Nicolae Ștefănuță
Sumele negociate de Nicu Ștefănuță, raportor general pe bugetul UE 2023, au fost votate în PE: 1,6 mld. de euro solicitate în plus pentru criza energetică, conflictul din Ucraina și creștere economică
Published
3 years agoon

Eurodeputații solicită un buget al UE pentru 2023 care să abordeze într-un mod mai eficace consecințele războiului din Ucraina și procesul de redresare în urma pandemiei, avându-i în prim plan pe cetățenii europeni. În acest sens, sub coordonarea eurodeputatului USR Nicu Ștefănuță (Renew Europe), negociatorul bugetului UE pentru anul viitor, aceștia au anulat aproape toate reducerile aplicate de Consiliu (peste 1.6 miliarde EUR) și, prin urmare, au readus proiectul de buget la nivelul propus inițial de Comisie pentru liniile bugetare respective, se arată într-un comunicat al instituției.
Sumele negociate de către Nicu Ștefănuță cu celelalte grupuri politice au fost votate în plenul Parlamentului European, în timpul sesiunii plenare de la Strasbourg din 19 octombrie.
Potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro, votul va deschide perioada de 21 de zile de conciliere între cele trei instituții – Parlamentul European, reprezentat de Nicu Ștefănuță, Consiliul Uniunii Europene, reprezentat de Jiri Georgiev, Secretar de Stat al Republicii Cehe și Comisia Europeană, reprezentată în negocieri de către Comisarul pentru Buget și Administrație, Johannes Hahn.
„Parlamentul European transmite astăzi un mesaj important, acela că oferim un buget în conformitate cu nevoile cele mai mari ale cetățenilor Europei: securitate energetică accesibilă, siguranță în fața războiului, sprijin pentru aliații noștri din Ucraina, redresare economică” declară europarlamentarul sibian Nicu Ștefănuță.
Întreg bugetul Uniunii Europene se ridică la peste 300 de miliarde de euro, 187 de miliarde din Cadrul Financiar Multianual și restul din Next Generation EU, bani pentru planurile naționale de redresare și reziliență.
Bugetul UE pentru 2023 va ajuta statele membre să continue marile investiții importante și reformele necesare pentru redresarea economică după pandemie. Cu toate acestea, acest buget nu este adaptat contextului instabil în care se află Europa din cauza războiului de la granițele noastre, inflației și facturilor la energie în creștere. Prin urmare, europarlamentarul a cerut redeschiderea bugetului pe 7 ani, a Cadrului Financiar Multianual pentru a adapta răspunsul bugetar al Uniunii la crizele actuale.
Iată sumele negociate de europarlamentarul Ștefănuță cu celelalte grupuri politice din Parlamentul European, acestea urmând să fie negociate de Nicolae Ștefănuță și Consiliu în zilele următoare:
- Consecințele războiului din Ucraina pentru Europa – 853 milioane euro, printre care:
- Bani pentru cercetătorii ucraineni prin programul Marie Skłodowska-Curie – 50 milioane;
- Bani pentru studenții si profesorii ucraineni prin programul Erasmus+ – 200 milioane;
- Bani pentru statele membre și organizațiile internaționale care gestionează fluxurile de migranți ucraineni – 100 milioane, prin Fondul pentru migrație și azil;
- Bani pentru apărare, prin Fondul European de Apărare și Mobilitate Militară – 80 milioane;
- Sprijin financiar pentru Ucraina și Republica Moldova, prin Instrumentul de Vecinătate – 150 milioane;
- Ajutor umanitar pentru Ucraina, Moldova dar și pentru alte state care se confruntă cu crize majore – 250 milioane;
- Fonduri de preaderare – 45 milioane.
- Creșterea independenței energetice a UE și a sprijinului pentru cetățeni și IMM-uri cu facturi mari la energie, tranziție verde și biodiversitate – 533 milioane, printre care:
- Proiectele pe Energie, Climă și Agricultură finanțabile prin Orizont Europa – 365 milioane;
- Proiectele pe Energie și Transport, finanțabile prin Facilitatea Conectarea Europei – 90 milioane;
- Proiectele de tranziție energetică, economie circulară și biodiversitate, finanțabile prin programul LIFE – 60 milioane;
- Crize și provocări globale – 20 milioane .
- Lecțiile pandemiei: o mai bună gestionare a crizelor în viitor și sănătate echitabilă în UE – 175 milioane de euro, printre care:
- Cluster Health Horizon – 130 milioane;
- Programul pentru sănătate EU4Health – 25 milioane;
- Mecanismul de Protecție Civilă al UE – 20 milioane.
- Alte priorități:
- Mai mulți bani pentru Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi;
- Mai multă finanțare pentru agențiile pentru migrație: EU-LISA și Agenția UE pentru Azil;
- Finanțare întărită pentru Agenția Europeană de Mediu;
- Mai mulți bani pentru proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare ale PE, Europa Creativă, inițiativa Bauhaus, Special Olympics in Berlin.
„Bugetul Uniunii pentru anul 2023 este de peste 300 de miliarde de euro. Pe de-o parte, nu avem bani suficienti in buget pentru a ajuta Ucraina, iar pe de altă parte statele membre nu folosesc toti banii europeni pe care îi primesc. România riscă să piardă peste 10 miliarde de euro pe care nu i-a folosit din fondurile nerambursabile din CFM 2014-2020. Riscăm să pierdem mulți bani europeni, și deci proiecte ca spitale, școli, autostrăzi să nu se facă din iresponsabilitate politică. Îmi doresc ca România să folosească acest ajutor istoric al UE de peste 80 de miliarde de euro și să nu irosească timpul, ratând această șansă la dezvoltare unică în istoria recentă a țării. Sunt sigur că o parte din acești bani se vor duce și în infrastructura, spitalele și spațiile verzi din Sibiu”, adaugă Nicu Ștefănuță.
Bugetul anului 2023 este al treilea buget anual din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Bugetul va juca un rol important în îndeplinirea obiectivelor pe termen lung și ale priorităților politice convenite de Uniune, contribuind la redresarea economiei europene în urma pandemiei de COVID-19. Bugetul pentru anul 2023 va răspunde, de asemenea, șocurilor economice, energetice, umanitare și de securitate în urma invaziei rusești în Ucraina.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
Premieră în Timișoara. Universitatea de Vest deschide, în parteneriat cu Parlamentul European și cu vicepreședintele Nicu Ștefănuță, primul spațiu al educației europene
O delegație a Parlamentului European va analiza, la Chișinău, capacitățile R. Moldova de a contracara ingerințele străine și amenințările hibride
Comisia Europeană cere documentații suplimentare pentru modificarea PNRR. Boloș: Vrem un plan implementabil, coerent și realizabil
Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, a fost laureată cu Premiul Timișoara pentru Valori Europene, salutând un oraș “care a modelat povestea României și a Europei”
PE a aprobat propunerea Comisiei de a majora cu 50% tarifele UE pentru produsele agricole din Rusia și Belarus
Propunerile lui Dan Motreanu pentru bugetul UE 2028-2034, susținute de PPE: România va beneficia în continuare de fonduri europene consistente pentru dezvoltare și agricultură
ALEGERI EUROPENE 2024
Nicu Ștefănuță a câștigat un nou mandat în Parlamentul European din postura de independent, după o “campanie de mobilizare populară uimitoare”
Published
12 months agoon
June 10, 2024
Eurodeputatul Nicu Ștefănuță a câștigat un nou mandat de europarlamentar, după ce la alegerile europarlamentare de duminică a candidat independent, obținând un procent de 3,04%, adică peste 256.000 de voturi, conform echipei sale de campanie.
Pentru a intra în PE, un candidat independent trebuie să treacă pragul de 3%.
Membru al Parlamentului European din 2019, când a candidat pe listele Alianței USR PLUS, Ștefănuță a activat până în anul 2023 la grupul politic Renew Europe, al treilea ca mărime din legislativul european, deținând inclusiv poziția de negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE pe anul 2023.
Ulterior, după demisia din Uniunea Salvați România, Nicu Ștefănuță a devenit primul europarlamentar român care s-a afiliat grupului Verzilor din Parlamentul European, el fiind ales în funcţia de vicepreşedinte al Grupului Verzilor / Alianţa Liberă Europeană (ALE) din Parlamentul European.
Nicu Ştefănuţă este primul europarlamentar român membru al Grupului Verzilor din Parlamentul European şi primul europarlamentar din Europa de Est ales în această funcţie de vicepreședinte.
Ștefănuță a fost felicitat de grupul Verzilor din Parlamentul European pentru câștigarea acestui mandat.
“Partidul Verde European îl felicită pe eurodeputatul Verzilor/ALE Nicolae Ștefănuță pentru rezultatul obținut în alegerile din România ca membru independent al Parlamentului European. Cu o campanie de mobilizare populară uimitoare, eurodeputatul Verzilor/EFA Nicolae Ștefănuță a reușit să strângă un număr impresionant de 110.420 de semnături, ceea ce i-a permis să depășească obstacolele administrative și să candideze ca independent la alegerile europene”, au transmis Verzii Europeni într-un comunicat.
Grupurile S&D și PPE din Parlamentul European vor obţine câte 11 mandate în România în viitorul legislativ european, Renew Europene va obţine două locuri, iar Verzii unul singur, informează ultima proiecţie a Parlamentului European despre rezultatele alegerilor din România, care marchează și intrarea extremei-drepte din România în PE, cu AUR și S.O.S. obținând șase, respectiv 2 mandate.
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI
Eurodeputatul Nicu Ștefănuță: Solicit Comisiei Europene să ia urgent măsuri pentru a asigura siguranța cetățenilor europeni la bordul aeronavelor
Published
2 years agoon
November 17, 2023By
Teodora Ion
Europarlamentarul independent Nicu Ștefănuță (Grupul Verzilor/ALE) a interpelat Comisia Europeană în contextul problemelor tehnice majore ieșite recent la iveală în ceea ce privește aeronavele companiilor low-cost. Acesta a solicitat Comisiei Europene măsuri concrete pentru a asigura siguranța și sănătatea la bordul aeronavelor a cetățenilor europeni.
Apelul său vine în contextul investigațiilor jurnalistice care arată prezența vaporilor toxici la bordul avioanelor, care au provocat intoxicații și au pus în pericol sănătatea tuturor pasagerilor, dar și abuzurile asupra angajaților.
Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, eurodeputatul a întrebat, în egală măsură, executivul european ce sancțiuni, pe lângă amenzi, riscă aceste companii aeriene în contextul problemelor evocate.
”Pentru a evita orice îngrijorare, solicit Comisiei să ia măsuri în privința acestor companii, să ancheteze și să inspecteze aeronavele și condițiile de muncă a angajaților și să nu tolereze nicio abatere. Nu înțelegem de ce este presa cea care dezvăluie problemele și nu Agenția pentru Siguranța Aviației a Uniunii Europene. Cer Comisiei Europene să se asigure că, înainte de profit, companiile aeriene pun pe primul loc siguranța pasagerilor”, declară Nicu Ștefănuță.
Nicu Ștefănuță este primul eurodeputat român afiliat grupului politic al Verzilor din Parlamentul European (Greens / EFA) și este în prezent membru al comisiei de Bugete și al Subcomisiei de Sănătate Publică.
Totodată, europarlamentarul sibian activează drept membru supleant în Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță alimentară (ENVI), în Comisia pentru Transporturi și Turism (TRAN) și face parte din delegația Parlamentului pentru Relațiile UE cu Moldova precum și din Delegația Parlamentului pentru relația cu NATO.
În aprilie 2023, Nicu Ștefănuță a inaugurat primul spațiu din Sibiu dedicat lui Emil Cioran care activează drept birou europarlamentar pentru tinerii din oraș.
Nicolae Ștefănuță
Raportul privind sănătatea mintală negociat de Nicu Ștefănuță a fost votat în Comisia pentru mediu și sănătate publică a Parlamentului European
Published
2 years agoon
November 8, 2023
Raportul privind sănătatea mintală negociat de eurodeputatul Nicu Ştefănuţă a fost votat în Comisia pentru mediu și sănătate publică a Parlamentului European, iar prin acest document sănătatea mintală este pusă pe picior de egalitate cu sănătatea fizică.
Tinerii din ziua de azi se confruntă cu multe provocări când vine vorba de sănătatea mintală: de la problemele de acasă, bullying-ul din şcoală şi mediul toxic şi abuziv de la serviciu, până la presiunea de a se conforma cu standardele societăţii şi teama de a fi lăsaţi pe dinafară. Este pentru prima oară când Parlamentul European vine cu raport în care vorbeşte despre sănătatea mintală şi cere statelor membre să facă mai mult, informează europarlamentarul independent Nicu Ştefănuţă (grupul Verzilor/ALE) într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Prin acest raport, Comisia Europeană pune sănătatea mintală pe picior de egalitate cu sănătatea fizică, introducând 20 de iniţiative emblematice şi finanţări în valoare de 1.23 miliarde EUR din diferite instrumente financiare pentru acţiuni dedicate sănătăţii mintale.
“Să fii tânăr şi să ai probleme mintale în România pe care să nu poţi să le tratezi pentru că nu ai bani este o mare ruşine. Aud foarte des în jurul meu poveşti despre tineri care se confruntă cu depresii, anxietăţi, burnout. Neavând ajutor, pentru că terapia e prea scumpă pentru tinerii români, foarte mulţi dintre aceştia se sinucid. Cum îi ajutăm, efectiv, pe aceşti tineri? Cum schimbăm educaţia din România în aşa fel încât şcolile să ajute tinerii? Statul are o responsabilitate să nu lase tinerii noştri să se piardă în adicţii de tot felul, de la substanţe la jocuri de noroc şi pariuri, ci să îi ajute să treacă peste momentele grele din viaţă. Pe lângă decontarea serviciilor de terapie, măsură pe care statul român ar trebui să o ia cât mai urgent şi pentru care mă lupt în Parlamentul European, noi, ca si societate, trebuie să ne ajutăm unii pe alţii mai mult, să vorbim deschis şi asumat despre acest subiect, nu să ne ascundem. Sănătatea mintală nu este un moft, este o urgenţă!”declară europarlamentarul Nicu Ştefănuţă.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că peste 150 de milioane de oameni din Europa trăiesc cu probleme de sănătate mintală. 9 milioane de adolescenţi din Europa se confruntă cu cu tulburări mintale, în special anxietate şi depresie. Peste 70 la sută dintre angajaţii români au suferit de burnout – de muncă excesivă care duce la epuizare psihică. Suicidul este principala cauză de moarte a tinerilor sub 18 ani.
Nicu Ştefănuţă este primul eurodeputat român afiliat grupului politic al Verzilor din Parlamentul European (Greens / EFA) şi este în prezent membru al comisiei de Bugete şi al Subcomisiei de Sănătate Publică. Totodată, europarlamentarul sibian activează drept membru supleant în Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă alimentară (ENVI), în Comisia pentru Transporturi şi Turism (TRAN) şi face parte din delegaţia Parlamentului pentru Relaţiile UE cu Moldova precum şi din Delegaţia Parlamentului pentru relaţia cu NATO. În aprilie 2023, Nicu Ştefănuţă a inaugurat primul spaţiu din Sibiu dedicat lui Emil Cioran care activează drept birou europarlamentar pentru tinerii din oraş.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Zelenski condamnă atacul masiv asupra Kievului: „Numai sancțiunile care vizează sectoarele-cheie ale economiei ruse vor forța Moscova să înceteze focul”

Prima vizită externă a lui Nicușor Dan: Cu o zi înainte de a depune jurământul de președinte, Dan merge în Polonia pentru a-l susține pe primarul Varșoviei în cursa prezidențială

Ambasada României la Washington reacționează la decizia SUA care afectează studenții străini de la Harvard: „Suntem preocupați de soarta acestor tineri remarcabili”

În prima discuție cu președintele chinez Xi Jinping, cancelarul german Friedrich Merz i-a cerut acestuia să sprijine eforturile de pace în Ucraina

Premieră în Timișoara. Universitatea de Vest deschide, în parteneriat cu Parlamentul European și cu vicepreședintele Nicu Ștefănuță, primul spațiu al educației europene

UE face apel la „respect” după ce Trump a amenințat cu tarife vamale de 50%: „Suntem pregătiți să ne apărăm interesele”

Donald Trump amenință UE cu taxe vamale de 50% începând cu 1 iunie: „Discuțiile noastre nu duc nicăieri”

Fake news demontat de consilierul prezidențial Cristian Diaconescu: Președintele Bolojan nu a declarat, în niciun context, că România este dispusă să trimită militari în Ucraina

Xi Jinping, mesaj de felicitare pentru Nicușor Dan: Liderul chinez propune deschiderea unui “nou capitol al cooperării” dintre China și România

Avertisment de la Kiev: Reintroducerea tarifelor vamale de către UE poate da o lovitură puternică economiei ucrainene și încrederii populației în Bruxelles

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

Boloș: Renegocierea PNRR va fi finalizată până la finalul lunii mai. Cererile de plată vor fi restructurate pentru a asigura absorbția fondurilor până în 2026

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

Ministrul Daniel David a prezentat raportul de diagnostic al educației și cercetării din România: Șase copii din 20 de se află în zona de analfabetism funcțional

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

Ministrul Finanțelor, vești bune de la Bruxelles: România va încasa pe 10 iunie 1,3 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată
Trending
- POLITICĂ6 days ago
Alegeri prezidențiale 2025/ Exit-poll: Nicușor Dan – 54,9%, George Simion – 45,1%. România a decis cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 25 de ani
- POLITICĂ6 days ago
Nicușor Dan a fost ales președinte al României. Este primul candidat independent care devine președinte al republicii (rezultate finale)
- POLITICĂ1 week ago
Sondaj IRSOP: Nicuşor Dan conduce pe trend crescător în cursa cu George Simion pentru Cotroceni, cu 52% la 48%. Majoritatea alegătorilor cred că Dan va întări România în NATO și UE, iar Simion va căuta relații bune cu Rusia
- POLITICĂ6 days ago
LIVE UPDATE Prezidențiale 2025: George Simion vs. Nicușor Dan – Finala pentru Cotroceni sau cine va conduce destinul României în următorii cinci ani
- U.E.6 days ago
Alegeri prezidențiale Polonia: Primarul Varșoviei, Rafal Trzaskowski, și conservatorul Karol Nawrocki se vor înfrunta în turul al doilea, miza fiind calea pro-europeană trasată de premierul Tusk