Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Summit crucial la Bruxelles: Marea Britanie, la mâna liderilor europeni. Care este soluția flexibilă cu care Donald Tusk speră să salveze situația privind Brexit

Published

on

©️ EU2018AT/ Flickr

Un summit extraordinar al Consiliului European, atât în prezența premierului britanic Theresa May, cât și în format Brexit (articolul 50), are loc miercuri la Bruxelles, caracterul crucial și decisiv fiind starea de ordine care descrie reuniunea la care liderii europeni, între care Emmanuel Macron, Angela Merkel sau Klaus Iohannis, sunt așteptați să decidă calea de urmat privind retragerea Marii Britanii din UE, în condițiile în care Parlamentul britanic a respins de trei ori acordul negociat, iar data limită pentru un Brexit fără acord este 12 aprilie.

Summitul din 10 aprilie, convocat de președintele Consiliului European ca urmare a celei de-a treia respingeri în Parlament a acordului privind Brexit, are ca punct de plecare scrisoarea premierului Theresa May din data de 5 aprilie în care solicită o prelungire suplimentară a articolului 50 până la data 30 de iunie, o propunere pe care șefa guvernului de la Londra a înaintat-o și pentru Consiliul European din 21-22 martie, dar care a fost refuzată de șefii de stat sau de guvern și întâmpinată cu alte două propuneri: o retragere a Marii Britanii din UE la 22 mai, cu o zi înainte de debutul alegerilor europene, cu condiția aprobării acordului, și o retragere fără acord la 12 aprilie în cazul în care înțelegerea negociată nu este acceptată de Parlament, lucru care s-a și întâmplat la 29 martie.

Tensiunea cu care este încărcată reuniunea reiese și din multiplele contacte bi și multilaterale, care preced summitul din clădirea Europa. Premierul Theresa May s-a aflat marți la Paris și la Berlin, unde s-a întâlnit, pe rând, cu președintele Emmanuel Macron și cancelarul Angela Merkel pentru a-și facilita mai multă îngăduință din partea celor mai importanți lideri europeni. Miercuri, cu câteva ore înaintea summit-ului crucial premierul Belgiei Charles Michel este gazda unei reuniuni a țărilor din UE care ar fi cele mai afectate de Brexit. Pe de altă parte, summitul de la Bruxelles este precedat și de votul dat marți seară de Parlamentul de la Londra, prin care parlamentarii britanici au votat un proiect, adoptat ulterior și de Regină, prin care o obligă pe Theresa May să prelungească articolul 50.

Drumul spre Bruxelles, cu escale la Berlin și la Paris. Ce a obținut Theresa May de la Emmanuel Macron și de la Angela Merkel?

©️ Emmanuel Macron/ Facebook

Elementele de noutate cu care premierul Theresa May se deplasează la Bruxelles pentru a se adresa omologilor europeni cu scopul de a obține o prelungire a Brexit-ului sunt reprezentate în primul rând de începerea unui dialog politic intern cu liderul opoziției, Jeremy Corbyn, președintele Partidului Laburist, în vederea aprobării acordului până la 30 iunie 2019. Un compromis adițional pe care May îl admite, conform scrisorii transmise la 5 aprilie lui Donald Tusk, este aceea ca Marea Britanie să organizeze alegeri pentru Parlamentul European la data 23 mai în contextul acestei extinderi a articolului 50 și în contextul în care nu ar reuși să finalizeze un potențial calendar de ratificare a acordului înainte de 23 mai.

Cu aceste oferte politice s-a aflat Theresa May, marți, la Paris și la Berlin. În capitala Franței, unde atitudinea politică este fermă în raport cu Brexit, premierul britanic a insistat pentru a primi o extindere a articolului 50 până la data de 30 iunie, cu opțiunea ca retragerea să se producă mai devreme dacă un acord va fi ratificat mai devreme. În același spirit, Theresa May i-a subliniat lui Emmanuel Macron că ”Guvernul face tot posibilul ca Marea Britanie să evite participarea la alegerile pentru Parlamentul European”.

În capitala Germaniei, unde poziția politică este mai ”moderată” privind Brexit, Theresa May și Angela Merkel au pus accentul pe ”importanța asigurării unei retrageri ordonate” a Marii Britanii din UE.

Alternativa lui Donald Tusk: o extindere flexibilă

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a propus marți, în tradiționala scrisoare transmisă șefilor de stat sau de guvern, ca liderii europeni să ia în calcul propunerea Theresei May de extindere a articolului 50, argumentând totodată în favoarea unei ”prelungiri mai lungi”, una cu caracter flexibil, în condițiile în care evoluțiile din Camera Comunelor – trei respingeri ale acordului de retragere în mai puțin de 100 zile – nu creează alte premise favorabile.

©️ Donald Tusk/ Facebook

”Având în vedere riscurile pe care le implică un Brexit fără acord pentru cetățeni și întreprinderi de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii, am încredere că vom continua să facem tot posibilul pentru a evita acest scenariu. Prin urmare, vă propun să luăm în considerare cererea premierului May pentru o prelungire. Cu toate acestea, experiența noastră de până acum, precum și diviziunile adânci din cadrul Camerei Comunelor, ne dau puține motive să credem că procesul de ratificare poate fi finalizat până la sfârșitul lunii iunie”, le-a scris Tusk liderilor europeni.

Șeful Consiliului European a detaliat și propunerea sa pentru o extindere flexibilă.

”Din acest motiv, cred că ar trebui să discutăm și o extindere alternativă, mai lungă. O posibilitate ar fi o extindere flexibilă, care ar dura doar atâta timp cât este necesar și nu mai mult de un an, deoarece după această dată va trebui să decidem în unanimitate cu privire la unele proiecte-cheie europene”, a mai scris Tusk, referindu-se indirect la adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, noua perioadă de programare financiară ce va debuta la 1 ianuarie 2021 și la care Marea Britanie nu va mai cotiza în condițiile în care devine un stat terț și în contextul în care negocierile privind viitorul buget multianual au fost conturate în baza contribuțiilor financiare ale țărilor UE-27.

”Flexibilitatea ar permite automat încetarea prelungirii, de îndată ce ambele părți au ratificat acordul de retragere. Regatul Unit ar fi liber să plece ori de câte ori este gata. Și UE27 ar evita summit-urile Brexit repetate. Foarte important, o prelungire lungă ar oferi mai multă siguranță și predictibilitate prin eliminarea amenințării de a schimba în mod constant datele de pe margine. În plus, în cazul unui impas continuu, o astfel de extindere mai lungă ar permite Regatului Unit să-și regândească strategia Brexit”, a completat acesta.

Scrisoarea integrală a lui Donald Tusk aici.

Politico Europe/ The Guardian: Ce condiții vor impune liderii europeni

Pe de altă parte, în presa europeană a început să circule încă de marți seară varianta de lucru a concluziilor pe care liderii europeni urmează să le adopte la summitul de miercuri, suspansul fiind menținut de faptul că în dreptul datei ce va fi agreată pentru prelungire este trecut ”XX.XX.XXXX”.

Proiectul concluziilor, obținut de The Guardian și care va fi aprobat miercuri de liderii UE27, presupune în schimbul unei prelungiri un “angajament al Regatului Unit de a acționa într-o manieră constructivă și responsabilă pe parcursul acestei perioade unice, în conformitate cu datoria de cooperare sinceră”.

Documentul, văzut de Politico Europe, prevede că Consiliul European va acorda o prelungire a perioadei de negociere în temeiul articolului 50 pentru a permite “ratificarea acordului de retragere”. Dar la ultima dată de încheiere a prelungirii se spune: “O astfel de extindere ar trebui să dureze doar atâta timp cât este necesar și, în orice caz, nu mai mult de [XX.XX.XXXX1]”. Data-cheie va fi decisă de lideri miercuri

Documentul adaugă că “în cazul în care Regatul Unit este încă membru al UE la 23-26 mai 2019 și dacă nu a ratificat acordul de retragere până la 22 mai 2019, trebuie să organizeze alegerile pentru Parlamentul European în conformitate cu legislația Uniunii. În cazul în care Regatul Unit nu respectă această obligație, retragerea va avea loc la 1 iunie 2019”.

Negociatorul-șef al UE pentru Brexit: Durata prelungirii trebuie să fie la obiect – de ce se face ?/ Președinția română a Consiliului UE: Stați, dar cu perspectiva a ceva

©️ RO2019EU/ Flickr

În schimb, conform unor surse diplomatice, citate de agenţiile DPA şi AFP după reuniunea Consiliului Afaceri Generale, desfăşurată marţi la Luxemburg, problema nu este dacă statele membre vor accepta o extindere a datei Brexitului, ci cât timp suplimentar sunt dispuse să acorde Londrei pentru a-şi formula pe plan intern o opţiune care să beneficieze de susţinerea unei majorităţi în Camera Comunelor.

”Durata prelungirii trebuie să fie la obiect – de ce se face ? – şi depinde de ceea ce va spune dna May” miercuri, a declarat negociatorul-şef european pentru Brexit, Michel Barnier, marţi, la reuniunea Consiliului Afaceri Generale.

La rândul său, ministrul român pentru afaceri europene, George Ciamba, a subliniat că este extrem de important ca Marea Britanie să explice miercuri Uniunii Europene cum intenţionează să folosească extinderea termenului limită pentru Brexit pe care vrea să o solicite. ”Este important să înţelegem de ce vrea Marea Britanie să stea (mai mult). Stai, dar cu perspectiva a ceva”, a menţionat el.

Deznodământul acestei ”tragedii la care nici măcar Shakespeare nu s-ar fi putut gândi” îl vom afla miercuri, când șefii de stat și de guvern se reunesc la Bruxelles într-un summit extraordinar convocat de președintele Consiliului European Donald Tusk pentru a decide soarta Brexit-ului care, potrivit declarației precendentei reuniuni din 21-22 martie, ar putea avea loc vineri, 12 aprilie.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Siegfried Mureșan a reprezentat grupul PPE la negocierile cu Charles Michel privind bugetul UE: ”Parlamentul European va respinge orice variantă de buget care nu poate îndeplini așteptările oamenilor”

Published

on

© Council of the European Union

Președintele Parlamentului European și președinții grupurilor politice din Parlamentul European  au avut marți negocieri cu președintele Consiliului European, Charles Michel, înaintea summitului european extraordinar care începe joi și în care liderii statelor membre vor căuta să ajungă un acord, deși pozițiile lor sunt încă divergente.

Un anunț în acest sens a fost făcut de vicepreședintele grupului PPE în Parlamentul European, Siegfried Mureșan, cel care a reprezentat grupul PPE la reuniune, în numele lui Manfred Weber.

”Vom susține numai un buget care să permită Uniunii Europene să finanțeze corespunzător fermierii, să avem suficiente fonduri pentru autostrăzi, pentru căi ferate, pentru infrastructura de la sate și pentru a finanța noile priorități ale Uniunii Europene: digitalizare, cercetare, inovare, protecția mediului și, mai ales, siguranța cetățeanului. Parlamentul European va respinge orice variantă de buget multianual al Uniunii Europene care nu poate îndeplini așteptările oamenilor”, a anunțat, ulterior întâlnirii, Siegfried Mureșan.

Statele membre ale Uniunii Europene se află în faza unor negocieri complicate și complexe privind viitorul buget pe termen lung, iar baza de tratative de la care liderii europeni vor porni joi discuțiile este reprezentată documentul revizuit de negociere conținând principalele elemente ale bugetului multianual – Negotiating-box – propus vineri de președintele Consiliului European, Charles Michel.

Conform unui document obținut de CaleaEuropeană.ro și care reprezintă varianta de lucru a concluziilor Consiliului European extraordinar din 20 februarie, propunerea lui Michel se referă la un buget de 1.094 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani, reprezentând 1,074% din VNB-ul fiecărui stat membru. Această variantă bugetară se situează peste cea a fostei președinții finlandeze – de 1,07% din VNB – propunere oricum respinsă de statele membre. Această propunere reflectă o alocare aflată sub cea cuprinsă de Comisia Europeană în propunerea sa de buget din 2018 (1,11%) și mult sub dorința politică a Parlamentului European (1,3%). Bugetul propus de Charles Michel cuprinde reduceri de 11 miliarde de euro din cadrul politicii de coeziune și mai cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană. Reducerea cu 11 miliarde de euro a finanțării pentru rubrica ”coeziune și valori” se regăsește în plus la noile priorități privind mediul și la resursele naturale unde sunt încadrate politicile maritimă, de pescuit și agricultură.

Imediat după apariția acestei variante de buget, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a transmis că propunerea de buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 prezentată de către Charles Michel, președintele Consiliului European, este ”nesatisfăcătoare”, fiind apropiată de varianta propusă de către președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene.

De altfel, Parlamentul European a avertizat săptămâna trecută că nu își va da consimțământul pentru viitorul cadru financiar multianual 2021-2027 dacă acesta nu reflectă ambițiile Uniunii Europene.

Eurodeputații au cerut încă din mandatul anterior, în baza propunerii Comisiei Europene din 2018 privind viitorul buget pe termen lung, o alocare de 1,3% din Venitul Național Brut al fiecărui stat membru. Această solicitare este peste propunerea de 1,11% a executivului de la Bruxelles, pentru a permite finanțarea adecvată a noilor priorități, dar și a politicilor tradiționale, precum și pentru a suplini retragerea Marii Britanii din UE, care cotiza la vistieria europeană cu aproximativ 75 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre. 

În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Summit extraordinar la Bruxelles privind bugetul UE: După ce a avertizat că va ”negocia la sânge”, Klaus Iohannis cere un buget la nivelul de 1,11% propus de Comisia Europeană

Published

on

© Council of the European Union/ Facebook

Corespondență de la Bruxelles

Președintele Klaus Iohannis va reprezenta, joi, România la Consiliul European extraordinar dedicat viitorului Cadru Financiar Multianual, unde va reafirma susținerea României pentru ca noul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 să se situeze la nivelul de alocări financiare propuse de Comisia Europeană, în pofida faptului că negocierile ce se anunță complicate și dure între liderii europeni pornesc de la propunere de buget din partea președintelui Consiliului European aflată sub nivelul celei înaintate de Comisia Europeană în 2018.

Conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, șeful statului va sublinia disponibilitatea României de a contribui la avansarea negocierilor pentru ajungerea, cât mai curând posibil, la un acord cu privire la viitorul buget european, în condițiile în care obiectivul reuniunii este obținerea unui acord între statele membre privind viitorul buget al Uniunii, pe baza propunerii prezentate la data de 14 februarie de către Charles Michel.

Ce va susține Iohannis la Bruxelles: finanțări corespunzătoare pentru coeziune și agricultură și simplificarea acordării fondurilor europene

În cadrul reuniunii, mai arată Administrația Prezidențială, președintele Klaus Iohannis va prezenta aspectele de interes prioritar pentru țara noastră în raport cu viitorul buget al Uniunii.

Astfel, Iohannis ”va reafirma susținerea României pentru un buget ambițios, preferabil la nivelul propus de Comisia Europeană, având în vedere că au fost adăugate noi obiective, mai ambițioase”.

Totodată, șeful statului va pleda în continuare pentru asigurarea unei finanțări corespunzătoare pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, subliniind că țara noastră trebuie să beneficieze de alocări substanțiale pentru aceste două politici, ca instrumente menite să reducă decalajele de dezvoltare între statele membre.

De asemenea, președintele Klaus Iohannis va susține importanța asigurării unor condiții de implementare flexibile și simplificate, care să permită beneficiarilor un acces cât mai facil la fondurile europene.

De altfel, în cadrul unei întrevederi bilaterale ce a avut loc la Bruxelles pe 7 februarie, președintele Klaus Iohannis care l-a avertizat pe Charles Michel că va negocia ”la sânge” pentru a obține cât mai multe fonduri pentru România, și i-a transmis acestuia liniile roșii ale României în negocierea viitorului buget UE. Liniile roșii se referă la finanțare substanțială pentru coeziune și agricultură, menținerea regulii de trei ani pentru absorbție sau crearea unei reguli de ”N+2” și plățile directe pentru fermieri.

Liniile roșii ale României, expuse și în Consiliul Afaceri Generale de luni: Dezacord cu privire la reducerea alocărilor pentru dezvoltare rurală

România nu este de acord cu reducerea alocărilor pentru dezvoltare rurală și are rezerve față de reducerea fondurilor alocate pentru mobilitate militară, a transmis luni, la Bruxelles, secretarul de stat pentru afaceri europene din cadrul MAE, Iulia Matei, la reuniunea extraordinară a Consiliului Afaceri Generale, al cărei obiectiv a fost pregătirea Consiliului European extraordinar din 20 februarie pe tema negocierilor privind Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene 2021-2027.

De asemenea, Bucureștiul solicită ca finanțarea Fondului European de Dezvoltare – instrument de acțiune externă a UE – să fie calculată în afara bugetului.

Cum arată bugetul propus de Charles Michel?

Conform unui document obținut de CaleaEuropeană.ro și care reprezintă varianta de lucru a concluziilor Consiliului European extraordinar din 20 februarie, propunerea lui Michel se referă la un buget de 1.094 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani, reprezentând 1,074% din VNB-ul fiecărui stat membru. Această variantă bugetară se situează peste cea a fostei președinții finlandeze – de 1,07% din VNB – propunere oricum respinsă de statele membre. Această propunere reflectă o alocare aflată sub cea cuprinsă de Comisia Europeană în propunerea sa de buget din 2018 (1,11%) și mult sub dorința politică a Parlamentului European (1,3%). Bugetul propus de Charles Michel cuprinde reduceri de 11 miliarde de euro din cadrul politicii de coeziune și mai cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană. Reducerea cu 11 miliarde de euro a finanțării pentru rubrica ”coeziune și valori” se regăsește în plus la noile priorități privind mediul și la resursele naturale unde sunt încadrate politicile maritimă, de pescuit și agricultură.

În schimb, Parlamentul European a avertizat săptămâna trecută că nu își va da consimțământul pentru viitorul cadru financiar multianual 2021-2027 dacă acesta nu reflectă ambițiile Uniunii Europene.

Eurodeputații au cerut încă din mandatul anterior, în baza propunerii Comisiei Europene din 2018 privind viitorul buget pe termen lung, o alocare de 1,3% din Venitul Național Brut al fiecărui stat membru. Această solicitare este peste propunerea de 1,11% a executivului de la Bruxelles, pentru a permite finanțarea adecvată a noilor priorități, dar și a politicilor tradiționale, precum și pentru a suplini retragerea Marii Britanii din UE, care cotiza la vistieria europeană cu aproximativ 75 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani.

Înainte ca liderii statelor membre să-l mandateze pe președintele Consiliului European, Charles Michel, să poarte tratative pentru ajungerea la un consens, fosta președinție finlandeză a Consiliului UE a venit cu o propunere de alocări care reflecta 1,07% din VNB-ul fiecărui stat, o propunere neagreată de state precum România, care nu își dorește ca finanțările pentru coeziune și agricultură să fie afectate.

”Frugal states”: Austria, Danemarca, Suedia și Țările de Jos nu sunt de acord cu depășirea a 1% din VNB

În egală măsură, cancelarul austriac Sebastian Kurz a avertizat la începutul lunii că se va opune prin veto unei creșteri a alocărilor statelor membre la bugetul UE. În același timp, și alte țări precum Danemarca, Suedia și Țările de Jos sunt reticente la ideea de a-și spori contribuțiile la bugetul comun european, autointitulându-se ”frugal states” (n.r. – state cumpătate). Și din această perspectivă, președintele Consiliului European, Charles Michel, a avut un maraton de 16 reuniuni bilaterale cu lideri europeni, inclusiv cu președintele Klaus Iohannis. Miercuri, în timpul dezbaterii din plenul Parlamentului European, Michel a avut discuții prin video conferință cu cancelarul german Angela Merkel, cu președintele francez Emmanuel Macron, cu președintele cipriot Nicos Anastasiades, prim-ministrul luxemburghez Xavier Bettel și cu prim-ministru irlandez Leo Varadkar. În ce o privește, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a recunoscut nevoia unui echilibru între politicile tradiționale – coeziune și agricolă – și noile priorități, avertizând că nu va accepta un buget care nu garantează minim 25% pentru lupta împotriva schimbărilor climatice.

Reuters: Șanse slab pentru un acord la summitul extraordinar din 20 februarie

Cei 27 de şefi de stat şi de guvern din Uniunea Europeană vor avea joi dezbateri aprinse cu privire la următorul buget al Uniunii Europene, cea mai recentă propunere a preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, fiind un buget pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE.

Este o propunere inferioară celei solicitate de Comisia Europeană, care a propus un prag de 1,114% din venitul naţional brut al UE (adică un buget de 1.134 miliarde de euro la preţuri constante în 2018) şi mult sub pragul de 1,3% din venitul naţional brut al UE solicitat de Parlamentul European.

Surse citate de Reuters susţin că puţin lideri de stat sunt mulţumiţi de propunerea lui Charles Michel, care are nevoie de o aprobare unanimă, şi sunt puţini cei care se aşteaptă să se ajungă la un acord la finele acestei săptămâni.

De altfel, la finalul reuniunii Consiliului Afaceri Generale, comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, a spus că documentul de negociere pregătit de Charles Michel ”poate servi drept bază pentru discuții viitoare” și a mai spus că dacă ”nimeni nu este satisfăcut, atunci probabil este un bun compromis”.

”Dacă toate lumea are o atitudine critică, înseamnă că președintele Consiliului European a găsit o cale de mijloc pentru începutul negocierilor”, a declarat Hahn.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre. 

În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE va condiționa accesul la fonduri europene de statul de drept. România și-a manifestat deschiderea pentru legarea finanțărilor de respectarea statului de drept

Published

on

© European Commission/ Twitter

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene vor condiţiona accesul la finanţare în bugetul UE pentru 2021-2027 de respectarea statului de drept, potrivit unui proiect de document pregătit pentru summitul care va avea loc joi la Bruxelles, informează Reuters.

Un regim de condiţionalitate va fi introdus pentru a aborda deficienţele evidente generalizate în ceea ce priveşte buna guvernanţă a statelor membre cu privire la respectarea statului de drept“, se arată în acest proiect de document consultat de Reuters, citează Agerpres.

În document se precizează că va fi la latitudinea Comisiei Europene să recomande cum pot fi remediate astfel de probleme iar statele UE vor decide ulterior prin majoritate dacă să le susţină. Cu toate acestea, este vorba de o modificare semnificativă faţă de o propunere anterioară care prevedea că doar o majoritate de state membre UE poate opri o astfel de propunere venită de la Comisie.

Această propunere a revenit în atenție după reuniunea Consiliului Afaceri Generale care a avut loc luni, deși Polonia și Ungaria, state împotriva cărora instituțiile UE au activat articolul 7 din Tratatul UE privind respectarea statului de drept, resping categoric o astfel de propunere.

În ce privește România, țara noastră și-a prezentat luni liniile roșii în ce privește negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual, însă a manifestat deschidere legată de condiționalitatea referitoare la statul de drept.

Citiți și Klaus Iohannis, la Bruxelles: România susține legarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, însă este destul de complicat de pus în practică

Cei 27 de şefi de stat şi de guvern din Uniunea Europeană vor avea joi dezbateri aprinse cu privire la următorul buget al Uniunii Europene, cea mai recentă propunere a preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, fiind un buget pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE.

Este o propunere inferioară celei solicitate de Comisia Europeană, care a propus un prag de 1,114% din venitul naţional brut al UE (adică un buget de 1.134 miliarde de euro la preţuri constante în 2018) şi mult sub pragul de 1,3% din venitul naţional brut al UE solicitat de Parlamentul European.

Surse citate de Reuters susţin că puţin lideri de stat sunt mulţumiţi de propunerea lui Charles Michel, care are nevoie de o aprobare unanimă, şi sunt puţini cei care se aşteaptă să se ajungă la un acord la finele acestei săptămâni.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending