Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Summit extraorodinar UE-Turcia pe tema migrației. Liderii europeni: Este important să se restabilească funcționarea normală a spațiului Schengen

Published

on

Uniunea Europeană doreşte un summit extraordinar cu Turcia la începutul lui martie, în vederea unei coordonări a eforturilor privind oprirea afluxului de migranţi dinspre această ţară către Grecia, relatează AP în pagina electronică, conform Gandul.info.

Data exactă a summitului urmează să fie stabilită cu Ankara, însă reuniunea ar urma să aibă loc cel mai probabil în prima săptămână a lui martie.

Premierul turc Ahmet Davutoglu a fost invitat la Bruxelles, unde are loc Consiliul European, însă şi-a anulat participarea din cauza atentatului cu bombă comis miercuri în capitala turcă.

consiliul european februarie 2016

Foto: tvnewsroom.consilium.europa.eu

Concluziile Consiliului European privind migrația:

Ca răspuns la criza migrației cu care se confruntă UE, obiectivul trebuie să fie acela de a opri rapid fluxurile, de a proteja frontierele externe, de a reduce migrația ilegală și de a prezerva integritatea spațiului Schengen. Ca parte a acestei abordări cuprinzătoare, Consiliul European a analizat, pe baza unor rapoarte detaliate din partea Președinției și a Comisiei, stadiul punerii în aplicare a orientărilor asupra cărora s-a convenit în luna decembrie.

Consiliul European salută decizia NATO de a sprijini desfășurarea unor acțiuni de recunoaștere, monitorizare și supraveghere a trecerilor ilegale din Marea Egee și face apel la toți membrii NATO să sprijine activ respectiva măsură. UE, în special FRONTEX, ar trebui să coopereze îndeaproape cu NATO.
 
Punerea în aplicare rapidă și integrală a Planului de acțiune UE-Turcia continuă să fie o prioritate, cu scopul de a pune capăt fluxurilor de migrație și de a combate rețelele de traficanți și de persoane care introduc ilegal migranți. Turcia a adoptat unele măsuri pentru a pune în aplicare planul de acțiune, în special în ceea ce privește accesul refugiaților sirieni la piața muncii din Turcia și schimbul de date cu UE. Cu toate acestea, fluxurile de migranți care sosesc în Grecia din Turcia sunt în continuare mult prea ridicate. Trebuie să constatăm o scădere substanțială și sustenabilă a numărului de intrări ilegale în UE dinspre Turcia. Acest lucru necesită eforturi suplimentare, decisive și din partea Turciei pentru a asigura punerea în aplicare efectivă a planului de acțiune. Consiliul European salută acordul la care s-a ajuns cu privire la Instrumentul pentru refugiații din Turcia și solicită Comisiei și statelor membre să pună rapid în aplicare proiectele prioritare. Acesta salută, de asemenea, progresele înregistrate în pregătirea unui program credibil de admisie umanitară pe bază de voluntariat în colaborare cu Turcia.

În plus,

a) în ceea ce privește relațiile cu țările terțe relevante, pachetele de stimulente cuprinzătoare și specifice care se pregătesc la acest moment pentru anumite țări pentru a asigura un proces eficient de returnare și de readmisie necesită un sprijin deplin din partea UE și a statelor membre. Consiliul European invită totodată Comisia, Înaltul Reprezentant și statele membre să monitorizeze și să abordeze toți factorii care pot genera fluxuri de migrație;

b) punerea în aplicare și acțiuni operaționale ulterioare summitului de la Valletta, în special lista convenită de 16 acțiuni prioritare, ar trebui să continue și să fie intensificate;

c) refugiaților sirieni și țărilor învecinate cu Siria ar trebui să li se acorde în continuare ajutor umanitar. Aceasta este o responsabilitate globală urgentă. În acest context, Consiliul European salută rezultatele Conferinței privind sprijinirea Siriei și a regiunii învecinate, care a avut loc la Londra la 4 februarie, și invită Comisia, statele membre și toate celelalte țări contribuitoare să își pună în aplicare rapid angajamentele;
 
d) fluxurile neîntrerupte și constante de migranți în situație neregulamentară pe ruta Balcanilor de Vest rămân o îngrijorare profundă care necesită acțiuni concertate suplimentare și încetarea abordării bazate pe acordarea facilă a accesului migranților și a măsurilor necoordonate de-a lungul rutei, luând în considerare consecințele umanitare pentru statele membre afectate. De asemenea, este importantă menținerea vigilenței cu privire la posibilele evoluții privind utilizarea unor alte rute, astfel încât să se poată lua măsuri rapide și concertate;

