Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat vineri că şi-a dat în cele din urmă acordul pentru aderarea Finlandei la NATO, parlamentul de la Ankara urmând să ratifice aderarea acestei ţări, nu însă şi pe cea a Suediei, transmit agenţiile AFP, Reuters şi EFE, potrivit Agerpres.

“Am decis să lansăm în parlamentul nostru procesul de aderare a Finlandei la NATO“, a declarat Erdogan după o întrevedere avută la Ankara cu preşedintele finlandez Sauli Niinisto. Preşedintele turc şi-a exprimat speranţa că votul parlamentului turc se va desfăşura înaintea alegerilor legislative care se vor desfăşura pe 14 mai. Coaliţia lui Erdogan are majoritate în legislativ şi nici opoziţia nu s-a manifestat contra primirii Finlandei în Alianţa, aşadar ratificarea ar trebui să fie doar o formalitate.

“Turcia este unul dintre cei mai mari susţinători ai politicii NATO a uşilor deschise. Am văzut că Finlanda a făcut paşi sinceri pentru îndeplinirea promisiunilor înscrise în memorandumul tripartit de la Madrid” semnat în iulie anul trecut, a afirmat preşedintele turc, vorbind la o conferinţă de presă comună cu omologul său finlandez.

Cât despre Suedia, Erdogan a spus că va continua discuţiile cu aceasta asupra chestiunilor legate de terorism şi că ratificarea de către Turcia a intrării acestei ţări în Alianţă va depinde de măsurile luate de guvernul suedez.

Finlanda și Suedia au semnat protocoalele de aderare la NATO așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid după soluționarea obiecțiilor Turciei, negocieri diplomatice în cadrul cărora și România a jucat un rol în parafarea unei înțelegeri. În prezent, 28 din cele 30 de state membre, între care și România, au ratificat aderarea celor două țări nordice la Alianța Nord-Atlantică, excepții făcând Ungaria și Turcia, care încă păstrează obiecții în calea aderării finale a celor două state nordice.

Ungaria, singura ţară membră NATO în afară de Turcia care nu a ratificat aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, a anunţat că va ratifica pe 27 martie aderarea Finlandei. Anunţul a fost făcut de Mate Kocsis, liderul grupului parlamentar al formaţiunii Fidesz a premierului Viktor Orban.

În ce priveşte ratificarea aderării Suediei, parlamentul de la Budapesta o va vota “mai târziu”, a mai spus politicianul maghiar.

De la izbucnirea războiului din Ucraina, anul trecut, majoritatea elvețienilor afirmă că își doresc legături mai strânse cu NATO, dar nu și calitatea de membru, a anunţat joi Departamentul federal al Apărării, relatează AFP, preluat de Agerpres.

În total, 55% dintre persoanele care au participat la sondajul publicat joi de Academia Militară și Centrul pentru Studii de Securitate al Institutului Federal de Tehnologie din Elveția ETH Zurich au declarat că doresc o apropiere între Elveția și NATO. Această cifră este cu 10% mai mare decât în ianuarie 2021.

În plus, 53% consideră că neutralitatea elvețiană ar trebui să permită națiunii alpine să își planifice apărarea militară împreună cu NATO. Cu toate acestea, doar o treime dintre cei intervievați susțin ideea ca Elveția să se alăture alianței militare.

Totodată, există o susținere fermă pentru armata elvețiană, 78% dintre respondenți considerând că aceasta este necesară, în timp ce 76% sunt de părere că ar trebui să fie „complet echipată”. De la izbucnirea războiului din Ucraina, 14% dintre cei intervievați au impresia că armata investește „prea puțin” în dotare.

Între timp, atitudinea față de neutralitate pare să se schimbe ușor. În general, sprijinul pentru neutralitate a scăzut cu 6 puncte procentuale, ajungând la 91%. Majoritatea respondenților (57%) consideră în continuare că Elveția ar trebui să își asume o politică diferențiată de neutralitate, și anume că ar trebui să adopte o poziție politică în anumite chestiuni, dar să rămână neutră din punct de vedere militar.

O majoritate clară (75%) consideră, de asemenea, că sancțiunile elvețiene împotriva Rusiei sunt compatibile cu neutralitatea.

Sondajul a fost realizat în ianuarie 2023, prin telefon, în rândul a 1.238 de cetățeni elvețieni din cele trei regiuni lingvistice principale.