Corespondență din Varșovia

Polonia nu își poate declara intenția de a trimite forțe de menținere a păcii în Ucraina deoarece are nevoie de ele pentru a proteja flancul estic al NATO și al Uniunii Europene, a declarat Agnieszka Pomaska, președinta Comisiei pentru afaceri europene din Seim, camera inferioară a Parlamentului Poloniei.

Pomaska a deschis luni, în plenul legislativului de la Varșovia, Conferința Interparlamentară privind Politica Externă și de Securitate Comună și Politica de Securitate și Apărare Comună, organizată de președinția Poloniei la Consiliul UE și la care participă parlamentarii din comisiile pentru afaceri externe și afaceri europene din statele membre ale Uniunii Europene.

Șefa Comisiei pentru afaceri europene din Parlamentul polonez a făcut aceste afirmații în cadrul unei întâlniri cu jurnaliști români. Întrebată de CaleaEuropeană.ro dacă decizia Poloniei de a nu trimite trupe în Ucraina are legătură cu contextul electoral al țării, aceasta a negat și a argumentat referindu-se la rolul strategic al țării sale în protejarea granițelor NATO, UE și Schengen.

“Polonia protejează frontiera Europei a NATO și a spațiului Schengen“, a declarat Agnieszka Pomaska.

Polonia, asemenea României, face parte din Coaliția voluntarilor privind securitatea în Ucraina, o alianță ad-hoc constituită la summitul de la Londra găzduit de premierul britanic Keir Starmer la data de 2 martie și care urmează să se reunească din nou la nivelul șefilor de stat sau de guvern, joi, 27 martie, la Paris, sub auspiciile președintelui francez Emmanuel Macron.

“Nu avem intenția să trimitem soldați polonezi pe teritoriul Ucrainei. Vom acorda sprijin logistic și politic statelor care vor dori poate să ofere astfel de garanții în viitor, precum garanții fizice”, susținea premierul Donald Tusk pe 17 februarie, înainte de a participa la acea vreme la o primă reuniune europeană, la Palatul Elysee, pentru coordonarea sprijinului european pentru Ucraina în contextul în care Occidentul asista surprins la o reluare a dialogului între SUA și Rusia.

Membră a partidului Platforma Civică a prim-ministrului Donald Tusk, Agnieszka Pomaska a precizat că, în discuția despre trupe europene în Ucraina, Polonia are o poziție clară.

“Trebuie să păstrăm trupele aici pentru a proteja flancul estic al NATO. Nu putem declara niciun sprijin pentru trupele noastre, pentru că avem nevoie de ele aici“, a spus ea.

De altfel, în cadrul conferinței interparlamentare de la Varșovia, ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat că fortificarea flancului estic al Europei a devenit o prioritate pentru toată lumea în Europa, iar țări precum România și Turcia au un rol foarte important în acest proiect de mare anvergură care trebuie să acopere și sudul Europei.

“Scopul nostru principal este să ne protejăm frontierele, frontierele europene și ale NATO”, a insistat Pomaska, referindu-se în același timp și la negocierile privind un proces de pace în Ucraina, al căror rezultat ar trebui să ia în considerare realitatea, aceea că Rusia este agresorul, iar Ucraina este victima.

Înainte de summitul de la Paris din 27 martie, atât președintele francez, cât și premierul britanic, au găzduit reuniuni cu peste 30 de șefi de stat major din țări aliate și partenere.

Mai mult, premierul britanic i-a reunit la data de 15 martie, într-o videoconferință, pe liderii acestei coaliții în urma căreia a anunțat că planurile celor implicați pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”.

Întrebat dacă este posibil ca trupele britanice să servească vreodată în Ucraina, așa cum a sugerat anterior, Keir Starmer a spus că planificatorii militari discută despre oferirea de sprijin aerian, maritim și terestru.

“Există un sentiment puternic că, din cauza a ceea ce s-a întâmplat în ultimii trei ani, forțele ucrainene sunt printre cele mai puternice acum în Europa. Au capacitatea, au numărul și, de fapt, au experiența frontului”, a precizat șeful guvernului de la Londra.

Corespondență din Varșovia

Fortificarea flancului estic al Europei a devenit o prioritate pentru toată lumea în Europa, iar țări precum România și Turcia au un rol foarte important în acest proiect de mare anvergură care trebuie să acopere și sudul Europei, a declarat luni ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, într-un discurs susținut în Seim-ul de la Varșovia, camera inferioară a Parlamentului Poloniei. În discursul său, ministrul polonez a pledat și pentru creșterea cheltuielilor de apărare în Europa și s-a pronunțat împotriva unei decuplări în relația transatlantică.

Kosiniak-Kamysz a vorbit în deschiderea Conferinței Interparlamentare privind Politica Externă și de Securitate Comună și Politica de Securitate și Apărare Comună, organizată de președinția Poloniei la Consiliul UE și la care participă parlamentarii din comisiile pentru afaceri externe și afaceri europene din statele membre ale Uniunii Europene.