e) Consiliul a adoptat o recomandare la 12 februarie 2016. Este important să se restabilească, într-o manieră concertată, funcționarea normală a spațiului Schengen, cu acordarea unui sprijin deplin statelor membre care se confruntă cu situații dificile. Trebuie să revenim la situația în care toți membrii spațiului Schengen aplică pe deplin Codul frontierelor Schengen și refuză intrarea la frontierele externe a resortisanților țărilor terțe care nu îndeplinesc condițiile de intrare sau care nu au introdus o cerere de azil, în pofida faptului că au avut posibilitatea să facă acest lucru, ținând seama totodată de specificul frontierelor maritime, inclusiv prin punerea a aplicare a agendei UE-Turcia;

f) cu ajutorul UE, instituirea de hotspoturi și funcționarea acestora se îmbunătățesc treptat în ceea ce privește identificarea, înregistrarea, prelevarea de amprente digitale și controalele de securitate vizând persoanele și documentele de călătorie; totuși, rămân multe de făcut, în special pentru a face hotspoturile să devină pe deplin funcționale și pentru a asigura o identificare și o înregistrare în proporție de 100 % a tuturor intrărilor (incluzând verificări de securitate sistematice în raport cu bazele de date europene, în special Sistemul de informații Schengen, conform cerințelor legislației UE), pentru punerea în aplicare deplină a procesului de transfer, precum și în ceea ce privește oprirea fluxurilor secundare de migranți în situație neregulamentară și de solicitanți de azil și punerea la dispoziție a unor centre de primire semnificative, necesare pentru a găzdui migranți în condiții demne, în timp ce situația lor este în curs de clarificare. Solicitanții de azil nu au dreptul de a alege statul membru în care solicită azil;
 
g) situația umanitară a migranților de-a lungul rutei Balcanilor de Vest necesită acțiuni urgente pentru ușurarea acesteia, prin utilizarea tuturor mijloacelor disponibile la nivelul UE și la nivel național. În acest sens, Consiliul European consideră că este necesar să se instituie de îndată capacitatea UE de a oferi ajutor umanitar pe plan intern, în cooperare cu organizații precum UNHCR, pentru a sprijini țările care se confruntă cu un număr mare de refugiați și de migranți, pe baza experienței Direcției Generale Ajutor Umanitar și Protecție Civilă a UE. Consiliul European salută intenția Comisiei de a prezenta propuneri concrete cât mai curând posibil;

h) toate elementele asupra cărora s-a ajuns la un acord în luna decembrie a anului trecut ar trebui să fie puse în aplicare rapid, inclusiv deciziile privind transferul și măsurile de asigurare a returnărilor și readmisiilor. În ceea ce privește propunerea privind “Paza europeană de frontieră și de coastă”, ar trebui accelerate lucrările cu scopul de a se ajunge la un acord politic în cadrul președinției neerlandeze și de a face ca noul sistem să devină operațional cât mai curând posibil;

i) Consiliul European invită Banca Europeană de Investiții ca, în scurt timp, să elaboreze idei, în cooperare cu Comisia, privind modul în care poate contribui la răspunsul UE.

8. Strategia cuprinzătoare asupra căreia s-a convenit în decembrie va da rezultate numai dacă toate elementele sale sunt urmărite în comun și dacă instituțiile și statele membre acționează împreună și în deplină cooperare. În același timp, trebuie să înregistrăm progrese în sensul reformării cadrului actual din UE, astfel încât să asigurăm existența unei politici umane și eficace în domeniul azilului. În acest scop, în urma discuției aprofundate din cursul zilei de astăzi, vor fi intensificate pregătirile pentru a permite desfășurarea unei dezbateri cuprinzătoare cu ocazia următorului Consiliu European, atunci când, pe baza unei evaluări mai concludente, trebuie stabilite o serie de orientări suplimentare și trebuie făcute o serie de alegeri.

.

.

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii europeni vor solicita un nou acord privind competitivitatea UE și o nouă strategie pentru piața unică care să asigură poziția de lider tehnologic a Europei

Published

on

© Administrația Prezidențială

Șefii de stat și de guvern din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene vor solicita un nou acord european privind competitivitatea și o nouă strategie orizontală pentru piața unică până în iunie 2025, conform proiectului de concluzii al summitului informal al Consiliului European din 17-18 aprilie, care va avea loc la Bruxelles.

Acțiunea politică a UE “trebuie să fie mai bine pusă în slujba consolidării bazei economice, de producție, industriale și tehnologice a Europei, asigurând astfel reziliența economică a Uniunii, competitivitatea sa globală, poziția sa de lider tehnologic și atractivitatea sa ca locație de afaceri”, se arată în proiectul de concluzii, consultat de Politico Europe.

Liderii celor 27 de state membre ale UE se întrunesc săptămâna viitoare la Bruxelles în cadrul unui summit informal propus de președinția belgiană a Consiliului Uniunii Europene, mandat semestrial la cârma Consiliului pe care guvernul de la Bruxelles având printre priorități stimularea competitivității economice europene, consolidarea pieței unice și transformarea tehnologică a Uniunii.

Modul prin care liderii europeni urmăresc stimularea competitivității se referă la implementarea reformelor, dintre care cea mai importantă este o Uniune a piețelor de capital funcțională. De altfel, la Consiliul European din 21-22 martie, liderii europeni au solicitat finalizarea rapidă a strategiei privind Uniunea Piețelor de Capital, considerând-o esențială pentru piața unică și pentru finanțarea IMM-urilor.

Apoi, potrivit proiectului de concluzii dezbătut și pregătit pentru săptămâna viitoare, o altă măsură este reprezentată de stimularea industriilor digitale și a tehnologiilor curate, crearea unei “adevărate” uniuni a energiei și promovarea locurilor de muncă de înaltă calitate.

Summitul va aborda și modalitatea prin care UE să facă față concurenței din partea Chinei.

Europa ar trebui să “urmărească o politică comercială deschisă și echitabilă care să deschidă piețele țărilor terțe pentru companiile din UE și să apere interesele UE atunci când se confruntă cu practici neloiale, revigorând în același timp comerțul mondial, în care OMC joacă un rol central”, se arată în text.

Summitul va avea loc după ce Comisia Europeană dezbate în această săptămână viitorul pieței unice a Uniunii Europene.

De altfel, tema competitivității europene, viitorul pieței unice și impulsionarea avantajului tehnologic global se află și în centrul discuțiilor privind viitoarea agendă strategică a UE pentru perioada 2024-2029, care va fi adoptată în iunie 2024, după alegerile europene.

Piața unică reprezintă condiție prealabilă pentru competitivitatea pe termen lung a Uniunii Europene, a subliniat în luna februarie Comisia Europeană în raportul anual privind piaţa unică şi competitivitatea.

Documentul constată un reviriment al investițiilor publice, grație fondurilor de coeziune și mecanismului de redresare și reziliență, un nivel susținut al investițiilor private, cu UE rămânând o putere comercială majoră, ea reprezentând 16% din exporturile mondiale și fiind, astfel, o sursă de competitivitate. În același timp, raportul constată că sunt necesare mai multe eforturi pentru a atrage investiții și pentru a stimula dezvoltarea tehnologiilor strategice în Europa și evocă inclusiv “o mai bună coordonare a investițiilor UE și naționale în tehnologiile viitorului”, în contextul în care Uniunea Europeană este devansată de SUA și China în privința investițiilor în cercetare și inovare.

Raportul detaliază punctele forte și provocările concurențiale ale pieței unice europene, urmărind evoluțiile anuale în conformitate cu cei nouă factori determinanți ai competitivității identificați în 2023, aceștia fiind funcționarea pieței unice, accesul la capitalul privat, investițiile publice și infrastructura, cercetarea și inovarea, energia, circularitatea, digitalizarea, educația și competențele, comerțul și autonomia strategică deschisă.

Raportul vine, de asemenea, înaintea concluziilor așteptate de la foștii premieri italieni Mario Draghi și Enrico Letta în viitoarele lor rapoarte privind viitorul competitivității europene și, respectiv, al pieței unice. Cei doi foști lideri europeni au fost însărcinați de Comisia European și de Consiliu cu publicarea unor rapoarte în acest sens.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Viktor Orban, la consultările privind viitorul UE găzduite de Klaus Iohannis și Charles Michel: Viziunea Ungariei este simplă – Make Europe Great Again

Published

on

© European Union 2024

Premierul maghiar Viktor Orban s-a folosit miercuri de sloganul fostului președinte american Donald Trump, pe care îl simpatizează și susține pentru un al doilea mandat la Casa Albă, pentru a expune viziunea Ungariei privind viitorul Uniunii Europene.

