Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Summit cu dileme al popularilor europene: Klaus Iohannis și liderii PPE se întâlnesc înaintea Consiliului European extraordinar dedicat numirilor în fruntea UE

Published

on

© EPP/ Flickr

Corespondență din Bruxelles

Șefii de stat sau de guvern și liderii partidelor naţionale afiliate Partidului Popular European (PPE) se reunesc pe 30 iunie, la Bruxelles, pentru pregătirea summitului extraordinar al Consiliului European dedicat exclusiv numirilor în fruntea instituțiilor UE, la reuniunea popularilor europeni urmând a fi prezent și candidatul acestora la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber. Concluziile summitului PPE vor fi grăitoare pentru finalizarea acestor negocieri în contextul în care popularii europeni și-au manifestat de trei susținerea de neclintit pentru Manfred Weber, candidat pe care social-democrații și liberalii europeni nu îl susțin. Mai mult, surse apropiate PPE citate de AFP și La Libre susțin că Weber ar putea renunța la candidatura sa în fruntea Comisiei în favoarea celei de președinte al Parlamentului European.

La tradiționalul summit PPE, care începe la ora locală 16:00 şi va fi prezidat de preşedintele formaţiunii, Joseph Daul, sunt invitaţi de asemenea candidatul cap al PPE pentru preşedinţia viitoarei Comisii Europene, Manfred Weber, lider al grupului europarlamentar al PPE, actualii preşedinţi ai Consiliului European, Comisiei Europene şi Parlamentului European – Donald Tusk, Jean-Claude Juncker şi Antonio Tajani – şi secretarul general al PPE, Antonio Lopez-Isturiz.

Printre participanţi se află preşedintele român Klaus Iohannis, preşedintele cipriot Nicos Anastasiades, cancelarul german Angela Merkel, premierul bulgar Boiko Borisov, premierul leton Krišjanis Karins, premierul irlandez Leo Varadkar și premierul croat Andrej Plenkovic, acesta din urmă circulând printre numele vehiculate pentru a fi viitorul președinte al Consiliului European

Partidul Popular European a obţinut 182 de mandate europarlamentare în scrutinul desfăşurat în 23-26 mai în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, având în continuare cel mai numeros grup politic din Parlamentul European.

La summitul Uniunii Europene din 20-21 iunie, liderii statelor membre nu au reuşit să ajungă la un compromis asupra desemnării celor care vor conduce principalele instituţii ale UE în următorii cinci ani şi au decis să aibă o reuniune extraordinară în 30 iunie. Astfel, Angela Merkel, Emmanuel Macron, Pedro Sanchez, Klaus Iohannis și ceilalți șefii de stat sau de guvern sunt așteptați ca la summitul extraordinar din 30 iunie să cadă de acord asupra unei soluții pentru ieșirea din această criză generată de două reuniuni anterioare și negocieri politice pe multiple planuri fără succes, evitând o perpetuare a acesteia în contextul în care noul Parlament European se va reuni în sesiune plenară de constituire în perioada 2-4 iulie, când își va alege și conducerea.

Preşedintele Consiliului European Donald Tusk a declarat vineri în marja summitului G20 care a avut loc la Osaka, în Japonia, că Uniunea Europeană este în prezent ”mai aproape” de un acord cu privire la numirile pentru principalele posturi din instituţiile Uniunii Europene, dar că o decizie va fi luată în cadrul summitului extraordinar de la Bruxelles, din 30 iunie și că nu va exista un ”fum alb la Osaka”.

În context, cotidianul german Die Welt, aceeași publicație în care Manfred Weber a scris miercuri un editorial pentru a-i critica dur pe oponenții săia citat informații apropiate discuțiilor pentru a preciza că Angela Merkel ar fi cedat în urma discuțiilor avute cu liderii europeni prezenți la summitul G20 de la Osaka și ar fi acceptat ca Manfred Weber, compatriotul său și candidatul PPE la șefia Comisiei, să nu fie numit în această funcție, pe fondul opoziției manifestate de o coaliție a forțelor progresiste întruchipată de președintele francez Emmanuel Macron, social-democrații europeni și liberalii europeni.

În același cadru, atât Die Welt, cât și Financial Times, au scris că cei rămaşi în cursa pentru șefia Comisiei sunt Frans Timmermans, Spitzenkandidat-ul desemnat de social-democraţi, şi candidaţi externi, membri ai PPE, între cei vehiculați fiind Michel Barnier, negociatorul-șef al UE pentru Brexit, dar și directorul Băncii Mondiale, Kristalina Georgieva, sau prim-ministrul croat Andrej Plenkovic, care este în cărți și pentru funcția de președinte al Consiliului European.

În context, Financial Times preciza că Manfred Weber ar putea fi ales președinte al Parlamentului European dret consolare politică, iar șeful Băncii Centrale a Franței Francois Villeroy de Galhau ar putea deveni președinte al Băncii Centrale Europene

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Premierul Poloniei solicită organizarea unui summit extraordinar al UE cu privire la situația din Belarus

Published

on

© premier.gov.pl

 

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, solitică organizarea unui summit extraordinar al Uniunii Europene cu privire la situația din Belarus, mai ales după protestele sângeroase de la Minsk în urma cărora o persoană a murit și mai multe au fost rănite.