“Industria de apărare este o prioritate absolută. În prezent, în Europa nu avem o industrie care să garanteze securitatea, în nicio țară. Nici măcar suma industriilor noastre nu garantează această securitate, astfel încât alocarea și direcționarea unui flux de bani în acest scop este foarte justificată”, a spus ministrul polonez, referindu-se la planurile recente ale Comisiei Europene, dezbătute inclusiv la nivelul Consiliului European.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a dezvăluit la data de 4 martie proiectul de 800 de miliarde de euro pentru dezvoltarea apărării europene, folosind termenul “ReArm Europe” pentru a-l descrie și denumi. “Suntem într-o eră a reînarmării. Iar Europa este pregătită să își majoreze masiv cheltuielile pentru apărare”, a declarat președintele Comisiei, atunci.

Dar, la începutul săptămânii trecute, când Comisia a prezentat Cartea Albă a apărării europene și propunerile legislative care stau la baza planului, termenul s-a schimbat în “Planul ReArm Europe/Readiness 2030”, o referire la data când Rusia ar putea fi capabilă să atace un stat UE sau NATO. Schimbarea de optică din partea Comisiei Europene a apărut după ce Italia și Spania au criticat terminologia de “înarmare”, fiind păstrată formula de “Pregătiri pentru 2030”.

Planurile Uniunii Europene în materie de apărare au luat avânt și fondul unei repivotări a discursului de politică externă al administrației americane, cu președintele Donald Trump și anturajul său instituțional dând un semnal discursiv că Europa trebuie să facă mai mult.

În context, ministrul polonez al apărării s-a declarat un “mare susținător al bunelor relații transatlantice”.

“Știm că Polonia are o misiune importantă de îndeplinit, cred în această relație și numai atunci va fi un parteneriat, când Europa va fi mai implicată”, a spus Władysław Kosiniak-Kamysz, a cărui țară alocă 4,7% din PIB pentru apărare și țintește alocarea de 5%.

“Cred că Europa ar trebui să cheltuiască mai mult pe apărare. Nu pentru că trebuie să înlocuim soldații americani, ci pentru a păstra soldații americani în Europa. Aceasta este logica reală și ar trebui să urmărim acest lucru”, a insistat el.

Władysław Kosiniak-Kamysz s-a referit și la proiectul strategic al Poloniei din această perioadă, respectiv scutul estic.

“Este foarte clar că protejarea flancului estic al Europei a devenit foarte importantă pentru toată lumea (…) Construim ceea ce noi numim scutul estic, care este un sistem de fortificații, o centură de fortificații pentru a împiedica mișcarea trupelor inamice, pentru a proteja populațiile civile și pentru a ne îmbunătăți capacitățile de apărare.  O facem împreună cu Lituania, Letonia și Estonia. Finlanda joacă un rol crucial aici. Ei au o sarcină lungă în față, deoarece trebuie să respecte cea mai lungă graniță cu Federația Rusă. Trebuie să ne sprijinim reciproc”, a mai adăugat ministrul polonez.

La summitul extraordinar consacrat apărării europene din 6 martie, liderii europeni au aprobat înarmarea UE și capacitățile militare necesare în complementaritate cu NATO, prioritizând apărarea frontierei estice în fața “provocării existențiale” dinspre Rusia.

Într-un limbaj diplomatic concis, liderii europeni au aprobat un paragraf care distinge frontiera estică a UE în contextul amenințărilor Rusiei: “Apărarea tuturor frontierelor terestre, aeriene și maritime ale UE contribuie la securitatea Europei în ansamblu, în special în ceea ce privește frontiera estică a UE, având în vedere amenințările reprezentate de Rusia și Belarus”.

Władysław Kosiniak-Kamysz a explicat că aceste măsuri reprezintă fortificații ce trebuie susținute de capabilități dezvoltate, referindu-se la lista de capabilități pe care liderii europeni au aprobat-o cu ocazia respectiv, inclusiv dezvoltarea dronelor și a sistemelor antidronă.

În context, ministrul polonez al apărării a apreciat că România are un rol important în acest sens.

“Este un proiect strategic pentru UE, trebuie să fie strategic, trebuie să fie un proiect de foarte mare anvergură și trebuie să acopere și sudul Europei. Trebuie să fie un rol foarte important pentru țări precum România și Turcia. Această cooperare aliată trebuie să ne consolideze apărarea”, a spus el.

“Securitatea este fundamentul tuturor lucrurilor”, a conchis Kosiniak-Kamysz

Președintele interimar Ilie Bolojan a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care va avea loc pe 28 martie, la ora 12:00, la Palatul Cotroceni, a informat Administrația Prezidențială.

Potrivit sursei citate, pe ordinea de zi a ședinței sunt incluse subiecte referitoare la:

– stadiul și perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale și nejustificate a Federației Ruse; implicații pentru România;

– poziționarea României în contextul procesului de negociere privind încheierea conflictului dintre Federația Rusă și Ucraina;

– raport privind activitatea desfășurată de către instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale în anul 2024 și principalele obiective pentru anul 2025;

– raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind activitatea desfășurată în anul 2024.

“În cadrul ședinței Consiliului vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale’, a menționat Administrația Prezidențială”

Joi seara, președintele interimar a anunțat că CSAT se va reuni pe 28 sau 31 martie.

“Sau pe 28 sau pe 31 (martie – n.r.). Vă spun că am semnat documentele exact înainte de plecare, dar este stabilită data. O să rog colegii care gestionează acest capitol să vă comunice mâine exact data și ordinea de zi”, a precizat Bolojan, într-o conferință de presă, după ce a participat la reuniunea Consiliului European.