Orban, a cărui țară care va prelua 1 iulie președinția semestrială a Consiliului UE, s-a aflat la București pentru o rundă de consultări găzduite de președintele Klaus Iohannis și președintele Consiliului European, Charles Michel, cu privire la Agenda Strategică a UE 2024-2029.

Discuție strategică despre viitorul UE cu Charles Michel, Klaus Iohannis, Alexander De Croo, Andrej Plenkovic. Viziunea maghiară este simplă: Să facem Europa măreață din nou!
#MakeEuropeGreatAgain #MEGA“, a scris Orban, pe X, într-o aluzie la sloganul lui Trump – “Make America Great Again (MAGA)”.

Preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, au găzduit, miercuri, la Palatul Cotroceni o reuniune de lucru dedicată pregătirii viitoarei Agende strategice a Uniunii Europene, la care vor participa şi premierii Belgiei, Ungariei şi Croaţiei. Cu o zi înainte de vizita la București, președintele Consiliului European Charles Michel s-a aflat la Vilnius, pentru consultări similare găzduite de președintele lituanian Gitanas Nauseda, la care participă și liderii celorlalte țări baltice, dar și premierul olandez Mark Rutte. După prezența la București, Michel se va deplasa la Varșovia și la Viena pentru reuniuni similare cu liderii statelor UE.

Citiți și Klaus Iohannis: Viitoarea agendă strategică UE trebuie să se concentreze pe “consolidarea construcţiei europene” privind securitatea, apărarea și extinderea Uniunii

Șeful statului a afirmat că România este profund angajată în avansarea tuturor priorităţilor Uniunii Europene pentru perioada 2024-2029 şi a arătat că ţara noastră poate contribui semnificativ la procesul de stabilire a următoarei Agende Strategice a UE pentru perioada 2024-2029, reamintind că actualul document strategic pentru perioada 2019-2024 a fost pregătit la summitul liderilor europeni de la Sibiu, din 9 mai 2019, de Ziua Europei.

Din perspectiva României, în următorii ani, a subliniat Klaus Iohannis, la nivelul Uniunii Europene este necesară concentrarea pe “consolidarea construcţiei europene”, referindu-se “în special la securitate şi apărare”.

“Este prioritatea noastră principală şi perspectiva din care privim la Bucureşti şi procesul de extindere a Uniunii Europene: ca o investiţie strategică, pe termen lung, în securitatea noastră comună”, a spus președintele.

Organizarea acestei reuniuni în România are o semnificație aparte, ținând cont că actuala agendă strategică pentru perioada 2019-2024, adoptată în timpul primei președinții a României la Consiliul UE, are ca punct de reflecție summitul liderilor europeni de la Sibiu, din 9 mai 2019, când cei 27 de șefi de state sau de guverne au făgăduit să apere o singură Europă, de la est la vest și de la nord la sud.

De asemenea, componența acestui format îi reunește pe șeful Consiliului European, doi lideri longevivi – Klaus Iohannis și Andrej Plenkovic, și liderii țărilor care se succed la președinția Consiliului UE – premierul belgian Alexander de Croo și premierul maghiar Viktor Orban.

Charles Michel a lansat în toamna anului trecut o nouă abordare pentru definirea Agendei Strategice a Uniunii Europene pentru perioada 2024-2029, invitându-i pe liderii statelor membre ale UE la o serie de dineuri restrânse organizate în luna noiembrie 2023 la Berlin, Copenhaga, Zagreb și Paris.

Această lansare a venit după ce șeful Consiliului European a dat startul, la summitul european din iunie 2023, discuțiilor între liderii UE privind următoarea agendă strategică pentru perioada 2024-2029.

Președintele Consiliului European a propus atunci patru mari domenii, precum 1) consolidarea bazei economice și sociale, cu accent tranziția ecologică și digitală, competitivitatea, inovarea, sănătatea); 2) abordarea provocării energetice; 3) consolidarea capacităților noastre de securitate și apărare; și 4) aprofundarea angajamentului cu restul lumii.

Documentul de lucru de atunci plasează “extinderea UE în centrul dezbaterilor”, întrucât, în opinia lui Michel, UE trebuie să decidă ce putere geopolitică dorește să fie, cu peste 30 de state membre.