„Am solicitat o reuniune extraordinară a Consiliului European și un răspuns ferm al UE la evenimentele din Belarus. Avem datoria de a sprijini și de a fi solidari cu cetățenii Belarusului”,  a scris prim-ministrul polonez pe contul de Twitter.

 

De asemenea, președintele Consiliului European, Charles Michel, critică autoritățile din Belarus pentru violența manifestată împotriva protestarilor care au ieșit în stradă în urma alegerilor prezidențiale, care l-au desemenat pe Aleksandr Lukașenko pentru a șasea oară în funcția de șef al statului.

Forțele de ordine au intervenit ieri seară în Belarus după ce mai mult proteste au început în urma rezultatului alegerilor prezidențiale, care a prezentat cea de-a șasea victorie pentru Aleksandr Lukaşenko,  obținând un scor copleștior de aproximativ 79,7%.

Forţe de poliţie şi ale Ministerului de Interne au fost desfăşurate duminică în număr mare pe străzile capitalei Minsk, blocând numeroase căi de acces şi clădiri oficiale, în timp ce autorităţile îi invitau pe belaruşi să nu iasă în stradă la manifestaţii.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European critică autoritățile din Belarus: ”Violența împotriva protestatarilor nu este răspunsul”

Published

on

© European Union 2020

 

Președintele Consiliului European, Charles Michel, critică autoritățile din Belarus pentru violența manifestată împotriva protestarilor care au ieșit în stradă în urma alegerilor prezidențiale, care l-au desemenat pe Aleksandr Lukașenko pentru a șasea oară în funcția de șef al statului.

„Violența împotriva protestatarilor nu este răspunsul. Trebuie să se mențină libertatea de exprimare, libertatea de întrunire, drepturile fundamentale ale omului”, a scris oficialul european într-un mesaj pe contul de Twitter.

Forțele de ordine au intervenit ieri seară în Belarus după ce mai mult proteste au început în urma rezultatului alegerilor prezidențiale, care a prezentat cea de-a șasea victorie pentru Aleksandr Lukaşenko,  obținând un scor copleștior de aproximativ 79,7%.

Forţe de poliţie şi ale Ministerului de Interne au fost desfăşurate duminică în număr mare pe străzile capitalei Minsk, blocând numeroase căi de acces şi clădiri oficiale, în timp ce autorităţile îi invitau pe belaruşi să nu iasă în stradă la manifestaţii.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European, la Beirut: Poporul libanez poate conta pe Uniunea Europeană, dar unitatea internă este esențială

Published

on

© European Union 2020

Președintele Consiliului European Charles Michel a transmis sâmbătă solidaritatea Uniunii Europene cu poporul libanez, în cursul unei vizite pe care a efectuat-o la Berlin, fiind al doilea lider internațional care s-a deplasat în capitala Libanului în urma celor două explozii devastatoare din data de 4 august, informează un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro.

“Sunt atins de vitejia poporului libanez care a fost lovit de această tragedie într-un context deja dificil. UE este un prieten și partener de lungă durată. Suntem în deplină solidaritate cu Libanul mai mult ca niciodată în aceste momente dificile”, a spus Charles Michel, care a vizitat portul Beirut și care s-a întâlnit cu președintele Michel Aoun, președintele Parlamentului Nabih Berri și președintele Consiliului de Miniștri Hassan Diab.

El a solicitat o anchetă independentă pentru a arunca lumină asupra cauzelor acestei catastrofe și a oferit expertiză europeană.

Președintele Michel a repetat disponibilitatea UE de a continua acordarea de asistență urgentă pentru a ajuta oamenii din Liban.

UE și-a activat deja mecanismele de urgență și a mobilizat 33 de milioane de euro pentru nevoile de urgență și peste 250 de salvatori din statele membre europene sunt la fața locului. De asemenea, au fost puse la dispoziție tone de provizii de urgență și vor urma mai multe.

Împreună cu președintele Comisiei Europene, președintele Michel a cerut tuturor statelor membre ale UE să își intensifice sprijinul pentru Liban atât pentru nevoile imediate, cât și pentru reconstrucția pe termen lung. 

În timpul vizitei sale, președintele Consiliului European s-a întâlnit cu președintele Michel Aoun, președintele Parlamentului Nabih Berri și președintele Consiliului de Miniștri Hassan Diab.

Unitatea și stabilitatea Libanului sunt cu atât mai cruciale astăzi, atât pe plan intern, cât și pentru întreaga regiune. De asemenea, președintele Michel a subliniat importanța reformelor structurale în conformitate cu planul de reformă al guvernului și cu angajamentele internaționale ale Libanului și așa cum a cerut poporul libanez. Este necesar urgent un acord cu Fondul Monetar Internațional. Prin urmare, a solicitat măsuri concrete pentru reformarea sistemului financiar și adoptarea de măsuri anticorupție.

“Forțele politice locale ar trebui să profite de oportunitate și să se unească în jurul unui efort național pentru a răspunde nevoilor imediate, dar și provocărilor pe termen lung cu care se confruntă țara. Este important pentru Liban să pună în aplicare reformele structurale fundamentale. Poporul libanez poate conta pe Uniunea Europeană în acest efort – dar unitatea internă este esențială”, a conchis Charles Michel.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending