, standarde, protecția drepturilor de proprietate intelectuală și valorificarea cunoștințelor.

Acțiuni viitoare comune

În sfârșit, concluziile solicită o politică industrială europeană cuprinzătoare, care să fie în conformitate cu prioritățile verzi și digitale ale Uniunii pentru 2030. Viitorul cadru de politică industrială al Europei ar trebui să se întemeieze pe instrumente bazate pe dovezi, pe indicatori, pe principii bazate pe piață și pe previziuni și constatări economice de bază. De asemenea, acesta ar trebui să integreze cele mai recente rezultate economice într-o analiză a politicii industriale și să includă factorii de mediu, de durabilitate, de reziliență și sociali în modelele sale de referință, pentru a identifica potențiale piețe strategice de creștere viitoare. Viitoarea politică industrială a UE ar trebui să se bazeze pe actuala Strategie industrială a UE din 2020, pe actualizarea sa din 2021, pe Planul industrial al Pactului verde și pe programul de politică privind deceniul digital și ar trebui, de asemenea, să țină seama de legislația recentă, cum ar fi Actul privind cipurile, Actul privind materiile prime critice și Regulamentul privind industria „zero net”.

Concluziile Consiliului adoptate astăzi invită următoarea Comisie să facă din politica industrială un element-cheie al agendei sale pentru următorul mandat legislativ. Concluziile prezintă elementele pe care statele membre ar dori să le vadă incluse într-un viitor cadru de politică industrială europeană care să fie cuprinzător, orientat spre viitor și proactiv.

 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Țările UE solicită Comisiei Europene o nouă strategie cuprinzătoare pentru piața unică până în iunie 2025: Piața unică este încă fragmentată, iar marii actori își impun propriile reguli

Published

on

© European Union 2023

Consiliul Uniunii Europene a adoptat astăzi concluziile privind situația și viitorul pieței unice, intitulate „O piață unică în beneficiul tuturor” și solicită o nouă strategie cuprinzătoare pentru piața unică, care să se concentreze pe îmbunătățirea cadrului de reglementare al acesteia în vederea sporirii beneficiilor sale potențiale, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Adoptarea acestui document vine în contextul în care în 2023 s-au împliniat 30 de ani de la Tratatul de la Maastricht și de la crearea pieței unice europene, iar de atunci s-a desfășurat un amplu proces de reflecție asupra oportunităților și provocărilor pe care aceasta le prezintă.

Consiliul European din martie 2023 a solicitat acțiuni ambițioase pentru finalizarea pieței unice, iar în iunie, liderii UE au solicitat un raport independent la nivel înalt privind viitorul pieței unice. Președințiile spaniolă și belgiană ale Consiliului UE l-au însărcinat pe fostul prim-ministru italian și președinte al Institutului Jacques Delors, Enrico Letta, să elaboreze raportul. Versiunea finală, intitulată “Mai mult decât o piață”, a fost prezentată în cadrul Consiliului European extraordinar din 17 și 18 aprilie 2024.

Raportul Letta propune, între altele, reguli pentru unificarea și integrarea industriilor telecomunicațiilor, a energiei și a piețelor financiare, un nou cod european pentru întreprinderi, cu o foaie de parcurs pentru realizarea de progrese în fiecare sector până în 2029, consolidarea pieței unice europene pe trei coordonate – rapiditate, siguranță și solidaritate, și cea de-a cincea liberate a pieței unice, consacrată inovării. Cu ocazia summitului din aprilie, liderii UE au făcut primul pas către viitorul pieței unice, cerând “un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică” și cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii.

O piață unică pentru secolul XXI

Acum, concluziile Consiliului recunosc realizările pieței unice în cei 30 de ani de existență, dar recunosc, de asemenea, necesitatea unei noi strategii pentru a valorifica potențialul neexploatat al acesteia. Prin urmare, Consiliul invită Comisia să pregătească o strategie pentru o piață unică modernizată înainte de iunie 2025.

“Piața internă este una dintre principalele realizări ale Uniunii Europene. Aceasta a adus beneficii pentru bunăstarea noastră și bunăstarea socială și a consolidat poziția noastră economică la nivel mondial. Dar nu ar trebui să ne complacem în această situație: piața unică este încă fragmentată, toți oamenii nu beneficiază în mod egal de ea, iar marii actori își impun propriile reguli. Concluziile adoptate astăzi trasează o foaie de parcurs pentru a consolida piața noastră unică și pentru a o pregăti pentru provocările globale viitoare”, a declarat Pierre-Yves Dermagne, viceprim-ministru belgian și ministru al economiei și ocupării forței de muncă.

O mai bună reglementare

Concluziile identifică necesitatea unui cadru de reglementare mai eficient, adaptat la tranziția ecologică și digitală și la realitățile globale în schimbare rapidă.  Pentru a răspunde acestei nevoi, Consiliul solicită eliminarea sarcinilor administrative inutile și a obligațiilor de conformitate (de exemplu, raportarea excesivă). De asemenea, în concluzii se solicită identificarea și eliminarea obstacolelor din calea creșterii întreprinderilor, inclusiv a IMM-urilor, și aplicarea soluțiilor digitale în viitoarele reglementări (principii precum „think small first”, „once only”, „digital by default” sau pașaportul pentru IMM-uri).

Miniștrii solicită o mai bună utilizare a instrumentelor existente, cum ar fi centrele SOLVIT (un serviciu de sprijin pentru a ajuta întreprinderile și cetățenii care se confruntă cu probleme în alt stat membru). Concluziile solicită prevenirea suprareglementării, monitorizarea permanentă a situației de pe piață și aplicarea coerentă și fermă a legislației existente. De asemenea, se solicită abordarea practicilor comerciale neloiale pentru a consolida protecția consumatorilor.

Miniștrii subliniază, de asemenea, importanța unei mai bune legiferări, cu evaluări de impact în timp util, utile și dinamice, cu consultări ample (inclusiv paneluri ale cetățenilor) și cu utilizarea de „sandbox-uri” de reglementare – cadre juridice temporare care permit testarea tehnologiilor, produselor, serviciilor sau abordărilor de reglementare inovatoare.

Stimularea celor patru libertăți

În concluzii se solicită, de asemenea, mai multe măsuri de consolidare a potențialului pieței unice, cum ar fi o mai bună utilizare a investițiilor publice și private, investiții strategice comune publice și private și utilizarea achizițiilor publice.  Concluziile propun, de asemenea, eliminarea barierelor în calea furnizării de servicii transfrontaliere prin aplicarea unor proceduri simplificate. Miniștrii subliniază importanța îmbunătățirii capacităților forței de muncă din UE (cu o bună educație, formare și învățare pe parcursul vieții) și a creșterii atractivității pieței unice pentru lucrătorii cu înaltă calificare din țările din afara UE. Miniștrii subliniază, de asemenea, forța pieței unice la nivel mondial și subliniază importanța de a valorifica la maximum rolul său principal în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului și puterea UE ca putere de standardizare la nivel mondial.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Statele membre solicită o politică spațială ambițioasă pentru consolidarea competitivității UE: Sectorul spațial va juca un rol din ce în ce mai important în autonomia strategică a Europei

Published

on

© European Space Agency/ Facebook

Consiliul Uniunii Europene a adoptat concluzii intitulate „Consolidarea competitivității Europei prin intermediul spațiului”.

Textul reflectă modul în care un sector spațial european mai competitiv poate juca un rol în răspunsul la provocările economice și sociale ale Uniunii și poate consolida rolul acesteia la nivel mondial.

”Sectorul spațial va juca un rol din ce în ce mai important în autonomia strategică a Europei. O politică spațială ambițioasă va crea oportunități de afaceri și locuri de muncă de calitate în acest sector în creștere rapidă și va ajuta, de asemenea, economia noastră, atât industria, cât și serviciile, să accelereze tranziția verde și tranziția digitală și să fie mai bine pregătită să concureze la nivel mondial”, a menționat Thomas Dermine, secretarul de stat belgian pentru redresare și investiții strategice, responsabil cu politica științifică, adjunct al ministrului economiei și ocupării forței de muncă, într-un comunicat.

Contribuția spațiului la competitivitatea Europei

În concluziile sale, Consiliul subliniază importanța tot mai mare a spațiului în multe sfere ale provocărilor și politicilor socioeconomice ale UE, indiferent dacă este vorba despre Pactul verde (care presupune și culegerea de date pentru o mai bună înțelegere și pregătire pentru schimbările climatice), despre tranziția digitală (servicii spațiale de comunicare și informare) sau despre competitivitatea generală a UE. În plus, spațiul contribuie la creșterea economică prin generarea de soluții, aplicații de sisteme și servicii inovatoare, care pot aduce beneficii multor altor sectoare printr-o cooperare mai integrată între sectorul spațial și cel non-spațial.

Dinamizarea sectorului spațial

În textul adoptat, statele membre subliniază necesitatea de a îmbunătăți utilizarea datelor spațiale și solicită o dezvoltare mai importantă a sectorului spațial prin asigurarea și sporirea investițiilor publice și private. Achizițiile publice, un cadru bun de gestionare a riscurilor sau promovarea modelelor de finanțare publice și private ar putea avea un impact pozitiv asupra tuturor actorilor din ecosistemul spațial, inclusiv asupra întreprinderilor mici și mijlocii.

Concluziile subliniază, de asemenea, că este important să se profite de efectul multiplicator al investițiilor în cercetarea și dezvoltarea spațială, să se promoveze un cadru de afaceri stabil și previzibil și să se dezvolte competențele necesare în cadrul forței de muncă din acest sector.

Concluziile evidențiază rolul important al autorităților publice în asigurarea unui acces la date eficient din punctul de vedere al costurilor pentru întreprinderi, menținând în același timp securitatea și protecția datelor spațiale.

Spațiu și acțiune mondială

Pe baza concluziilor adoptate, Uniunea Europeană și Agenția Spațială Europeană ar trebui să contribuie la elaborarea unor norme la nivel mondial care să asigure un mediu spațial durabil.

Concluziile afirmă că un sector spațial european puternic este fundamental pentru autonomia strategică europeană și solicită extinderea sectorului spațial european și parteneriate de colaborare la nivel mondial.

Concluziile subliniază, de asemenea, că spațiul este vital pentru protecția infrastructurii critice (cum ar fi infrastructura energetică sau de rețea), ceea ce face imperativă securizarea tehnologiilor critice.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
COMUNICATE DE PRESĂ2 hours ago

ICI București a prezentat soluții digitale inovative pentru monitorizarea și managementul personalizat al persoanelor vârstnice

NATO8 hours ago

Stoltenberg: Beijingul alimentează războiul din Europa. Sprijinul acordat Rusiei este crucial în războiul împotriva Ucrainei

NATO9 hours ago

MAE condamnă cu fermitate acțiunile Rusiei pentru destabilizarea Flancului Estic și-și exprimă solidaritatea cu aliații estonieni, finlandezi și lituanieni

NATO10 hours ago

Șase țări din NATO vor ridica un „zid de drone” pentru a-și proteja frontierele

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Consiliul UE stabilește fundamentele unei viitoare politici industriale europene și invită următoarea Comisie să facă din aceasta un element-cheie al agendei sale

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul Sănătății: Centrul pentru mari arși de la Spitalul Județean de Urgență Timișoara va fi finalizat până la sfârșitul anului

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu, prezent la UCM Reșita: Acest Guvern şi-a asumat că va reindustrializa România, astfel încât să producem mai mult la noi acasă

SECURITATE1 day ago

Directorul general al ICI București, prezent la BSDA: IA și quantum computing schimbă paradigma pentru atacatori și apărare

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Șeful diplomației SUA merge săptămâna viitoare la Chișinău pentru a reafirma sprijinul pentru aderarea R. Moldova la UE

SUA1 day ago

SUA anunță un nou pachet de asistență militară pentru Ucraina în valoare de 275 milioane de dolari

U.E.2 days ago

Îmi doresc o Europă puternică, prosperă, care protejează, răspunzând așteptărilor tinerei generații, subliniază Ursula von der Leyen în dezbaterea Eurovision

U.E.2 days ago

Candidatul Socialiștilor Europeni la șefia CE, Nicolas Schmit: Ceea ce mă interesează pe mine cel mai mult este să îmbunătățesc condițiile de viață ale tuturor cetățenilor europeni

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

R. Moldova are ca obiective principale obiective asigurarea păcii pe termen lung în regiune şi salvarea vieţilor prietenilor şi vecinilor ucraineni, subliniază premierul Dorin Recean

ROMÂNIA3 days ago

România își propune să fie unul dintre cei mai importanți actori ai procesului de reconstrucție a Ucrainei, având resursele și hotărârea pentru a ajuta această țară să renască, a subliniază premierul Marcel Ciolacu

INTERNAȚIONAL4 days ago

România și Turcia au înființat, la Ankara, Consiliul Cooperării Strategice la Nivel Înalt pentru a apropia cele două state “strategic, economic, militar, energetic și social”

INTERNAȚIONAL5 days ago

Gaza: Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale solicită mandate de arestare împotriva lui Netanyahu și a ministrului israelian al apărării pentru crime de război și crime împotriva umanității

SUA6 days ago

Biden sprijină „protestele pașnice și non-violente” ale studenților față de criza umanitară din Gaza: „Știu că vă frânge inima. O frânge și pe a mea”

ROMÂNIA1 week ago

Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces

ROMÂNIA1 week ago

Mai mulți copii palestinieni răniți vor fi tratați în spitalele din România, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rafila

INTERNAȚIONAL1 week ago

Președinta Georgiei consideră că noua lege privind ”influența străină” întoarce țara ”în trecut” și își arată intenția de a o respinge

Trending