Tot atunci, liderii celor mai mari zece țări UE, între care Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Klaus Iohannis, au demarat un proces de reflecție strategică privind extinderea UE.

Liderii statelor membre ale UE au făcut deja pași semnificativi cu privire la politica de extindere a Uniunii Europene. Consiliul European de la Granada din octombrie 2023 s-a încheiat cu adoptarea declarației prin care liderii europeni au pus bazele lansării procesului de reflecție privind agenda strategică 2024-2029 și au statuat că extinderea UE este “o investiție geostrategică” și că “atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite”.  La Consiliul European din decembrie 2023 liderii europeni au decis că, în perspectiva unei Uniuni și mai extinse, “atât viitoarele state membre, cât și UE trebuie să fie pregătite în momentul aderării”. De asemenea, șefii de stat și de guvern au stabilit că “lucrările pe ambele planuri ar trebui să înainteze în paralel“, disipând astfel scenarii care susțineau o abordare graduală, cu reformarea internă a UE mai întâi și extinderea Uniunii după ce blocul instituțional european va fi pregătit.

Venind în pregătirea acestor discuții privind agenda strategică și extinderea Uniunii, Comisia Europeană a propus o reformă “pre-extindere” a Uniunii Europene prin care statele candidate la aderare, între care Ucraina, Republica Moldova și țările din Balcanii de Vest, să fie integrate “gradual” în piața unică a UE în timp ce își urmează negocierile aferente procesului de aderare, iar în paralel să fie reformat sistemul decizional al UE prin înlocuirea unanimității cu votul cu majoritate calificată pentru ca deciziile să nu mai fie blocate, în special în domeniile fiscale și politică externă și de securitate comună.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis: Viitoarea agendă strategică UE trebuie să se concentreze pe “consolidarea construcţiei europene” privind securitatea, apărarea și extinderea Uniunii

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, miercuri, că România este profund angajată în avansarea tuturor priorităţilor Uniunii Europene pentru perioada 2024-2029 şi a arătat că ţara noastră poate contribui semnificativ la procesul de stabilire a următoarei Agende Strategice a UE pentru perioada 2024-2029, reamintind că actualul document strategic pentru perioada 2019-2024 a fost pregătit la summitul liderilor europeni de la Sibiu, din 9 mai 2019, de Ziua Europei.

Preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, au găzduit, miercuri, la Palatul Cotroceni o reuniune de lucru dedicată pregătirii viitoarei Agende strategice a Uniunii Europene, la care vor participa şi premierii Belgiei, Ungariei şi Croaţiei. Cu o zi înainte de vizita la București, președintele Consiliului European Charles Michel s-a aflat la Vilnius, pentru consultări similare găzduite de președintele lituanian Gitanas Nauseda, la care participă și liderii celorlalte țări baltice, dar și premierul olandez Mark Rutte. După prezența la București, Michel se va deplasa la Varșovia și la Viena pentru reuniuni similare cu liderii statelor UE.

“Vom porni discuţia pe liniile trasate împreună prin Declaraţia de la Granada, din octombrie 2023, care a marcat debutul procesului de definire a orientărilor şi a priorităţilor noastre strategice pentru 2024-2029 şi a identificat printre temele prioritare: securitatea şi apărarea, extinderea, implicarea Uniunii Europene la nivel mondial, rezilienţa şi competitivitatea, energia şi migraţia. România este profund angajată, în fiecare zi, în avansarea tuturor acestor priorităţi ale Uniunii şi putem contribui semnificativ la acest proces, inclusiv pe baza experienţei noastre ca stat care a aderat mai recent şi care se află în imediata vecinătate a războiului din Ucraina”, a spus şeful statului, după întrevederea cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, într-o conferință de presă comună cu acesta premergătoare reuniunii comune cu Viktor Orban, Alexander De Croo și Andrej Plenkovic


Din perspectiva României, în următorii ani, a subliniat Klaus Iohannis, la nivelul Uniunii Europene este necesară concentrarea pe “consolidarea construcţiei europene”, referindu-se “în special la securitate şi apărare”.

“Este prioritatea noastră principală şi perspectiva din care privim la Bucureşti şi procesul de extindere a Uniunii Europene: ca o investiţie strategică, pe termen lung, în securitatea noastră comună”, a spus președintele.

 

 

Preşedintele Iohannis a precizat că, în ceea ce priveşte conectivitatea, România îşi doreşte o Europă bine ancorată în lanţurile de aprovizionare la nivel global, iar un rol strategic în acest sens îl are Marea Neagră.

“În acelaşi timp, este important să vedem conectivitatea şi ca vector de aprofundare a integrării în interiorul Uniunii”, a adăugat şeful statului.

Referitor la Piaţa Unică, el a punctat că aceasta rămâne un pilon fundamental al proiectului european şi cel mai bun instrument pentru a consolida creşterea şi rezilienţa, inclusiv pentru a face faţă şocurilor externe.

“Voi pleda pentru stimularea competitivităţii, menţinerea coeziunii în cadrul pieţei interne şi condiţii echitabile de concurenţă în Uniune şi în raport cu partenerii externi”, a mai spus Iohannis.

Potrivit șefului statului, discuţiile cu privire la Agenda Strategică a UE vor scoate în evidenţă unitatea şi angajamentul comun al statelor membre de a găsi soluţii la problemele prioritare pentru cetăţenii şi de a întări Uniunea într-un moment-cheie al existenţei sale.

“Ne aşteaptă provocări majore, dar avem şi lecţiile învăţate ale ultimilor cinci ani extrem de dificili, în care Uniunea a dovedit că este rezilientă, adaptabilă şi capabilă să-şi protejeze cetăţenii”, a conchis președintele Iohannis.

La rândul său, președintele Consiliului European i-a mulțumit lui Iohannis pentru găzduire și a precizat că reuniunea va pregăti “Uniunea noastră pentru o nouă realitate economică și geopolitică”.

Președintele Klaus Iohannis îi găzduiește miercuri, la Palatul Cotroceni, pe președintele Consiliului European, Charles Michel, și pe prim-miniștrii Belgiei, Croației și Ungariei – Alexander de Croo, Andrej Plenkovic și Viktor Orban. Întâlnirea și dineul de lucru găzduite de șeful statului fac parte din procesul de consultări lansat de Charles Michel pentru pregătirea agendei strategice a UE 2024-2029 ce va fi adoptată la summitul Consiliului European din 27-28 iunie 2024, după alegerile europene.

Organizarea acestei reuniuni în România are o semnificație aparte, ținând cont că actuala agendă strategică pentru perioada 2019-2024, adoptată în timpul primei președinții a României la Consiliul UE, are ca punct de reflecție summitul liderilor europeni de la Sibiu, din 9 mai 2019, când cei 27 de șefi de state sau de guverne au făgăduit să apere o singură Europă, de la est la vest și de la nord la sud.

De asemenea, componența acestui format îi reunește pe șeful Consiliului European, doi lideri longevivi – Klaus Iohannis și Andrej Plenkovic, și liderii țărilor care se succed la președinția Consiliului UE – premierul belgian Alexander de Croo și premierul maghiar Viktor Orban.

Charles Michel a lansat în toamna anului trecut o nouă abordare pentru definirea Agendei Strategice a Uniunii Europene pentru perioada 2024-2029, invitându-i pe liderii statelor membre ale UE la o serie de dineuri restrânse organizate în luna noiembrie 2023 la Berlin, Copenhaga, Zagreb și Paris.

Această lansare a venit după ce șeful Consiliului European a dat startul, la summitul european din iunie 2023, discuțiilor între liderii UE privind următoarea agendă strategică pentru perioada 2024-2029.

Președintele Consiliului European a propus atunci patru mari domenii, precum 1) consolidarea bazei economice și sociale, cu accent tranziția ecologică și digitală, competitivitatea, inovarea, sănătatea); 2) abordarea provocării energetice; 3) consolidarea capacităților noastre de securitate și apărare; și 4) aprofundarea angajamentului cu restul lumii.

Documentul de lucru de atunci plasează “extinderea UE în centrul dezbaterilor”, întrucât, în opinia lui Michel, UE trebuie să decidă ce putere geopolitică dorește să fie, cu peste 30 de state membre.

Tot atunci, liderii celor mai mari zece țări UE, între care Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Klaus Iohannis, au demarat un proces de reflecție strategică privind extinderea UE.

Liderii statelor membre ale UE au făcut deja pași semnificativi cu privire la politica de extindere a Uniunii Europene. Consiliul European de la Granada din octombrie 2023 s-a încheiat cu adoptarea declarației prin care liderii europeni au pus bazele lansării procesului de reflecție privind agenda strategică 2024-2029 și au statuat că extinderea UE este “o investiție geostrategică” și că “atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite”.  La Consiliul European din decembrie 2023 liderii europeni au decis că, în perspectiva unei Uniuni și mai extinse, “atât viitoarele state membre, cât și UE trebuie să fie pregătite în momentul aderării”. De asemenea, șefii de stat și de guvern au stabilit că “lucrările pe ambele planuri ar trebui să înainteze în paralel“, disipând astfel scenarii care susțineau o abordare graduală, cu reformarea internă a UE mai întâi și extinderea Uniunii după ce blocul instituțional european va fi pregătit.

Venind în pregătirea acestor discuții privind agenda strategică și extinderea Uniunii, Comisia Europeană a propus o reformă “pre-extindere” a Uniunii Europene prin care statele candidate la aderare, între care Ucraina, Republica Moldova și țările din Balcanii de Vest, să fie integrate “gradual” în piața unică a UE în timp ce își urmează negocierile aferente procesului de aderare, iar în paralel să fie reformat sistemul decizional al UE prin înlocuirea unanimității cu votul cu majoritate calificată pentru ca deciziile să nu mai fie blocate, în special în domeniile fiscale și politică externă și de securitate comună.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA14 hours ago

Ministrul Apărării a discutat cu ambasadoarea SUA despre planurile de modernizare a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu

U.E.15 hours ago

„Frâna datoriei” este o frână pentru inflație, susține ministrul german al Finanțelor. Germania are cel mai mic scăzut al inflației din ultimii trei ani

ROMÂNIA15 hours ago

Ministrul Culturii Raluca Turcan anunță lansarea aplicației mobile Patrimonium, pentru creșterea accesului la cultură

U.E.16 hours ago

Scholz îndeamnă Israelul la reținere după respingerea „cu adevărat impresionantă” a atacului iranian

MAREA BRITANIE18 hours ago

Ministrul de externe britanic îndeamnă Israelul să fie „inteligent” și să nu escaladeze tensiunile cu Iranul

ROMÂNIA18 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Olaf Scholz transmite că mașinile chinezești vor fi binevenite pe piața germană, dar atrage atenția asupra practicilor comerciale neloiale: Concurența trebuie să fie corectă

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Volodimir Zelenski dă drept exemplu sprijinul oferit de aliați Israelului pentru a solicita mai mult ajutor militar pentru Ucraina: ”Unitatea” între aliaţi ”oferă cea mai bună apărare”

U.E.20 hours ago

Franța va face „totul pentru a evita o conflagrație” în Orientul Mijlociu și îndeamnă Israelul „să nu răspundă prin escaladare, ci mai degrabă prin izolarea Iranului”

CONSILIUL DE SECURITATE21 hours ago

Secretarul general al ONU lansează un apel la ”reținere maximă” după atacul Iranului asupra Israelului: ”Nici regiunea, nici lumea nu-şi pot permite mai mult război”

ROMÂNIA18 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO4 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

NATO6 days ago

“România – NATO, 20 ani”. Premierul Marcel Ciolacu: Ancorată ireversibil în comunitatea euro-atlantică, România este o ancoră strategică a NATO pe flancul estic

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că institutele de la Fundeni reprezintă priorități pentru investițiile în sănătate: Nu putem face sănătate performantă în clădiri de 65 de ani

ALEGERI EUROPENE 20241 week ago

Ciolacu, întâlnire cu Scholz la Palatul Victoria: România mizează pe susținerea Germaniei pentru aderarea completă la Schengen și dezvoltarea economiei

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu, la depunerea listei alianței PSD-PNL la europarlamentare: Venim cu o ofertă europeană de stabilitate și de construcție

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Bogdan Ivan: Prin mințile geniale ale tinerilor cercetători, Romania devine una din cele mai importante țări din regiune și chiar un potențial hub pentru tehnologii emergente, cercetare și inovare

NATO2 weeks ago

Un discurs cât pentru istoria de 75 ani a NATO. Stoltenberg: Europa are nevoie de SUA pentru securitatea sa. Influența aliaților europeni multiplică puterea Americii

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Klaus Iohannis: Viitoarea agendă strategică UE trebuie să se concentreze pe “consolidarea construcţiei europene” privind securitatea, apărarea și extinderea Uniunii

Trending