Connect with us

Nicolae Ștefănuță

Sumele negociate de Nicu Ștefănuță, raportor general pe bugetul UE 2023, au fost votate în PE: 1,6 mld. de euro solicitate în plus pentru criza energetică, conflictul din Ucraina și creștere economică

Published

on

© Nicu Ștefănuță/Renew Europe

Eurodeputații solicită un buget al UE pentru 2023 care să abordeze într-un mod mai eficace consecințele războiului din Ucraina și procesul de redresare în urma pandemiei, avându-i în prim plan pe cetățenii europeni. În acest sens, sub coordonarea eurodeputatului USR Nicu Ștefănuță (Renew Europe), negociatorul bugetului UE pentru anul viitor, aceștia au anulat aproape toate reducerile aplicate de Consiliu (peste 1.6 miliarde EUR) și, prin urmare, au readus proiectul de buget la nivelul propus inițial de Comisie pentru liniile bugetare respective, se arată într-un comunicat al instituției.

Sumele negociate de către Nicu Ștefănuță cu celelalte grupuri politice au fost votate în plenul Parlamentului European, în timpul sesiunii plenare de la Strasbourg din 19 octombrie.

Potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro, votul va deschide perioada de 21 de zile de conciliere între cele trei instituții – Parlamentul European, reprezentat de Nicu Ștefănuță, Consiliul Uniunii Europene, reprezentat de Jiri Georgiev, Secretar de Stat al Republicii Cehe și Comisia Europeană, reprezentată în negocieri de către Comisarul pentru Buget și Administrație, Johannes Hahn. 

 „Parlamentul European transmite astăzi un mesaj important, acela că oferim un buget în conformitate cu nevoile cele mai mari ale cetățenilor Europei: securitate energetică accesibilă, siguranță în fața războiului, sprijin pentru aliații noștri din Ucraina, redresare economică” declară europarlamentarul sibian Nicu Ștefănuță.

Întreg bugetul Uniunii Europene se ridică la peste 300 de miliarde de euro, 187 de miliarde din Cadrul Financiar Multianual și restul din Next Generation EU, bani pentru planurile naționale de redresare și reziliență. 

Bugetul UE pentru 2023 va ajuta statele membre să continue marile investiții importante și reformele necesare pentru redresarea economică după pandemie. Cu toate acestea, acest buget nu este adaptat contextului instabil în care se află Europa din cauza războiului de la granițele noastre, inflației și facturilor la energie în creștere. Prin urmare, europarlamentarul a cerut redeschiderea bugetului pe 7 ani, a Cadrului Financiar Multianual pentru a adapta răspunsul bugetar al Uniunii la crizele actuale.

Iată sumele negociate de europarlamentarul Ștefănuță cu celelalte grupuri politice din Parlamentul European, acestea urmând să fie negociate de Nicolae Ștefănuță și Consiliu în zilele următoare:

  1. Consecințele războiului din Ucraina pentru Europa – 853 milioane euro, printre care:
  • Bani pentru cercetătorii ucraineni prin programul Marie Skłodowska-Curie – 50 milioane;
  • Bani pentru studenții si profesorii ucraineni prin programul Erasmus+ – 200 milioane;
  • Bani pentru statele membre și organizațiile internaționale care gestionează fluxurile de migranți ucraineni – 100 milioane, prin Fondul pentru migrație și azil;
  • Bani pentru apărare, prin Fondul European de Apărare și Mobilitate Militară – 80 milioane; 
  • Sprijin financiar pentru Ucraina și Republica Moldova, prin Instrumentul de Vecinătate – 150 milioane; 
  • Ajutor umanitar pentru Ucraina, Moldova dar și pentru alte state care se confruntă cu crize majore – 250 milioane;
  • Fonduri de preaderare – 45 milioane.
  1. Creșterea independenței energetice a UE și a sprijinului pentru cetățeni și IMM-uri cu facturi mari la energie, tranziție verde și biodiversitate – 533 milioane, printre care:
  • Proiectele pe  Energie, Climă și Agricultură finanțabile prin Orizont Europa – 365 milioane;
  • Proiectele pe Energie și Transport, finanțabile prin Facilitatea Conectarea Europei – 90 milioane;
  • Proiectele de tranziție energetică, economie circulară și biodiversitate, finanțabile prin programul LIFE – 60 milioane;
  • Crize și provocări globale – 20 milioane .
  1. Lecțiile pandemiei: o mai bună gestionare a crizelor în viitor și sănătate echitabilă în UE – 175 milioane de euro, printre care: 
  • Cluster Health Horizon – 130 milioane;
  • Programul pentru sănătate EU4Health – 25 milioane;
  • Mecanismul de Protecție Civilă al UE – 20 milioane.
  1. Alte priorități:
  • Mai mulți bani pentru Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi;
  • Mai multă finanțare pentru agențiile pentru migrație: EU-LISA și Agenția UE pentru Azil;
  • Finanțare întărită pentru Agenția Europeană de Mediu;
  • Mai mulți bani pentru proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare ale PE, Europa Creativă, inițiativa Bauhaus, Special Olympics in Berlin.

„Bugetul Uniunii pentru anul 2023 este de peste 300 de miliarde de euro. Pe de-o parte, nu avem bani suficienti in buget pentru a ajuta Ucraina, iar pe de altă parte statele membre nu folosesc toti banii europeni pe care îi primesc. România riscă să piardă peste 10 miliarde de euro pe care nu i-a folosit din fondurile nerambursabile din CFM 2014-2020. Riscăm să pierdem mulți bani europeni, și deci proiecte ca spitale, școli, autostrăzi să nu se facă din iresponsabilitate politică. Îmi doresc ca România să folosească acest ajutor istoric al UE de peste 80 de miliarde de euro și să nu irosească timpul, ratând această șansă la dezvoltare unică în istoria recentă a țării. Sunt sigur că o parte din acești bani se vor duce și în infrastructura, spitalele și spațiile verzi din Sibiu”, adaugă Nicu Ștefănuță.

Bugetul anului 2023 este al treilea buget anual din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Bugetul va juca un rol important în îndeplinirea obiectivelor pe termen lung și ale priorităților politice convenite de Uniune, contribuind la redresarea economiei europene în urma pandemiei de COVID-19. Bugetul pentru anul 2023 va răspunde, de asemenea, șocurilor economice, energetice, umanitare și de securitate în urma invaziei rusești în Ucraina.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță: Solicit Comisiei Europene să ia urgent măsuri pentru a asigura siguranța cetățenilor europeni la bordul aeronavelor

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul independent Nicu Ștefănuță (Grupul Verzilor/ALE) a interpelat Comisia Europeană în contextul problemelor tehnice majore ieșite recent la iveală în ceea ce privește aeronavele companiilor low-cost. Acesta a solicitat Comisiei Europene măsuri concrete pentru a asigura siguranța și sănătatea la bordul aeronavelor a cetățenilor europeni.

Apelul său vine în contextul investigațiilor jurnalistice care arată prezența vaporilor toxici la bordul avioanelor, care au provocat intoxicații și au pus în pericol sănătatea tuturor pasagerilor, dar și abuzurile asupra angajaților.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, eurodeputatul a întrebat, în egală măsură, executivul european ce sancțiuni, pe lângă amenzi, riscă aceste companii aeriene în contextul problemelor evocate.

”Pentru a evita orice îngrijorare, solicit Comisiei să ia măsuri în privința acestor companii, să ancheteze și să inspecteze aeronavele și condițiile de muncă a angajaților și să nu tolereze nicio abatere. Nu înțelegem de ce este presa cea care dezvăluie problemele și nu Agenția pentru Siguranța Aviației a Uniunii Europene. Cer Comisiei Europene să se asigure că, înainte de profit, companiile aeriene pun pe primul loc siguranța pasagerilor”, declară Nicu Ștefănuță.

Nicu Ștefănuță este primul eurodeputat român afiliat grupului politic al Verzilor din Parlamentul European (Greens / EFA) și este în prezent membru al comisiei de Bugete și al Subcomisiei de Sănătate Publică.

Totodată, europarlamentarul sibian activează drept membru supleant în Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță alimentară (ENVI), în Comisia pentru Transporturi și Turism (TRAN) și face parte din delegația Parlamentului pentru Relațiile UE cu Moldova precum și din Delegația Parlamentului pentru relația cu NATO.

În aprilie 2023, Nicu Ștefănuță a inaugurat primul spațiu din Sibiu dedicat lui Emil Cioran care activează drept birou europarlamentar pentru tinerii din oraș.

Continue Reading

Nicolae Ștefănuță

Raportul privind sănătatea mintală negociat de Nicu Ștefănuță a fost votat în Comisia pentru mediu și sănătate publică a Parlamentului European

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Raportul privind sănătatea mintală negociat de eurodeputatul Nicu Ştefănuţă a fost votat în Comisia pentru mediu și sănătate publică a Parlamentului European, iar prin acest document sănătatea mintală este pusă pe picior de egalitate cu sănătatea fizică.

Tinerii din ziua de azi se confruntă cu multe provocări când vine vorba de sănătatea mintală: de la problemele de acasă, bullying-ul din şcoală şi mediul toxic şi abuziv de la serviciu, până la presiunea de a se conforma cu standardele societăţii şi teama de a fi lăsaţi pe dinafară. Este pentru prima oară când Parlamentul European vine cu raport în care vorbeşte despre sănătatea mintală şi cere statelor membre să facă mai mult, informează europarlamentarul independent Nicu Ştefănuţă (grupul Verzilor/ALE) într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Prin acest raport, Comisia Europeană pune sănătatea mintală pe picior de egalitate cu sănătatea fizică, introducând 20 de iniţiative emblematice şi finanţări în valoare de 1.23 miliarde EUR din diferite instrumente financiare pentru acţiuni dedicate sănătăţii mintale.

“Să fii tânăr şi să ai probleme mintale în România pe care să nu poţi să le tratezi pentru că nu ai bani este o mare ruşine. Aud foarte des în jurul meu poveşti despre tineri care se confruntă cu depresii, anxietăţi, burnout. Neavând ajutor, pentru că terapia e prea scumpă pentru tinerii români, foarte mulţi dintre aceştia se sinucid. Cum îi ajutăm, efectiv, pe aceşti tineri? Cum schimbăm educaţia din România în aşa fel încât şcolile să ajute tinerii? Statul are o responsabilitate să nu lase tinerii noştri să se piardă în adicţii de tot felul, de la substanţe la jocuri de noroc şi pariuri, ci să îi ajute să treacă peste momentele grele din viaţă. Pe lângă decontarea serviciilor de terapie, măsură pe care statul român ar trebui să o ia cât mai urgent şi pentru care mă lupt în Parlamentul European, noi, ca si societate, trebuie să ne ajutăm unii pe alţii mai mult, să vorbim deschis şi asumat despre acest subiect, nu să ne ascundem. Sănătatea mintală nu este un moft, este o urgenţă!”declară europarlamentarul Nicu Ştefănuţă.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că peste 150 de milioane de oameni din Europa trăiesc cu probleme de sănătate mintală. 9 milioane de adolescenţi din Europa se confruntă cu cu tulburări mintale, în special anxietate şi depresie. Peste 70 la sută dintre angajaţii români au suferit de burnout – de muncă excesivă care duce la epuizare psihică. Suicidul este principala cauză de moarte a tinerilor sub 18 ani.

Nicu Ştefănuţă este primul eurodeputat român afiliat grupului politic al Verzilor din Parlamentul European (Greens / EFA) şi este în prezent membru al comisiei de Bugete şi al Subcomisiei de Sănătate Publică. Totodată, europarlamentarul sibian activează drept membru supleant în Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă alimentară (ENVI), în Comisia pentru Transporturi şi Turism (TRAN) şi face parte din delegaţia Parlamentului pentru Relaţiile UE cu Moldova precum şi din Delegaţia Parlamentului pentru relaţia cu NATO. În aprilie 2023, Nicu Ştefănuţă a inaugurat primul spaţiu din Sibiu dedicat lui Emil Cioran care activează drept birou europarlamentar pentru tinerii din oraş.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Parlamentul European a votat directiva privind calitatea aerului. Nicu Ștefănuță: Cetățenii români vor putea să inițieze procese și să fie despăgubiți pentru calitatea proastă a aerului

Published

on

© Nicu Stefanuta/ Facebook

Parlamentul European a adoptat miercuri poziția sa privind o lege revizuită pentru îmbunătățirea calității aerului în UE – directiva privind calitatea aerului – în vederea realizării unui mediu curat și sănătos pentru cetățenii europeni. Europarlamentarul Nicu Ștefănuță, în calitate de raportor din partea Grupului Verzilor, a transmis într-un comunicat că textul a fost adoptat cu o majoritate strânsă (363 voturi pentru, 226 împotrivă și 46 abțineri) din cauza intereselor industriei și ale partidelor politice care nu pun sănătatea cetățenilor pe primul plan.

Noua directivă reglementează limite mai stricte în privința prezenței particulelor fine (PM2.5, PM 10, NO2) în aerul respirabil, care afectează sănătatea oamenilor, conform ultimelor date științifice prezentate de Organizația Mondială a Sănătății. Conform Agenției Europene de Mediu, 29.000 de români mor anual prematur din cauza calității proaste a aerului.

Legislația propune limite mai stricte, care, dacă sunt depășite, deschid dreptul de a merge în instanță pentru persoanele afectate dar și pentru ONG-uri. De asemenea, persoanele care se îmbolnăvesc din cauza depășirilor limitelor calității aerului pot să primească despăgubiri din partea autorităților care nu au luat măsuri. Noua directivă impune autorităților să fixeze aparate de măsurat calitatea aerului în locurile cele mai circulate.

“Am văzut la vot cui îi pasă de sănătatea cetățenilor și cui nu. Această lege europeană este legată de dreptul sacru al fiecărei ființe umane la un aer curat. Indiferent în ce cartier locuiești, pe ce strada stai, în ce loc lucrezi, ar trebui ca aerul pe care îl respiri să nu te omoare cu zile. Și dacă putem face asta prin legislație, eu mă bucur. Aleg să pun sănătatea cetățenilor pe primul loc” , declară europarlamentarul Nicu Ștefănuță.

România are proceduri de încălcare a legislației europene în ceea ce privește calitatea aerului și riscă amenzi mari, care vor fi plătite din buzunarele cetățenilor. Un studiu publicat de CE Delft în 2021 arată că Bucureștiul înregistrează anual pierderi în costuri sociale de 6,35 miliarde de euro, pierderi generate de impactul poluării aerului asupra sănătății locuitorilor. Următoarele cele mai afectate orașe din România sunt Timișoara, Brașov, Cluj și Iași. Costurile sociale cu sănătatea cuprind cheltuielile directe necesare pentru îngrijirea problemelor de sănătate cauzate de poluarea aerului, precum și cheltuielile indirecte cauzate de scăderea speranței de viață.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
COMUNICATE DE PRESĂ43 mins ago

ICI București a prezentat soluții digitale inovative pentru monitorizarea și managementul personalizat al persoanelor vârstnice

NATO7 hours ago

Stoltenberg: Beijingul alimentează războiul din Europa. Sprijinul acordat Rusiei este crucial în războiul împotriva Ucrainei

NATO7 hours ago

MAE condamnă cu fermitate acțiunile Rusiei pentru destabilizarea Flancului Estic și-și exprimă solidaritatea cu aliații estonieni, finlandezi și lituanieni

NATO8 hours ago

Șase țări din NATO vor ridica un „zid de drone” pentru a-și proteja frontierele

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Consiliul UE stabilește fundamentele unei viitoare politici industriale europene și invită următoarea Comisie să facă din aceasta un element-cheie al agendei sale

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul Sănătății: Centrul pentru mari arși de la Spitalul Județean de Urgență Timișoara va fi finalizat până la sfârșitul anului

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu, prezent la UCM Reșita: Acest Guvern şi-a asumat că va reindustrializa România, astfel încât să producem mai mult la noi acasă

SECURITATE1 day ago

Directorul general al ICI București, prezent la BSDA: IA și quantum computing schimbă paradigma pentru atacatori și apărare

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Șeful diplomației SUA merge săptămâna viitoare la Chișinău pentru a reafirma sprijinul pentru aderarea R. Moldova la UE

SUA1 day ago

SUA anunță un nou pachet de asistență militară pentru Ucraina în valoare de 275 milioane de dolari

U.E.2 days ago

Îmi doresc o Europă puternică, prosperă, care protejează, răspunzând așteptărilor tinerei generații, subliniază Ursula von der Leyen în dezbaterea Eurovision

U.E.2 days ago

Candidatul Socialiștilor Europeni la șefia CE, Nicolas Schmit: Ceea ce mă interesează pe mine cel mai mult este să îmbunătățesc condițiile de viață ale tuturor cetățenilor europeni

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

R. Moldova are ca obiective principale obiective asigurarea păcii pe termen lung în regiune şi salvarea vieţilor prietenilor şi vecinilor ucraineni, subliniază premierul Dorin Recean

ROMÂNIA3 days ago

România își propune să fie unul dintre cei mai importanți actori ai procesului de reconstrucție a Ucrainei, având resursele și hotărârea pentru a ajuta această țară să renască, a subliniază premierul Marcel Ciolacu

INTERNAȚIONAL4 days ago

România și Turcia au înființat, la Ankara, Consiliul Cooperării Strategice la Nivel Înalt pentru a apropia cele două state “strategic, economic, militar, energetic și social”

INTERNAȚIONAL5 days ago

Gaza: Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale solicită mandate de arestare împotriva lui Netanyahu și a ministrului israelian al apărării pentru crime de război și crime împotriva umanității

SUA6 days ago

Biden sprijină „protestele pașnice și non-violente” ale studenților față de criza umanitară din Gaza: „Știu că vă frânge inima. O frânge și pe a mea”

ROMÂNIA1 week ago

Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces

ROMÂNIA1 week ago

Mai mulți copii palestinieni răniți vor fi tratați în spitalele din România, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rafila

INTERNAȚIONAL1 week ago

Președinta Georgiei consideră că noua lege privind ”influența străină” întoarce țara ”în trecut” și își arată intenția de a o respinge

Trending